Insula ┼×erpilor   un conflict ├«ncheiat? jpeg

Insula ┼×erpilor - un conflict ├«ncheiat?

­čôü C─âl─âtorii ├«n istorie
Autor: dr Cristina Paiusan - Nuica

Problema Insulei ╚śerpilor pentru Rom├ónia a ├«nceput acum c├óteva decenii, dar istoria acestei buc─â╚Ťi de st├ónc─â este veche de mii de ani. Insula Leuke, ├«n greaca antic─â, este ├«n fapt o st├ónc─â a╚Öezat─â ├«n Marea Neagr─â, la 45 de km de ╚Ť─ârmurile de ast─âzi ale Rom├óniei ╚Öi Ucrainei. Ocupat─â ├«n 1944 de c─âtre Uniunea Sovietic─â, cedat─â for╚Ťat de Rom├ónia acesteia, este ast─âzi parte a Raionului Chilia, al regiunii Odessa din Ucraina.

Aceast─â forma╚Ťiune de st├ónci, de 17 hectare, este at├ót de plin─â de istorie, c├ót ╚Öi de mituri. St├ónca ├«n form─â de X, are ├«n unele locuri 41 de metri deasupra nivelului m─ârii, are o lungime de 1.973 de metri, cu un perimetru neregulat, put├ónd fi str─âb─âtut─â ├«n 40 de minute cu piciorul. Privit─â de departe, Leuke sau Insula ╚śerpilor apare ca o cetate ├«nconjurat─â de ziduri ├«nalte de piatr─â, ├«n realitate faleze abrupte cu pu╚Ťine terase litorale, doar pe ╚Ť─ârmul nordic are un golf deschis pe unde se poate p─âtrunde mai u╚Öor.

Ast─âzi Insula ╚śerpilor pare o st├ónc─â goal─â, f─âr─â vegeta╚Ťie, f─âr─â ap─â potabil─â, imposibil de ├«nchipuit c─â cineva a locuit-o vreodat─â. Numele actual de Insula ╚śerpilor l-a dat un soi de ╚Öarpe de ap─â, care ajungea p├ón─â la 2 metri lungime, un ╚Öarpe ur├ót, dar neveninos. Aceast─â specie, larg r─âsp├óndit─â pe insul─â, a pierit din cauza amplelor lucr─âri militare f─âcute de c─âtre sovietici. Astfel singura vietate care popula insula s-a stins de m├óna omului.

Legende grecești și romane

Grecii au denumit insula: Leuke, iar romanii: Insula Alba, datorit─â numeroaselor construc╚Ťii, devenite cu timpul ruine de marmur─â alb─â. Insula apare ├«n izvoare ├«n secolul VIII ├«. Hr. Legendele Greciei antice povestesc c─â zei╚Ťa Thetis s-a rugat de zeul Poseidon s─â scoat─â din ad├óncul m─ârii o insul─â pentru fiul s─âu, Achile. Achile este eroul care a plecat s─â lupte ├«mpotriva Troiei ╚Ötiind c─â va fi omor├ót ├«n aceast─â lupt─â, ╚Öi ale c─ârui r─âm─â╚Öite au fost aduse de c─âtre mama sa, zei╚Ťa Thetis ╚Öi puse ├«ntr-un sanctuar pe insula Leuke.

├Än antichitate, insula Leuke a g─âzduit un templu m─âre╚Ť, construit ├«n cinstea lui Achile, eroul aheilor. Micu╚Ťa insul─â ÔÇô st├ónc─â din Marea Neagr─â a fost un centru de cult al lumii antice. Aici, pe l├óng─â sanctuarul lui Achile s-au aflat mai multe edificii de cult ├«n care locuiau preo╚Ťi. ├Än secolul I ├«.Hr. ÔÇô I. d. Hr. romanii au cucerit treptat litoralul vestic ╚Öi nordic al M─ârii Negre. Se presupune c─â ╚Öi insula Leuke a intrat sub st─âp├ónire roman─â, Pontul Euxin fiind o perioad─â ├«ndelungat─â lac roman. Insula Leuke a fost un loc de escal─â pentru navigatori.

Teritoriul acesta stâncos, de mici dimensiuni, nu a fost afectat de către valurile de migratori, care au trecut prin litoralul pontic. Prea multe relatări despre soarta acestei stânci nu avem, abia în secolul al XIX-lea s-au descoperit ru inele templului închinat lui Achile și alte vestigii. Acestea au fost des coperite de către un căpitan rus, iar descrieri ale acestor descoperiri au fost povestite de către germanul Kohler.

Conform acestor relat─âri, edificiul antic avea un diametru foarte mare, de form─â p─âtrat─â, iar ├«n Estul sanctuarului se afla un templu ├«nchinat lui Achile. Arhitectura templului era asem─ân─âtoare celor din Tesalia ╚Öi Tracia, din ziduri formate din blocuri mari de piatr─â ├«mbinate f─âr─â ciment. Templul lui Achile a fost men╚Ťionat de poetul Publius Ovidius Naso, exilat la Tomis, de c─âtre geograful grec Ptolemeu ╚Öi de c─âtre istoricul grec Strabon. Ptolemeu scria ├«n ÔÇť├Ändreptar geograficÔÇť c─â:

ÔÇťInsulele situate ├«n vecin─âtatea Moesiei Inferioare, ├«n acea parte a Pontului pe care am pomenit-o, sunt: Boristene (la gurile Niprului, n.n.):57 grade, 15 minute - 47 grade, 40 minute ╚Öi insula lui Achile sau Leuke (ÔÇťAlb─âÔÇť)ÔÇť.

Insula ╚śerpilor a ajuns ├«n st─âp├ónirea themei Paradunavon a genovezilor, apoi a lui Dobrotici ╚Öi a lui Mircea cel B─âtr├ón ╚Öi din anul 1484, a intrat sub st─âp├ónire otoman─â, odat─â cu Chilia ╚Öi Cetatea Alb─â. ├Än perioada domina╚Ťiei otomane insula a fost numit─â de c─âtre greci Fidonisi (insula ╚śerpilor).

Ocupa╚Ťia ╚Ťarist─â

Aceast─â st├ónc─â a fost ocupat─â de c─âtre Imperiul ╚Üarist, de╚Öi Tratatul de pace de la Bucure╚Öti din 1812, prin care ru╚Öii au anexat Basarabia, prevedea c─â insulele dun─ârene nu pot fi luate ├«n st─âp├ónire de c─âtre Rusia. Cu toate c─â nici tratatul ruso-turc din 1812, nici Tratatul de pace de la Adrianopol nu prevedeau ├«n mod direct trecerea insulei sub st─âp├ónirea Rusiei, ea a fost anexat─â de c─âtre ru╚Öi. Britanicii au construit un far pe insul─â, far care dirija naviga╚Ťia pe Marea Neagr─â.


insula serpilor jpg jpeg

St─âp├ónirea ruseasc─â asupra insulei s-a ├«ntrerupt ├«n 1856, c├ónd Tratatul de pace de la Paris prevedea pierderea Deltei Dun─ârii ╚Öi a insulelor acesteia de c─âtre Imperiul ╚Üarist. Aceste teritorii nu le-au revenit rom├ónilor deoarece, la Paris, mini╚Ötrii plenipoten╚Ťiari ai marilor puteri au semnat un protocol conform c─âruia, Insula ╚śerpilor apar╚Ťine statului care de╚Ťine ╚Öi Delta Dun─ârii, ├«n acel moment Imperiul Otoman, care ╚Öi-a luat angajamentul s─â ├«ntre╚Ťin─â farul de pe insul─â pentru asigurarea orient─ârii vaselor ce treceau pe Dun─âre spre Odessa.

Dar povestea Deltei ╚Öi a Insulei ╚śerpilor a continuat. Dup─â r─âzboiul ruso-rom├óno-turc din 1877, Rusia a cerut Turciei ca ├«n locul desp─âgubirilor de r─âzboi s─â primeasc─â Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea etc. ╚Öi insulele Deltei Dun─ârii, printre care ╚Öi Insula ╚śerpilor. Rusia dorea s─â le schimbe cu jude╚Ťele Cahul ╚Öi Izmail. Astfel, prin Tratatul de la Berlin (iunie ÔÇô iulie 1878), Rusia primea sudul Basarabiei, iar Rom├ónia sudul Dobrogei, insulele care formau Delta Dun─ârii ╚Öi Insula ╚śerpilor.

Se p─ârea c─â tumultuoasa istorie a insulei lua sf├ór╚Öit. Primul r─âzboi mondial nu i-a adus dec├ót un bombardament britanic ╚Öi distrugerea farului, care a fost reconstruit de rom├óni ├«n anul 1922. Anul 1940 ╚Öi ultimatumul sovietic au schimbat soarta st├óncii din Marea Neagr─â. Cu toate c─â nu a existat nici o referire la Insula ╚śerpilor, insula a fost ocupat─â de c─âtre germani ╚Öi folosit─â ca punct de observa╚Ťie, iar pe 28 august 1944 un deta╚Öament de marinari sovietici au ocupat insula. De aici ├«ncepe istoria pu╚Ťin clar─â a insulei.

Anexarea la URSS

La Conferin╚Ťa de Pace de la Paris delega╚Ťia sovietic─â a prezentat o hart─â tip─ârit─â la o scar─â foarte mare 1/ 1.500.000, care cuprindea multe inexactit─â╚Ťi. Gre╚Öeala voit─â nu a fost reparat─â, insule aflate pe bra╚Ťul Chilia: T─âtarul, Coasta Dracului, Dalerul Mare, Dalerul Mic, Insula ╚śerpilor r─âm├óneau la Rom├ónia. Tratatul de pace dintre Ro m├ónia ╚Öi Puterile Aliate ╚Öi Asociate semnat la Paris, 10 februarie 1947, prevedea c─â ÔÇ×frontiera sovieto-rom├ón─â este astfel fixat─â ├«n conformitate cu Acordul sovieto-rom├ón din 28 iunie 1940ÔÇŁ, f─âr─â o descriere am─ânun╚Ťit─â a grani╚Ťelor, neexist├ónd nici o precizare privind linia de demarca╚Ťie a frontierei.

Dar ├«n 1948, Insula ╚śerpilor a fost anexat─â de c─âtre U.R.S.S. Rom├ónia, aflat─â ├«n sfera de influen╚Ť─â sovietic─â ╚Öi aflat─â ├«n plin proces de sovietizare a fost ÔÇ×beneficiaraÔÇŁ unui Protocol referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat dintre Ro m├ónia ╚Öi URSS. Acest protocol a fost semnat la Moscova de c─âtre dr. Petru Groza ╚Öi Viaceslav Molottov ├«n februarie 1948, ╚Öi stabilea c─â Insula ╚śerpilor intra ├«n componen╚Ťa URSS. Delimitarea pe teren a frontierei a reprezentat un exemplu de abuz al colosului sovietic fa╚Ť─â de un stat cvasi-ocupat, Republica Popular─â Rom├ón─â. Frontiera nu a fost delimitat─â ╚Ťin├óndu-se cont de talvegul Dun─ârii, ci de bra╚Ťele laterale din dreapta fluviului, astfel c─â sovieticii au luat ostroavele: T─âtarul mic, Dalerul Mare ╚Öi Dalerul Mic, Ostrovul Limba.

Protocolul semnat la Moscova nu a fost niciodat─â ratificat de c─âtre statul rom├ón. Dar Insula ╚śerpilor a fost predat─â cu un proces verbal semnat chiar pe insul─â, de c─âtre Nikolai P. ╚śutov, prim-secretar al Ambasadei URSS din Bucure╚Öti ╚Öi Eduard Mezincescu, ministru plenipoten╚Ťiar la 23 mai 1948. Insula f─âcea parte din RSS Ucrainean─â, ÔÇ×├«napoiat─â fiind URSS de c─âtre R.P.RÔÇŁ. Acest proces verbal a fost secret, nefiind cunoscut de c─âtre autorit─â╚Ťile rom├óne.

Astfel, ├«n august 1949 a existat un incident armat, militarii sovietici, som├óndu-i pe cei rom├óni s─â predea farul, rom├ónii au refuzat, au fost aresta╚Ťi ╚Öi debarca╚Ťi la Sulina. ├Än plin r─âzboi rece st├ónca din Marea Neagr─â avea un important rol strategic, astfel c─â imediat dup─â ocupare, sovieticii au ├«nceput construc╚Ťia unei baze militare de control maritim ╚Öi aerian, precum ╚Öi a unor radare ce supravegheau Balcanii.

Abuzurile din anii 1948 ÔÇô 1949, au fost recunoscute prin Tratatul cu privire la regimul frontierei rom├óno-sovietice ├«ncheiat de cele dou─â guverne la Bucure╚Öti ├«n februarie 1961. Juridic aceste ├«n╚Ťelegeri bilaterale nu sunt constitu╚Ťionale, deoarece orice ├«n╚Ťelegere bilateral─â prin care se cedau por╚Ťiuni din teritoriul rom├ónesc trebuia ratificat─â de parlament, respectiv de Marea Adunare Na╚Ťional─â.

Miza posesiei acestei insule era legat─â de importan╚Ťa sa strategic─â, dar ╚Öi de delimitarea platoului maritim continental al Rom├óniei. Nu s-a ajuns la un acord cu privire la acest platou continental. Au existat discu╚Ťii ├«n mai multe r├ónduri din 1967 ╚Öi p├ón─â ├«n 1987. ├Än 1987, sovieticii au f─âcut o ofert─â refuzat─â de rom├óni. Conform acesteia sovieticii cedau rom├ónilor 4000 de km2 din cei 6000 din jurul insulei, dar rom├ónii nu au acceptat.

Istoria neclar─â a insulei a continuat ╚Öi dup─â destr─âmarea Uniunii Sovietice. Astfel c─â ├«n anul 1991 insula ├«mpreun─â cu baza militar─â a fost preluat─â de c─âtre Ucraina. Ucraina, ÔÇ×succesoarea legitim─âÔÇŁ a URSS ├«n zon─â a luat toate teritoriile incorporate abuziv de URSS, f─âr─â a-╚Öi pune problema legitimit─â╚Ťii sale pe aceste teritorii, urm├ónd ÔÇ×tradi╚ŤiaÔÇŁ sovietic─â. Importan╚Ťa militar─â ╚Öi strategic─â, precum ╚Öi echipamentul militar performant aflat pe insul─â au dus la acutizarea problemei apartenen╚Ťei acestei st├ónci, la care s-au ad─âugat ╚Öi celelalte litigii care nu fac obiectul articolului de fa╚Ť─â.

Autorit─â╚Ťile ucrainene, mo╚Ötenitoare ale abuzului sovietic, au ├«n╚Ťeles s─â-l perpetueze, litigiul cu Rom├ónia democrat─â pornind din aniiÔÇÖ 90. Dup─â ani de negocieri, de tergivers─âri, de presiuni ├«n anul 1997 s-a ajuns la semnarea Tratatului dintre Rom├ónia ╚Öi Ucraina, tratat controversat la acea dat─â, despre care s-au scris tomuri ╚Öi mii de articole, dar care r─âm├óne un act interna╚Ťional pe deplin valabil cu toate articolele sale.

Negocierile rom├óno-ucrainene din 1991 p├ón─â ├«n 1997, din 1997 ╚Öi p├ón─â ├«n 2008, pot sta la baza a numeroase volume de documente, ce arat─â puterea de a tergiversa a unui stat, fa╚Ť─â ├«n fa╚Ťa cu ├«ncerc─ârile binevoitoare ale celuilalt. F─âr─â ├«ndoial─â c─â at├ót ÔÇ×cazulÔÇŁ Insulei ╚śerpilor, c├ót ╚Öi ÔÇ×cazulÔÇŁ B├óstroe, fac ast─âzi parte din istoria dreptului interna╚Ťional ╚Öi juri╚Ötii se vor apleca asupra laturii juridice ╚Öi vor publica c─âr╚Ťi de referin╚Ť─â, cazurile pot fi material didactic pentru studen╚Ťii ├«n drept.

Pa╚Öii p├ón─â la Curtea Interna╚Ťional─â de Justi╚Ťie de la Haga au fost mul╚Ťi, timp ├«n care statul ucrainean a ├«ncercat s─â schimbe statutul acestei insule, s─â modifice ├«ns─â╚Öi geografia, s─â creeze o alt─â realitate, ├«n fa╚Ťa c─âreia argumentele istorice, juridice, de bun sim╚Ť s─â nu mai fie valabile. ÔÇ×Imperialismul de tip sovieticÔÇŁ n-a fost abandonat a doua zi dup─â destr─âmarea Uniunii. Ucraina a preluat mo╚Ötenirea sovietic─â pretinz├óndu-se ├«n acela╚Öi timp a fi un stat democratic, dar a apelat ├«n problema insulei la abuz ╚Öi presiune.

Textul Tratatului privind regimul frontierei de stat rom├óno-ucrainene, realizat dup─â 19 runde de negocieri bilaterale a fost semnat la Cern─âu╚Ťi, la 17 iunie 2003, de c─âtre pre╚Öedin╚Ťii Rom├óniei ╚Öi ai Ucrainei, ├«nt─âr├ónd ├«n vigoare ├«n anul 2004. Acordul privind delimitarea platoului continental ╚Öi a zonelor economice exclusive a r─âmas ├«n 1997 ╚Öi ├«n anii ce au urmat o problem─â deschis─â a rela╚Ťiilor bilaterale. Nedrept─â╚Ťile istorice suferite de Rom├ónia ├«n urm─â cu peste ╚Öase decenii nu au fost reparate, dimpotriv─â au fost legiferate. Actorii acelor acte istorice au ast─âzi scuza unui context interna╚Ťional tulburat de presiuni ╚Öi oferte de colaborare, dar istoria le va atribui, f─âr─â ├«ndoial─â, acceptarea ╚Öi promulgarea acestor rapturi teritoriale.

Cum s-a ajuns la Haga?

Singura solu╚Ťie real─â pentru statul rom├ón, dup─â ani ╚Öi ani de negocieri a fost Haga, Curtea Interna╚Ťional─â de Justi╚Ťie. La Haga s-a judecat delimitarea platoului maritim dintre cele dou─â ╚Ť─âri, dup─â ╚Öapte ani de negocieri sterile. Istoria va consemna singura st├ónc─â din lume pe care se afl─â o sucursal─â de banc─â ╚Öi un hotel f─âr─â canalizate, ÔÇ×realiz─âriÔÇŁ ale statului ucrainean pentru a demonstra locuirea acesteia, al─âturi de alte ÔÇ×realit─â╚ŤiÔÇŁ create peste noapte.

Proiectul Achilia ÔÇô crearea unei zone economice libere pe Insula ╚śerpilor menit doar s─â-i schimbe statutul, s-a dovedit a nu fi un proiect viabil din punct de vedere economic nici pentru cei care l-au creat. Z─âc─âmintele de petrol ╚Öi gaze naturale g─âsite ├«n jurul insulei au m─ârit miza acestei dispute, transform├ónd-o dintr-una exclusiv strategic─â ├«ntr-una strategico-economic─â. De aceea, disputa s-a mutat la Haga ├«n fa╚Ťa Cur╚Ťii Interna╚Ťionale de Justi╚Ťie.

Ceea ce pu╚Ťini se pare c─â au ├«n╚Ťeles este legat de faptul c─â nu insula ├«n sine a fost obiectul acestui litigiu, ci platoul continental al acesteia, insula r─âm├óne ╚Öi prin decizia CIJ ├«n componen╚Ťa Ucrainei, iar zona ├«n disput─â a fost ├«mp─âr╚Ťit─â ├«ntre Rom├ónia (79, 34%) ╚Öi Ucraina (20,66 %), respectiv 9.700 de km2 ╚Öi 2.300 de km2. Insula ╚śerpilor apar╚Ťine Ucrainei, o realitate cu care statul rom├ón, rom├ónii vor trebui s─â se obi╚Önuiasc─â. Efectele Pactului RibbentropÔÇôMolotov ne marcheaz─â ├«n continuare soarta.

Cu toate acestea hot─âr├órea Cur╚Ťii Interna╚Ťionale de Justi╚Ťie de la Haga va r─âm├óne ├«n istoria recent─â a Rom├óniei ca un moment ├«n care adev─ârul a dominat ÔÇ×realit─â╚ŤileÔÇŁ fabricate de c─âtre un stat care mo╚Ötenind ÔÇ×diploma╚Ťia stalinist─âÔÇŁ o cosmetizeaz─â pentru a intra ├«n structurile euro-atlantice.