La trenurile Shinkansen din Japonia viteza e depășită doar de punctualitate jpeg

La trenurile Shinkansen din Japonia viteza e depășită doar de punctualitate

├Än spa┼úiul rom├ónesc, c─âile ferate japoneze reprezint─â, f─âr─â ├«ndoial─â, un model de companie feroviar─â care se deosebe┼čte radical de CFR-ul autohton, fie numai prin simplul fapt c─â ├«nt├órzierile trenurilor totalizeaz─â, ├«n decursul unui an, cel mult 1-2 minute. Mai mult:compania cere scuze publicului pentru nepl─âcerile cauzate, iar managerii demisioneaz─â pentru ├«nt├órzieri de peste 3 minute. Un alt atu important al niponilor este viteza ÔÇô astfel, nu e o ├«nt├ómplare c─â, de cur├ónd, ├«n Japonia, a fost atins un nou record:603 km/h! Un lucru e cert:aceste date nu trebuie ├«n niciun caz s─â ne mire;ele nu sunt banale coinciden┼úe, ci rezultat al unei culturi feroviare aparte, care ├«ncepe ├«n anii ÔÇÖ50 cu un proiect al unui tren care avea s─â inspire lumea occidental─â, denumit Shinkansen. Despre istoria inedit─â acestui tren de mare vitez─â va fi vorba ├«n cele ce urmeaz─â...

Scurt istoric al c─âilor ferate japoneze. Punctualitatea devine o marc─â

Modernizarea Japoniei ├«ncepe ├«n timpul domniei prin┼úului Mutsuhito, devenit ├«mp─ârat al Japoniei (1867-1912) sub numele de Meiji, iar printre factorii declan┼čatori ai acestui proces s-a aflat ┼či implantarea transportului feroviar ├«n aceast─â ┼úar─â.

Inaugurarea c─âilor ferate ├«n Japonia are loc la 12 iunie 1872 ÔÇô t├órziu, dac─â ne raport─âm la statele europene ale timpului ÔÇô iar prima linie construit─â a fost Tokyo-Yokohama, finan┼úat─â, proiectat─â ┼či dotat─â cu material rulant de provenien┼ú─â englezeasc─â. De altfel, peste 300 de ingineri englezi (printre ei, Francis ┼či Richard Trevithick, nepo┼úii lui Richard Trevithick, primul constructor al unei locomotive) au fost angaja┼úi la c─âile ferate japoneze ├«n primul deceniu al existen┼úei acestora, contribuind din plin la succesul afirm─ârii c─âilor ferate ├«ntr-o cultur─â profund diferit─â de cea occidental─â. Japonezii au ├«nv─â┼úat repede mecanismele moderniz─ârii feroviare ┼či, ├«ncep├ónd din anul 1880, ┼či-au construit singuri c─âile ferate ÔÇô dar locomotivele ┼či vagoanele erau importate din Anglia, America ┼či Germania, pentru c─â nu existau capacit─â┼úi de produc┼úie autohtone.

Prima mare linie, Tokyo-Kyoto, a fost construit─â de stat, ea ├«nsum├ónd aproape 600 de km;pe ea s-a circulat mult─â vreme cu o vitez─â medie de doar 30 km/h. Al─âturi de aceast─â linie, p├ón─â la ├«nceputul secolului al XX-lea au mai fost create o mul┼úime de linii administrate de capitalul privat. A┼ča se face c─â, la 1889, statul de┼úinea 880 km de cale ferat─â, iar capitalul privat, 840 km. Tot la recomandarea speciali┼čtilor englezi, ecartamentul c─âilor ferate japoneze a fost stabilit la 1067 mm, deci un ecartament ├«ngust, care a ┼úinut cont de particularit─â┼úile locale ale unui relief predominant muntos al Japoniei.

tren2 jpg jpeg

În 1892 a fost dată o lege prin care s-a adoptat un plan de construcţie a căilor ferate la nivel naţional, urmarea fiind apariţia altor trasee care au contribuit la dezvoltarea economică prin introducerea unor noi centre în circuitul pieţei naţionale.

├Än zorii secolului al XX-lea, prioritatea japonezilor ├«n domeniul feroviar a fost fabricarea ├«n ┼úar─â a materialului rulant, mult─â vreme acest proces fiind ├«nt├órziat de faptul c─â, p├ón─â la 1901, aici nu se producea o┼úel. Dup─â r─âzboiul ruso-japonez din 1904-1905, clasa politic─â a decis na┼úionalizarea c─âilor ferate private din 1906-1907, urmarea fiind acea c─â re┼úeaua a crescut de la 2.500 km la 7.150 km. Banii ob┼úinu┼úi ca desp─âgubire de proprietarii celor 17 companii na┼úionalizate au fost reinvesti┼úi ├«n industria grea, fapt care a ├«ncurajat ├«nceperea cu succes a produc┼úiei de locomotive autohtone, acestea av├ónd la baz─â designul ┼či motoarele inspirate dup─â cele ale locomotivelor germane, americane ┼či engleze.

Urm─âtoarele proiecte derulate de stat au fost electrificarea c─âilor ferate, ├«ncep├ónd cu 1909, continuat p├ón─â ├«n perioada interbelic─â, ┼či preocuparea pentru punctualitate, inoculat─â ini┼úial de consultan┼úii englezi, dar care prevedea existen┼úa unor ├«nt├órzieri ├«ntr-o m─âsur─â rezonabil─â. Din 1916, punctualitatea ├«ncepe s─â devin─â o adev─ârat─â marc─â a c─âilor ferate din Japonia.

Propozi┼úie d─ât─âtoare de speran┼ú─â:ÔÇ×Trenurile ├«nc─â merg!ÔÇŁ

Importan┼úa c─âilor ferate ├«n societatea nipon─â a fost recunoscut─â prin crearea, ├«n 1920, a unui Minister al C─âilor Ferate, care avea s─â coordoneze dezvoltarea continu─â a re┼úelei ┼či cre┼čterea vitezei de circula┼úie la 69, 6 km/h;mai mult, ├«n 1934, se produc ├«nnoiri tehnologice prin introducerea unor locomotive mai performante. Din aceste considerente, se pare c─â pentru c─âile ferate japoneze perioada interbelic─â a fost o adev─ârat─â epoc─â de aur, iar una dintre figurile marcante ale acesteia a fost ministrul Mitsugu Sengoku, care a r─âmas anecdotic prin ├«ncercarea, reu┼čit─â temporar, de a nu mai permite ca parlamentarii s─â beneficieze de bilete de tren gratuite. ├Än cele din urm─â, Dieta japonez─â a dat o lege prin care acest drept al parlamentarilor a fost restabilit.

tren3 0 jpg jpeg

Cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial a l─âsat urme ad├ónci ┼či asupra c─âilor ferate japoneze, care au fost puternic afectate de bombardamentele puternice efectuate de avia┼úia aliat─â ├«ntre 1942-1945. ├Änfr├óngerea dezastruoas─â a Japoniei ├«n r─âzboi a afectat profund societatea japonez─â, dar, ├«nc─â o dat─â, c─âile ferate ┼či-au dovedit utilitatea, fiind aproape singura institu┼úie care mai func┼úiona ├«n parametri acceptabili. ├Än 1945-1946, o vorb─â care circula ├«n popor d─âdea tuturor speran┼úe:ÔÇ×Trenurile ├«nc─â merg!ÔÇŁ

După război, în 1949, din cauză că sistemul căilor ferate a fost nevoit să facă faţă dificultăţilor unei reorganizări, au fost concediaţi aproape 100.000 de lucrători;materialul rulant, liniile erau afectate de bombardamente, iar numeroase accidente puneau în pericol viaţa călătorilor.

Refacerea rapid─â a economiei japoneze dup─â r─âzboi a impulsionat deplasarea popula┼úiei ┼či a impus, la mijlocul anilor ÔÇÖ50, c─âutarea unor solu┼úii care s─â rezolve imperativele economico-sociale ale ┼ú─ârii. Pentru revitalizarea transportului feroviar au fost alese mai multe solu┼úii, dintre care electrificarea ┼či dublarea liniilor s-au num─ârat printre op┼úiunile japonezilor. Dar cea mai eficient─â avea s─â fie solu┼úia unui tren de mare vitez─â.

Proiectul Shinkansen a p─ârut ini┼úial o gre┼čeal─â

Ideea realiz─ârii unor leg─âturi feroviare rapide ├«n Japonia apare la sf├ór┼čitul anilor ÔÇÖ30, c├ónd apare conceptul dangan ressha (trenul glon┼ú), ├«ns─â numele de Shinkansen ÔÇô care ├«nseamn─â noul trunchi de linii, cu ecartament de 1435 mm, ie┼čite din vechiul sistem cu ecartament 1067 mm, dar avea s─â fie folosit ca denumire generic─â pentru trenurile de mare vitez─â ÔÇô este folosit pentru prima dat─â ├«n 1940, ├«n leg─âtur─â cu un plan de construire al unei linii cu ecartament normal, pe care trenurile s─â circule cu viteze de 200 km/h. Dezastrul militar ┼či politic al Japoniei din 1945 duce la abandonarea pentru o perioad─â de timp a acestei propuneri.

Proiectul unui tren de mare vitez─â, care s─â lege cele dou─â importante centre ale Japoniei, Tokyo ┼či Osaka, se datoreaz─â pre┼čedintelui C─âilor Ferate Na┼úionale din Japonia, Shinji (Nobuji) Sogo, ┼či vicepre┼čedintelui aceleia┼či institu┼úii, Hideo Shima. Ei au fost avoca┼úii care au purtat b─ât─âlia pentru convingerea autorit─â┼úilor, care nu doreau s─â finan┼úeze aceast─â lucrare. Aveau ┼či motive:peste tot ├«n lume, la sf├ór┼čitul anilor ÔÇÖ50, c─âile ferate pierduser─â suprema┼úia. Statele din Occident, de┼či, ├«n general, na┼úionalizaser─â dup─â r─âzboi c─âile ferate, investeau ├«n autostr─âzi ┼či ├«ncurajau industria constructoare de automobile. De ce ar fi procedat Japonia altfel?

tren4 jpg jpeg

Acest proiect p─ârea contemporanilor o mare gre┼čeal─â, iar starea de spirit a timpului avea s─â fie rezumat─â, e drept, c├ó┼úiva ani mai t├órziu, prin vorbele lui Giulio Andreotti, care afirmase c─â ÔÇ×Nebunii pot fi clasifica┼úi ├«n dou─â categorii:cei care cred c─â sunt Napoleon ┼či aceia care inten┼úioneaz─â s─â modernizeze c─âile ferateÔÇŁ. ├Än Japonia, un critic (devenit ulterior fan al trenului glon┼ú) avea s─â spun─â, c─â, pentru el, trenul Shinkansen este ÔÇ×a patra mare nebunie a lumii, dup─â Piramidele egiptene, Marele Zid Chinezesc, Cuirasatul YamatoÔÇŁ, pentru c─â aceste lucruri costaser─â enorm ┼či, ├«n final, se dovediser─â inutile.

Misiunea cercet─ârii ┼či proiect─ârii trenului glon┼ú a revenit Institutului de Cercet─âri Tehnice al C─âilor Ferate, care a avut avantajul de a coordona o echip─â mixt─â de cercetare, format─â din 800 de ingineri de la c─âile ferate, dar ┼či din ingineri ┼či speciali┼čti militari din avia┼úie ┼či marin─â. Ei au contribuit cu succes la realizarea Shinkansen-ului. ├Än 1957, Institutul a anun┼úat c─â poate realiza un tren care s─â transporte c─âl─âtorii pe linia Tokaido (Tokyo-Osaka) ├«n doar trei ore ┼či 10 minute (ast─âzi, timpul este de 2 ore ┼či 25 de minute). Costurile au fost estimate la 194, 8 miliarde de yeni (echivalentul de ast─âzi a 4, 5 miliarde dolari), de┼či ├«n realitate ele au fost de 380 miliarde yeni (aproape 9 miliarde de dolari).

Un an mai târziu, guvernul a aprobat realizarea unei linii duble, iar în 1959 au început lucrările. Prototipul trenului a atins la testele din 1963 o viteză de 256 km/h, un adevărat record al epocii. Angajamentele căilor ferate prevedeau că trenul trebuie să fie inaugurat înainte de octombrie 1964, când, în Japonia, urmau să aibă loc Jocurile Olimpice.

Shinkansen ┼či Maglev

Secretele tehnice ale Shinkansenului au fost date de utilizarea motoarelor electrice, alimentate de curent alternativ, o caroserie mai u┼čoar─â ┼či mai aerodinamic─â, de forma unui glon┼ú, fr├óne performante, sistem de control ┼či monitorizare centralizat. ├Än fapt, japonezii au adaptat ┼či, prin aceasta, au inovat elemente care erau deja inventate.

Trenurile Shinkansen au venit cu un design aerodinamic care a permis reducerea for┼úelor de frecare, apoi cu sisteme de siguran┼ú─â sporit─â, cu un zgomot redus fa┼ú─â de trenurile clasice, fapt ce reflecta grija pentru micile detalii, dar mai ales pentru confortul ┼či securitatea c─âl─âtorului. Liniile de cale ferat─â au fost construite folosindu-se ecartamentul de 1435 mm. Primele trenuri Shinkansen puteau transporta 987 de c─âl─âtori, iar viteza de exploatare, ├«n 1965, a fost de 210 km/h, ini┼úial, pe parcursul anului 1964, fiind mai mic─â, pentru a permite fixarea funda┼úiei;├«n prezent, viteza medie a trenurilor e de 270 km/h, iar pe anumite sec┼úiuni, de 300 km/h.

Interesant este ┼či faptul c─â Proiectul Maglev ÔÇô levita┼úie magnetic─â ÔÇô a fost ├«nceput de c─âtre c─âile ferate japoneze ├«n 1962, ├«n paralel cu procesul de construire a Shinkansen;aceasta, din dorin┼úa de a se g─âsi o alternativ─â de propulsie mai rapid─â a trenurilor, care, prin metodele conven┼úionale, nu puteau dep─â┼či anumite viteze la interac┼úiunea dintre ro┼úi ┼či ┼čine, ori dintre pantograf (dispozitivul care face leg─âtura dintre re┼úeaua electric─â a locomotivei ┼či re┼úeaua fix─â de alimentare) ┼či linia electric─â.

Principiul construc┼úiei acestui tren are la baz─â utilizarea unor magne┼úi superconductori ┼či a unor bobine de contact aflate la sol, care determin─â ca trenul s─â leviteze, iar for┼úele de frecare s─â fie mai mici, permi┼ú├ónd ob┼úinerea unor viteze superioare trenului clasic. Japonezii au construit o cale ferat─â experimental─â de 7 km, pe care, ├«n 1979, avea s─â se ating─â recordul de vitez─â de 517 km/h. Anul acesta, pe 20 aprilie, trenul Maglev a atins un nou record, de neimaginat p├ón─â de cur├ónd, de 603 km/h. Maglev-ul pare a fi trenul viitorului. 

ÔÇ×...ca un uria┼č dragon al vitezei, Hikkari ┼čerpuie┼čte ├«n grab─â spre OsakaÔÇŁ

La 1 octombrie 1964, cu mare fast, ÔÇ×expresul visurilor noastreÔÇŁ ÔÇô cum mai era numit─â noua bijuterie a tehnicii mondiale a timpului ÔÇô trenul glon┼ú a fost inaugurat cu ocazia Jocurilor Olimpice, evenimentul simboliz├ónd refacerea postbelic─â a Japoniei ┼či aspira┼úia la suprema┼úia ├«n domeniul tehnicii, dar ┼či la statutul de putere economic─â a lumii. Atunci, ├«n toamna anului 1964, membrii lotului olimpic al Rom├óniei au tr─âit revela┼úia p─âtrunderii ├«ntr-un t─âr├óm fascinant, at├ót prin mediul natural, c├ót ┼či prin modul de via┼ú─â al japonezilor, prin tradi┼úiile milenare ┼či cultura nipon─â ├«nnobilate cu proiecte temerare, printre care super-expresul la care ne referim.

tren6 jpg jpeg

Consult├ónd o serie de publica┼úii oficiale ale autorit─â┼úilor japoneze, oferite participan┼úilor la competi┼úia olimpic─â, dar ┼či un valoros album de fotografii, din colec┼úia unuia dintre membrii delega┼úiei rom├óne[1], p─âtrunzi ├«ntr-un univers plin de culoare ┼či dinamism, ├«n care toate elementele specifice Japoniei se armonizeaz─â ├«n mod miraculos. Florea Tuiu, publicist renumit ├«n perioad─â, a scris dou─â c─âr┼úi din care nu puteau s─â lipseasc─â minunile transportului feroviar. ├Än volumul Japonia-un miracol?, ap─ârut ├«n 1973, descriind un peisaj specific, vede ÔÇ×cum ├«ncep s─â se scurg─â, ca ni┼čte bolizi de culoare alb-alb─âstrui, trenurile Hikkari[2], cele mai rapide din lume ┼či simbol al vitezei cu care se desf─â┼čoar─â aproape totul ├«n arhipelag. Din jum─âtate ├«n jum─âtate de or─â, ca un uria┼č dragon al vitezei, Hikkari ┼čerpuie┼čte ├«n grab─â spre Osaka p├ón─â la Pkayama ┼či parcurge 730 km ├«n patru ore ┼či jum─âtate...ÔÇŁ[3]

Paradoxal, cei doi p─ârin┼úi ai proiectului, Sogo ┼či Shima, au fost obliga┼úi s─â demisioneze:li s-a repro┼čat costurile foarte mari ale proiectului ┼či mici incidente ale ├«nceputurilor exploat─ârii. Probabil, ├«n alte locuri din lume ar fi fost onora┼úi ┼či s-ar fi trecut cu vederea aceste detalii ÔÇômentalitatea nipon─â e ├«ns─â cu totul diferit─â de a noastr─â.

├Än iulie 1967, Shinkansen transportase deja 100 milioane de c─âl─âtori anual, compania ├«ncep├ónd s─â realizeze profit, iar ├«n 1970 num─ârul c─âl─âtorilor s-a ridicat la 300 milioane. Succesul trenului glon┼ú a f─âcut ca ├«n 1970 s─â fie promulgat─â o lege care a prev─âzut extinderea la 7.000 de kilometri a liniilor de mare vitez─â, care s─â lege diferite zone din ┼úar─â. Au fost construi┼úi numai 2.600 km, pentru c─â, un deceniu mai t├órziu, compania a ├«nceput s─â aib─â dificult─â┼úi financiare:proiectul era fezabil doar ├«n marile aglomer─âri urbane, ┼či nu ├«n zonele izolate, iar, ca urmare, mai multe linii locale au fost ├«nchise. Acest fapt este cuantificat ├«n cifrele privind cota de pia┼ú─â:├«n timp ce, ├«n anul 1950, circa 52% dintre m─ârfuri ┼či 92% din c─âl─âtori erau transporta┼úi pe calea ferat─â, ├«n anii ÔÇÖ70, cota de pia┼ú─â a sc─âzut dramatic la 49% pentru c─âl─âtori ┼či 18% pentru m─ârfuri, fapt explicabil prin av├óntul industriei de automobile. Anul 1987 a marcat privatizarea masiv─â a c─âilor ferate, statul ├«ncerc├ónd astfel s─â reduc─â deficitele produse de construc┼úia unor linii nefezabile, care realizau mari pierderi. Au rezultat ├«n urma acestui proces de restructurare ┼čase mari companii feroviare, divizate dup─â criterii zonale, iar num─ârul lucr─âtorilor a sc─âzut de la 471.000, c├ó┼úi erau ├«nregistra┼úi ├«n 1968, la 277.000 ├«n 1986, oprindu-se la 203.100 ├«n 1987, dup─â privatizare.

tren5 jpg jpeg

Model replicat în întreaga lume occidentală

Prima ┼úar─â care s-a inspirat de la japonezi a fost Fran┼úa. Pu┼úini oameni cunosc faptul c─â povestea de succes a TGV-ului francez ├«ncepe ├«n 1961 prin vizita unui inginer, Herv├ę Guibert, ├«n Japonia, unde a studiat bunele practici ale acestora ├«n domeniul feroviar. Au mai trecut ├«nc─â 20 de ani p├ón─â c├ónd, ├«n 1981, avea s─â fie inaugurat─â linia de mare vitez─â Paris-Lyon, care pentru politicieni, ├«nsemna, a┼ča cum aprecia Georges Pompidou, ÔÇ×noua dimensiune a m─âre┼úiei tehnicii francezeÔÇŁ. Linii de mare vitez─â aveau s─â fie inaugurate, ├«n anii urm─âtori, ├«n Germania, Italia, Olanda, Spania, Marea Britanie, Danemarca.

Istoria trenului glon┼ú a avut la baz─â comutarea energiilor ┼či aspira┼úiilor poporului japonez de la idealul militar al unei puteri cuceritoare, ideal ce s-a dovedit un fiasco, spre un nou model de afirmare, acela pa┼čnic, ca o putere economic─â global─â, pentru care orice obiect produs ├«n Japonia s─â simbolizeze un vis al omenirii. Iat─â de ce trenul glon┼ú avea s─â devin─â un model replicat ├«n ├«ntreaga lume occidental─â.

             

├Än vitez─â, despre trenul de mare vitez─â ÔÇô ┼či despre c─âile ferate japoneze

      

┬Ě Preocuparea pentru punctualitatea trenurilor a debutat ├«n anul 1916.

┬Ě Una dintre marile dificult─â┼úi ale c─âilor ferate japoneze este aceea de a face fa┼ú─â cutremurelor frecvente, f─âr─â ca traficul s─â fie afectat. Ce efecte produce un cutremur mare asupra c─âilor ferate? Marele cutremur din 1923 (7, 9-8, 3 grade pe scara Richter) a provocat incendierea a 18 g─âri importante, 136 de piese de material rulant au fost distruse, 8 trenuri de pasageri ┼či 17 trenuri de marf─â au deraiat ┼či 117 oameni au murit.

┬Ě ├Änc─â ├«nainte de a intra ├«n func┼úiune, prin lucr─ârile de infrastructur─â ┼či comenzile de garnituri, trenul Shinkansen a contribuit la dezvoltarea economiei japoneze cu 900 miliarde de yeni.

┬Ě Ini┼úial, func┼úionarii B─âncii Mondiale au respins, ├«n 1960, o finan┼úare a acestui proiect, consider├óndu-l nefezabil. Au revenit ulterior ┼či au acordat un mic ├«mprumut pentru realizarea Skinkansen-ului.

┬Ě ├Än primul an de existen┼ú─â, 1964, trenurile au mers cu viteze mai mici, pentru a permite fixarea perfect─â a liniilor pe funda┼úie;abia ├«n noiembrie 1965 s-a permis ca trenul s─â circule cu viteza de 210 km/h.

┬Ě ├Än 2009 au fost transporta┼úi 227 milioane de c─âl─âtori, iar distan┼úele parcurse de trenuri au fost de 393 miliarde de km.

┬Ě ├Än Japonia se afl─â cel mai lung tunel feroviar, Seikan, care are 53, 85 km.

┬Ě ├Än anul 2012, Compania C─âilor Ferate Japoneze (J.R.) a anun┼úat un nou record al punctualit─â┼úii trenurilor sale:per total, acestea au ├«nt├órziat doar 36 de secunde, recordul absolut fiind acela din 1997, c├ónd ├«nt├órzierile au ├«nsumat... 17 secunde.

┬Ě Trenurile Shinkansen transport─â zilnic pe ruta Tokyo-Kyoto un num─âr de 420.000 c─âl─âtori, dintre care 80.000 sunt turi┼čti, iar restul oameni de afaceri, naveti┼čti etc.

┬Ě Cea mai aglomerat─â gar─â din lume este Shinjuku din Tokyo, cu 3, 46 milioane de pasageri zilnic.

┬Ě ├Än 1906, trenurile expres japoneze circulau cu 44, 3 km/h, iar ├«n 2015, trenul maglev a atins 603 km/h pe un traseu experimental.

Bibliografie: 

Fraser Benjamin, Spalding Steven, Trains, Culture and Mobility:riding the rails, Lexington Books, 2012.

Japan National Railways, Shinkansen ÔÇô booklet, 1979, Japan.

Eiichi Aoko, Mitsuhide Imashiro, Shinichi Kato, Yasuo Wakuda, A History of Japanese Railways 1872-1999, EJRCF, 2000.

Vaclav Smil, Fifty years of the Shinkansen, The Asia-Pacific Journal, Vol. 12, Issue. 48, No. 1, December 01, 2014.

http://www.japantimes.co.jp/life/2014/09/27/lifestyle/shinkansen-50-fast-track-future/#.VTcSNCGqqko, accesat la 20 ianuarie 2015.

[1] Este vorba de prof. dr. Gheorghe Marinic─â fa┼ú─â de care autorul ├«┼či exprim─â gratitudinea pentru sprijinul ├«n documentarea pentru acest material.

[2] Denumirea primei generaţii de trenuri de mare viteză.

[3] Florea Tuiu, op. cit., p. 9, vezi ┼či Niponism. Teorie ┼či ac┼úiune, Bucure┼čti, Editura Politic─â, 1987.