Hugo Boss, croitorul lui Hitler jpeg

Hugo Boss, croitorul lui Hitler

­čôü Istoria Modei
Autor: Daniela ┼×erb

Istoria firmei Hugo Boss AG a ├«nceput ├«n 1924. Fondatorul ei a trecut de la confec┼úionarea hainelor pentru poli┼úi┼čti ┼či po┼čta┼či la uniformele naziste.   

Boss. Hugo Boss

Firma Hugo Boss AG a fost ├«nfiin┼úat─â ├«n 1924 la Metzinger, un mic or─â┼čel la sud de Stuttgart. Ini┼úial, ├«n ateliere se confec┼úionau uniforme pentru poli┼úi┼čti ┼či pentru po┼čta┼či. Afacerea nu mergea prea bine, iar climatul economic din Germania acelor timpuri, imediat dup─â Primul R─âzboi Mondial ┼či Pacea de la Paris (1919) ÔÇô adic─â la ├«nceputul declinului economic german care l-a propulsat pe Hitler la putere ÔÇô a adus firma ├«n pragul falimentului. Ca urmare, patronul trebuia s─â g─âseasc─â solu┼úii de supravie┼úuire pe timp de criz─â. Hugo Ferdinand Boss ┼či creditorii lui ├«ncheie ├«n 1931 o ├«n┼úelegere, ├«n urma c─âreia firma de confec┼úii r─âm├óne cu doar ┼čase ma┼čini de cusut. Patronul ├«ncearc─â s─â reporneasc─â afacerea. Coinciden┼ú─â sau nu, v├óntul ├«ncepe s─â sufle ├«n p├ónzele afacerilor croitorului Hugo Boss o dat─â cu ├«nscrierea sa ├«n Partidul Na┼úional Socialist, ├«n acela┼či an. Boss devine ┼či unul dintre sus┼úin─âtorii financiari ai SS. Nu exist─â ├«ns─â nicio dovad─â c─â ar fi aderat cu-adev─ârat la doctrina nazist─â.   

P─âcatele tinere┼úii 

Hugo Ferdinand Boss a afirmat mai t├órziu c─â s-a al─âturat nazi┼čtilor atras de promisiunile de a sc─âpa de faliment ┼či pentru c─â se sim┼úea cumva exclus din s├ónul Bisericii Evanghelice. Dup─â 1931, el intr─â ├«n mai multe asocia┼úii fasciste culeg├ónd ┼či beneficiile care decurg din acest lucru:v├ónz─ârile lui cresc de la 38.260 RM (Reichsmark) ├«n 1932, la peste 3.300.000 de RM ├«n 1941, ├«n vreme ce profiturile se majoreaz─â ├«n aceea┼či perioad─â de la 5.000 la 241.000 RM.   

(Heinrich Himmler (dreapta),  comandantul suprem al SS, ├«n februarie 1934, purt├ónd o uniform─â SS tipic─â, creat─â ├«n atelierele firmei lui Hugo Ferdinand Boss)

De┼či Hugo Boss pretindea, ├«ntr-o reclam─â din 1934/1935, c─â a fost creator al uniformelor naziste ├«nc─â din 1924, furnizor oficial devine ├«n anii 1928-1929. Firma confec┼úioneaz─â uniforme pentru SA (Sturmabteilung, organiza┼úie paramilitar─â nazist─â care a jucat un rol esen┼úial ├«n ridicarea la putere a lui Hitler ├«n anii 1920, supranumi┼úi ÔÇ×C─âm─â┼čile bruneÔÇť), SS (Schutzstaffel, bra┼úul ├«narmat al Partidului Na┼úional Socialist), Hitlerj├╝gend (Tineretul hitlerist), NSKK (Nationalsozialistisches Kraftfahrkorps ÔÇô Divizia motorizat─â nazist─â) ┼či alte organiza┼úii de partid. 

(Ilustra┼úii  din lucrarea Organisationsbuch der NSDAP, 1937, care ├«nf─â┼úi┼čeaz─â diferite tipuri de uniforme naziste. ├Än prim-plan, uniformele SS)

Muncă forţată a prizonierilor

Istoricii noteaz─â c─â, pentru a acoperi cererile de uniforme din ultimii ani de r─âzboi, Boss a folosit munca a circa 40 de prizonieri ┼či aproximativ 150 de sclavi din statele baltice, Belgia, Fran┼úa, Austria, Polonia ┼či URSS. Acelea┼či surse noteaz─â c─â directorii companiei erau ├«ndr─âgosti┼úi de nazism ┼či c─â Hugo Boss ar fi avut ├«n apartamentul s─âu, ├«n 1945, o fotografie a lui cu Hitler.   

Chemat s─â se justifice ├«n 1946, dup─â ├«ncheierea r─âzboiului, ├«n timpul a┼ča-numitelor procese de denazificare, el fiind convocat pe baza apartenen┼úei sale la partid, a finan┼úelor v─ârsate ├«n conturile SS ┼či a uniformelor croite pentru partidul nazist chiar ┼či ├«nainte de 1933, anul ├«n care Hitler a preluat puterea ┼či a ajuns cancelar, Boss a fost considerat at├ót activist, c├ót ┼či sus┼úin─âtor ┼či beneficiar al nazismului. Pentru toate acestea, el a pl─âtit pre┼úul:i s-a luat dreptul de vot, i s-a interzis s─â conduc─â afaceri ┼či a fost amendat cu suma uria┼č─â pe atunci de 100.000 de m─ârci. Supravie┼úuie┼čte doar doi ani acestui scandal (moare ├«n 1948);afacerea sa merge ├«ns─â mai departe. 

Scandalul din 1997 

Dar blestemul nazist ├«nso┼úe┼čte firma lui Boss ca un nor negru;aceasta sufer─â o nou─â lovitur─â de imagine ├«n 1997, c├ónd compania apare pe lista firmelor nem┼úe┼čti care au colaborat cu hitleri┼čtii. Acest fapt declan┼čeaz─â un torent de dezv─âluiri ├«n leg─âtur─â cu implicarea lui Boss al─âturi de nazi┼čti. ÔÇ×Fire┼čte c─â tat─âl meu a f─âcut parte din Partidul Na┼úional SocialistÔÇť, a spus fiul lui Hugo Boss, Siegfried Boss, care avea 83 de ani ├«n momentul izbucnirii noului scandal. ÔÇ×Dar cine nu era nazist pe atunci? ├Äntreaga industrie lucra pentru armata nazist─âÔÇť, mai afirma acesta, citat de revista austriac─â ÔÇ×ProfilÔÇť. ├Än ajunul declan┼č─ârii scandalului, Monika Steilen, purt─âtoarea de cuv├ónt pentru Hugo Boss AG, declar─â:ÔÇ×Fabrica de ├«mbr─âc─âminte fondat─â de domnul Hugo Boss a produs obiecte vestimentare ┼či credem c─â ┼či uniforme SS... ├Än aceast─â privin┼ú─â nu avem arhive ├«n companie ┼či ├«ncerc─âm la ora asta s─â vedem ce s-a ├«nt├ómplat. Este prima dat─â c├ónd auzim de aceast─â istorieÔÇť. 

(Uniforme NSKK,  Divizia motorizat─â nazist─â ┼či uniforme Sturmabteilung-SA)

Pentru a-┼či ar─âta buna credin┼ú─â ├«n elucidarea acestui aspect ┼či a demonstra c─â accept─â s─â poarte pe umeri crucea ├«mb├órligat─â nazist─â, compania a finan┼úat cercet─ârile unui istoric ÔÇô Elisabeth Timm. Nu era, de altfel, prima firm─â care f─âcea acest lucru. Companiile Allianz ┼či C─âile Ferate Germane brevetaser─â deja modelul. Descoperirile lui Timm nu au fost ├«ns─â pe placul conducerii companiei Hugo Boss AG.

Drept urmare, firma a refuzat s─â-i mai publice cartea. De ce, dac─â au comandat un studiu, acum nu mai vor s─â-l publice?, se ├«ntreba pe-atunci Christophe Bourdoiseau, ├«n revista ÔÇ×Le PointÔÇť. ÔÇ×Pentru c─â este foarte jenantÔÇť. Informa┼úiile ar─âtau c─â Boss ┼či-a construit, de fapt, averea croind uniformele nazi┼čtilor ┼či ale tinerilor hitleri┼čti. ┼×i mai mult dec├ót at├ót. Elisabeth Timm, cu care firma Hugo Boss a rupt rela┼úiile imediat ce aceasta s-a adresat presei, a demonstrat cu claritate c─â firma a folosit munca for┼úat─â a polonezilor ┼či francezilor. Timm s-a pl├óns c─â ├«ntreprinderea nu a l─âsat-o s─â cerceteze arhivele, pretinz├ónd c─â acestea nu exist─â. ÔÇ×Cu toate acestea mi-au oferit un certificat ├«n leg─âtur─â cu achizi┼úionarea unui teren la ├«nceputul anilor 1940ÔÇť, a declarat atunci Timm. 

Pre┼čedintele german cere iertare ├«n numele ┼ú─ârii sale

Dup─â numai doi ani, ├«n 1999, firma, al─âturi de alte companii germane, e chemat─â ├«n judecat─â de avoca┼úi americani din New Jersey, pe motiv c─â a folosit munca for┼úat─â ├«n timpul r─âzboiului. ├Än decembrie 1999, guvernul german ┼či avoca┼úii americani ai evreilor ajung la o ├«n┼úelegere ├«n cadrul c─âreia firmele nem┼úe┼čti ┼či guvernul de la Bonn au acceptat s─â pl─âteasc─â ├«n solidar 5, 1 miliarde de dolari pentru a compensa munca sclavilor folosi┼úi de germani ├«n Al Doilea R─âzboi Mondial. Compania Hugo Boss a acceptat s─â verse ├«n acest fond o sum─â de, se zice, 752.000 de euro. 

Cu acel prilej, pre┼čedintele Germaniei, Johannes Rau, a ad─âugat ├«n┼úelegerii financiare ┼či scuze oficiale ┼či publice spun├ónd:ÔÇ×├Äi omagiez pe to┼úi cei care au suferit din pricina sclaviei ┼či a muncii for┼úate sub guvernarea german─â. ┼×i, ├«n numele Germaniei, le cer iertare. Suferin┼úa lor nu va fi uitat─âÔÇť. 

├Änapoi la origini 

Dup─â moartea lui Hugo Boss, fabrica s-a ├«ntors la confec┼úionarea uniformelor pentru poli┼úi┼čti ┼či po┼čta┼či.

Primele costume marca Hugo Boss au fost produse ├«n anii 1950. ├Än 1967, nepo┼úii lui Hugo Boss, Uve ┼či Jochen, au preluat conducerea companiei ┼či au ├«nceput s─â o transforme ├«n ceea ce este ea ast─âzi. Ei au schimbat strategia de marketing ┼či numele companiei ├«n Boss. ├Äntre 1960 ┼či 1970, produsele Boss devin sinonime cu accesoriile ┼či costumele de lux pentru b─ârba┼úi. ├Än 1970, marca devine una exclusiv masculin─â. Imaginea promovat─â este aceea a unui b─ârbat puternic, sigur pe el, cu o atitudine superioar─â, de ┼čef, iar simbolul ei devine actorul american Sylvester Stallone. 

├Än 1990, o dat─â cu schimb─ârile intervenite ├«n mod─â, brandul se orienteaz─â c─âtre ├«mbr─âc─âmintea casual ┼či sport, foarte diferit─â de costumele sofisticate ┼či foarte la mod─â din trecut, iar firma se rebranduie┼čte din Boss ├«n Hugo Boss. ├Än prezent, compania are mai mult de 6.000 de magazine ├«n lume ┼či opereaz─â trei branduri diferite:Boss, Hugo ┼či Baldessarini.   

├Än 1993, Hugo Boss AG ├«┼či diversific─â activitatea, introduc├ónd pe pia┼ú─â un tip de colonie pentru b─ârba┼úi ┼či, ├«n acela┼či timp, lanseaz─â ┼či o linie vestimentar─â pentru femei cuprinz├ónd topuri, rochii, lenjerie ┼či ├«nc─âl┼ú─âminte. Brandul a r─âmas ├«ns─â centrat pe ├«mbr─âc─âmintea masculin─â:costume, dar ┼či pantofi, c─âm─â┼či, jean┼či, cravate ┼či sandale. Cravatele marca Hugo Boss, celebre pe pia┼úa modei, au un design simplu ┼či sunt confec┼úionate din cele mai bune materiale, de regul─â din m─âtase italieneasc─â.   

Cariera postbelic─â a modei uniformelor naziste

Hugo1 jpg jpeg

(Prin┼úul Harry  s-a aflat pe prima pagin─â a ziarelor din lumea ├«ntreag─â dup─â ce a purtat la o petrecere o uniform─â a trupelor Afrika Korps, dar ┼či o banderol─â cu svastic─â pe bra┼ú )

Chiar dac─â marca Hugo Boss nu a mai f─âcut dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial uniforme naziste, ba chiar a ├«ncercat s─â-┼či ascund─â p─âcatele tinere┼úii, stilul s-a eviden┼úiat ├«n subcultura punk a anilor 1970. C├ónt─ârea┼úa Siouxsie Sioux ┼či forma┼úia The Banshees purtau ├«n mod frecvent banderol─â cu zvastic─â ┼či haine militare naziste. Prin┼úul Harry, unul dintre nepo┼úii reginei Elizabeta a II-a a Marii Britanii, a fost criticat ├«n 2005 pentru c─â a purtat ├«n timpul unei petreceri o uniform─â a trupelor expedi┼úionare din Africa ├«n Al Doilea R─âzboi Mondial;Harry avea pe bra┼ú ┼či o banderol─â cu svastic─â. Ulterior, prin┼úul ┼či-a cerut scuze public.