Leagănul omenirii: Care este originea omului și cine au fost strămoșii noștri? jpeg

Leagănul omenirii: Care este originea omului și cine au fost strămoșii noștri?

­čôü Preistorie
Autor: Dorian Furtun─â

Care este originea omului ╚Öi cine au fost str─âmo╚Öii no╚Ötri? ╚śtiin╚Ťa are r─âspunsuri foarte bine argumentate la aceste ├«ntreb─âri; mai mult chiar, au fost acumulate at├ót de multe dovezi antropologice, ├«nc├ót exemplul speciei umane constituie cea mai conving─âtoare ilustra╚Ťie a evolu╚Ťiei ├«n stil darwinist. ├Än prezent, ne este c├ót se poate de clar tabloul general al antropogenezei, iar disputele dintre savan╚Ťi ╚Ťin de anumite detalii ╚Öi nuan╚Ťe ale evolu╚Ťiei umane.

A╚Öadar, acum aproximativ 7 milioane de ani, ├«n Africa, s-a format un lan╚Ť evolutiv care ne-a separat de str─âmo╚Öii no╚Ötri comuni cu cimpanzeul (fapt constatat prin metode de genetic─â molecular─â) [Ruvolo, 1997]. Acei str─âmo╚Öi comuni cu cimpanzeul nu erau neap─ârat asem─ân─âtori cu cimpanzeul (cum obi╚Önuim s─â ne ├«nchipuim), ci ├«ntruneau un set de caractere mixte, pornind de la care a fost posibil─â evolu╚Ťia acelor caractere ├«n c├óteva direc╚Ťii: spre linia cimpanzeilor, spre linia homininilor ╚Öi, nu este exclus, spre alte linii, care nu au supravie╚Ťuit. Primele verigi ale lan╚Ťului care a condus spre noi au fost reprezentate de a╚Öa specii protohominine ca sahelantropii (vechi de 7-6 mil. ani), orrorinii (6-5,7 mil. ani), ardipitecii (5,8 mil. ani). Aceste specii au marcat trecerea la mersul biped, ├«ns─â, dup─â parametrii cranieni, erau ├«nc─â la nivelul maimu╚Ťelor antropoide [Su, 2013]. 

Deja la sahelantropi orificiul de la baza craniului (foramen magnum) era amplasat spre mijloc, aproape ca la oameni, ╚Öi nu ca la cimpanzei, ceea de demonstreaz─â c─â sahelantropii puteau men╚Ťine o pozi╚Ťie cvasibiped─â (vertical─â) a coloanei vertebrale. Aridipitecii puteau merge pe dou─â picioare, dar totodat─â p─âstrau abilitatea de a se deplasa pe copaci, av├ónd o anatomie a pelvisului ╚Öi o cinetic─â muscular─â a coapselor potrivit─â pentru ambele tipuri de mi╚Öc─âri [Kozma et al., 2018]. Aceasta e o dovad─â c─â trecerea la mersul biped s-a f─âcut gradual, implic├ónd pe r├ónd diferite transform─âri morfologice.   

Veriga evolutiv─â care a trasat ├«n mod clar diferen╚Ťa dintre primatele antropoide ╚Öi speciile de hominine este Australopithecus (vezi foto sus: o reconstituire a lui Lucy, femela de Australopithecus afarensis descoperit─â ├«n 1974, ├«n Eriopia ┬ę Neanderthal Museum). Acest gen (cu o varietate de specii) a ap─ârut acum circa 4 milioane de ani ╚Öi a disp─ârut aproximativ un milion ╚Öi ceva de ani ├«n urm─â [Haile-Selassie et al., 2016]. De╚Öi aveau un creier redus ca volum (de circa 400 cm3, ca la cimpanzeu), australopitecii au avansat ├«n alte privin╚Ťe: ei au fost primii bipezi abili ╚Öi primii care aveau o anatomie a m├óinii ce le permitea s─â str├óng─â bine obiectele ╚Öi s─â utilizeze diverse unelte. Aceast─â particularitate anatomic─â se formase deja acum circa 3 milioane de ani, fiind prezent─â la Australopithecus africanus [Skinner et al., 2015], dar ╚Öi la Australopithecus afarensis [Feix et al., 2015]. 

Au fost descoperite ╚Öi unelte foarte primitive care dateaz─â de acum 3,3 milioane de ani, adic─â ├«nainte de apari╚Ťia genului Homo. Probabil, ele au fost produse de australopiteci sau de alte hominine din acea epoc─â ├«ndep─ârtat─â. De aici putem deduce c─â str─âmo╚Öii no╚Ötri ├«ndep─ârta╚Ťi mai ├«nt├ói au ├«nceput s─â confec╚Ťioneze unelte, apoi prin utilizarea acestora a fost favorizat─â selec╚Ťia ├«n direc╚Ťia dezvolt─ârii cognitive ╚Öi a cre╚Öterii volumului cerebral. 

Homo habilis (┬ę earlyman.yolasite.com)

homo habilis jpg jpeg

Primii reprezentan╚Ťi ai genului Homo au evoluat din Australopithecus ╚Öi au ap─ârut aproximativ 2,5 milioane de ani ├«n urm─â; se poart─â ├«nc─â discu╚Ťii ├«n privin╚Ťa zonei de formare a primilor hominini din genul Homo ÔÇô ├«n estul sau ├«n sudul Africii. Exist─â indicii solide ├«n favoarea regiunii Marelui Rift African ÔÇô un ╚Öan╚Ť tectonic de circa 6 000 km lungime din estul continentului. Unii cercet─âtori consider─â c─â mai exact bazinul lacului Turkana (din Kenya ╚Öi Etiopia) ar fi fost ÔÇ×leag─ânulÔÇŁ homininilor, deoarece anume aici s-au produs primele schimb─âri climatice ╚Öi de land╚Öaft care au avantajat trecerea ferm─â la mersul biped. ├Än mod aparte, clima instabil─â ╚Öi ├«n general arid─â, de╚Öertizarea teritoriului ╚Öi modific─ârile de vegeta╚Ťie au determinat apari╚Ťia noilor taxoane, selec╚Ťia unor adapt─âri unice la homininii din acea regiune, inclusiv o dezvoltare cerebral─â intens─â [Robinson et al., 2017]. 

Al╚Ťi autori atrag aten╚Ťia asupra altui factor care ar fi putut stimula ├«n mod decisiv antropogeneza ÔÇô radia╚Ťia ├«nalt─â emanat─â de pe urma proceselor geologice care s-au produs vreme de milioane de ani ├«n acea zon─â ╚Öi, de fapt, au condi╚Ťionat formarea Marelui Rift African prin mi╚Öc─âri de pl─âci tectonice... Sporirea considerabil─â a nivelului de radia╚Ťie ├«n estul ╚Öi sudul Africii ar fi provocat o serie de muta╚Ťii la speciile locale de hominine, iar unele popula╚Ťii au suportat transform─âri ├«nsemnate, care le-au marcat calea evolutiv─â de mai departe, spre genul Homo [đťđ░ĐéĐÄĐłđŞđŻ, 1982]. Aceast─â ipotez─â, a efectului radiativ, e lipsit─â ├«ns─â de suport ╚Ötiin╚Ťific serios. 

Au existat diverse specii de tranzi╚Ťie ├«n cadrul genului Homo, dintre care cele mai notabile sunt Homo rudolfensis (2,4 - 1,85 mil. ani), Homo habilis (2,3 - 1,4 mil. ani) ╚Öi Homo ergaster (1,9 - 1,4 mil. ani). Fiecare dintre ace╚Öti hominini demonstra caracteristici morfologice tot mai progresive, cum ar fi scheletul mai adaptat pentru locomo╚Ťia biped─â, m├óna mai apt─â s─â confec╚Ťioneze unelte, craniul cu 1/3 mai voluminos dec├ót la primatele antropoide (la habilis, volumul era de circa 600 cm3, iar la ergaster ÔÇô de peste 700 cm3); se prea poate c─â ergaster putea folosi focul ╚Öi era capabil de c─âl─âtorii ├«ndep─ârtate, dincolo de Africa. 

O reconstituire a ÔÇ×B─âiatului de la TurkanaÔÇŁ, un Homo erectus care a t─âit ├«n urm─â cu apoximativ 1,5 milioane de ani. Scheletul s─âu aproape complet a fost descoperit ├«n 1984, ├«n apropeirea lacului Turkana din Kenya (┬ę Neanderthal Museum)

Homo erectus Turkana boy jpg jpeg

Apoi s-a format un grup deosebit de avansat ╚Öi foarte variat, cel al Homo erectus (cel pu╚Ťin 2 milioane de ani ├«n urm─â), care a fost, dup─â toate eviden╚Ťele, precursorul ├«ndep─ârtat al speciei umane. Conform unor studii, unele popula╚Ťii de erectu╚Öi au tr─âit p├ón─â acum 143 000 de ani [Indriati et al., 2011]; deci, teoretic, erectu╚Öii s-au putut ├«nt├ólni cu primii indivizi din specia noastr─â, Homo sapiens, dar ce s-a ├«nt├ómplat cu erectu╚Öii ╚Öi cum a parcurs evolu╚Ťia lor e deja o alt─â istorie, una extrem de interesant─â. (va urma)

Fragment din cartea ÔÇ×Mozaicul Uman. Evolu╚Ťia Omului ╚Öi Originea RaselorÔÇŁ, de Dorian Furtun─â, doctor ├«n biologie, etolog. Cartea poate fi g─âsit─â AICI.