Gazprom cea mai puternică arma a Moscovei  în Europa după căderea URSS jpeg

Gazprom cea mai puternică arma a Moscovei în Europa după căderea URSS

­čôü Istorie recent─â
Autor: Alexandru Danilov

Dup─â dispari┼úia statului sovietic, singura modalitate de redresare economic─â pentru Rusia a fost valorificarea bogatelor sale resurse naturale  ┼či ├«n special a gazului natural. Situa┼úia r─âm├óne neschimbat─â p├ón─â ast─âzi, av├ónd ├«n vedere c─â exporturile predominante ale Rusiei se axeaz─â tot pe livrarea de gaz natural.

Av├ónd ├«n vedere c─â multe state europene nu-┼či pot asigura necesarul de consum de gaz natural din produc┼úia proprie, ele sunt nevoite s─â recurg─â la importuri. Statul rus a speculat dependen┼úa Europei ┼či a  transformat propria sa companie Gazprom  ├«ntr-un instrument de politic─â extern─â care s─â ajute la ob┼úinerea de concesii ├«n rela┼úiile cu statele europene

Apari┼úia Gazpromului     

├Änfiin┼úat ├«n 1991, Gazpromul a pornit de la ├«nceput ca fiind cea mai mare companie de  profil din lume, av├ónd ├«n vedere c─â pe teritoriul rus se g─âse┼čte o treime din rezervele mondiale de gaz natural. Compania Gazprom a ap─ârut ca o companie de stat si continu─â s─â r─âm├ón─â a┼ča p├ón─â ast─âzi. Omul-cheie care a consolidat puterea ┼či influen┼úa Gazprom ├«n r├óndul cercurilor influente ale oligarhiei ruse ┼či a guvernului rus a fost Viktor Cernom├órdin. Chiar dac─â privatizarea a fost permis─â ├«n pachete restr├ónse de ac┼úiuni, s-a pus o limit─â strict─â ├«n ceea ce prive┼čte participarea capitalului str─âin. ├Än plus Cernom├órdin i-a oferit Gazpromului monopolul asupra re┼úelei de gazoducte din Federa┼úia Rus─â. ├Än acest fel concuren┼úa ├«n sectorul de distribu┼úie era eliminat─â.Toate celelalte companii de gaz din Rusia au fost nevoite ├«ntr-un final s─â ├«ncheie un acord de asociere cu Gazprom .Compania se restructureaz─â ┼či devine o societate pe ac┼úiuni deschis─â, un model de companie ├«nt├ólnit ├«n spa┼úiul ex-sovietic ├«n care fiecare ac┼úionar ├«┼či poate tranzac┼úiona ac┼úiunile la burs─â f─âr─â s─â fie obligat s─â ob┼úin─â acordul celorlalti ac┼úionari fie ei ┼či majoritari. Fiind o companie controlat─â de stat, puterea decizional─â a managerului general este limitat─â de strategiile trasate de Ministerul rus al Energiei.

Principalele lec┼úii ├«nv─â┼úate de Gazprom ├«n primele faze ale privatiz─ârii din Rusia au fost s─â men┼úin─â controlul ├«n ceea ce prive┼čte transportul de gaz ┼či dezvoltarea re┼úelei de gazoducte precum ┼či evitarea privatiz─ârilor pe scar─â larg─â . Principalul obiectiv fixat de Gazprom pe plan interna┼úional este s─â formeze un cartel al gazului asem─ân─âtor OPEC, ├«n care s─â poat─â fixa pre┼úul. Un cartel format din Rusia ┼či Iran ar de┼úine 50% din rezervele mondiale de gaz . De aici ┼či interesul diploma┼úilor ru┼či de a ├«ntre┼úine o rela┼úie bilaterala c├ót mai bun─â cu guvernul iranian.

Strategia de extindere  a  conductelor de gaze din Europa

Gazprom declara pe 16 aprilie 2013 prin purt─âtorul de cuv├ónt Serghei Cuprianov c─â dore┼čte s─â extind─â re┼úeaua de gazoducte din Europa. Pre┼čedintele Putin este cel care  conduce politic aceste proiecte, stabilind cadrul economic ├«n care fiecare stat poate participa la proiect.  

Prin finalizarea proiectului de gazoducte Nord Stream p├ón─â ├«n Germania, Gazprom a atins o capacitate de export de gaze care dep─â┼če┼čte actualul volum contractat spre livrare Europei . ├Än ceea ce prive┼čte apartenen┼úa gazoductelor de tranzit , politica Gazpromului de a avea ├«n proprietate sau co-proprietate gazoductele contravine legisla┼úiei Uniunii Europene, pe al c─ârui teritoriu se afl─â marea majoritate a lor. Confrom reglement─ârilor europene, furnizorii de gaz nu au dreptul s─â  de┼úin─â proprietatea asupra gazductelor de tranzit.

Pe l├óng─â Nord Stream, Gazpromul a dezvoltat ├«n Europa  proiectul South Stream  ├«n asociere cu compania italian─â Eni, pentru a livra gaz pe pia┼úa italian─â . Cu o por┼úiune de 900 km de conduct─â submarin─â prin Marea Neagr─â, proiectul este o alternativ─â la vechea rut─â de distribu┼úie prin Ucraina. Principalul rival al gazoductului South Stream a fost pentru o perioad─â proiectul Nabucco, vazut ca un mijloc de reducere a dependen┼úei energetice europene de gazul rusesc . Proiectul a pornit din start cu un mare dezavantaj av├ónd ├«n vedere c─â nu s-a stabilit  foarte clar cine trebuiau s─â fie furnizorii de gaz pentru aceast─â conduct─â. S-a negociat ├«n repetate r├ónduri cu Azerbaijanul pentru a furniza gaz  din c├ómpul de extrac┼úie a gazului de la Shah Deniz 2, dar f─âr─â sa se ajung─â la nici o solu┼úie final─â. Nabucco a fost un proiect care a existat doar pe h├órtie, av├ónd ├«n vedere c─â din 2002, atunci c├ónd a fost avansat proiectul ├«n Viena, ┼či p├ón─â acum nu s-a construit nici un kilometru de gazoduct.

Rezolv├ónd problema concuren┼úei pe coridorul de sud, Rusia a continuat cu proiectele pe coridorul nordic unde a ap─ârut ┼či proiectul Yamal cu un gazoduct c─âtre Polonia ┼či mai departe ├«nspre Germania .├Än urma explor─ârilor s-a constatat c─â ├«n peninsula Yamal din  Siberia de Nord exist─â cel mai mare z─âc─âm├ónt de gaze naturale descoperit p├ón─â acum de Rusia. Ca urmare, ru┼čii inten┼úioneaz─â ca p├ón─â ├«n 2030 pe gazoductul nou construit sa fie pompate 310-360 mld. m.c. de gaz. La ora actual─â, Gazprom nu ├«┼či folose┼čte pe deplin capacit─â┼úile de transport lu├ónd ├«n considerare faptul c─â nu au cantitatea de gaz necesar─â. Strategia Moscovei prin construc┼úia rapid─â de noi ┼či noi gazoducte cu direc┼úia Europa este s─â descurajeze orice tentativ─â din partea altor competitori de a oferi rute de transport alternative.

Dependen┼úa energetic─â  a Europei de gazul rusesc

2009112europeanenergysecurity jpg jpeg

Export├ónd gaz natural ├«n 28 de state europene, Gazpromul a ajuns sa controleze 25% din importul european de gaze. Dac─â Germania cump─âr─â 40 % din necesarul s─âu de gaz de la ru┼či  sunt ┼či state care depind integral sau aproape integral de importul de gaz rusesc(Lituania, Estonia, Letonia ┼či Finlanda, neav├ónd produc┼úie proprie, depind ├«n procent de 100%  de gazul livrat de Gazprom).

Rusia este portretizat─â at├ót ├«n media occidental─â c├ót ┼či ├«n dezbaterile pe probleme de securitate occidentale  ca fiind ÔÇ×agresorÔÇŁ ├«n rela┼úiile energetice cu Europa, unde a fost din ce ├«n ce mai capabil─â ├«n a-┼či converti influen┼úa economic─â ├«n capital politic. ├Än plan privat unii dintre oficialii NATO au venit chiar cu opinia de a invoca Art.5  al Tratatului de ap─ârare colectiv─â care  s─â permit─â o ripost─â militar─â ├«n cazul ├«n care Rusia ar stopa nejustificat alimentarea cu gaz natural.Bine├«nteles c─â orice om politic ra┼úional nu poate avansa astfel de amenint─âri militare ├«mpotriva Rusiei ┼či pe plan oficial.

Rusia ├«┼či urm─âre┼čte interesele economice ├«n Europa f─âr─â s─â fie deranjat─â, o politic─â ce este proclamat─â de pre┼čedintele Putin ca fiind de suprema┼úie energetic─â .Tactica Gazprom de a fixa pre┼úuri preferen┼úiale pe state, ├«ntreruperile periodice de gaze care tranziteaz─â Ucraina c─âtre Europa, precum ┼či tendin┼úa de a ┼či instaura un monopol absolut ├«n ceea ce prive┼čte variantele de tranzit a energiei ├«n Europa provoac─â o mare ├«ngrijorare ├«n r├óndul cercurilor decizionale europene. ├Än timp ce vrea acces liber pe pia┼úa energetic─â european─â, Gazprom face exact invers c├ónd vine vorba ca firmele de energie din Europa s─â participe nerestric┼úionat pe pia┼úa energetic─â din Rusia.

Chiar dac─â pe termen apropiat Europa va r─âm├óne dependent─â energetic de Rusia, nevoia de gaz natural al Europei va sc─âdea o dat─â cu timpul. Dezvoltarea surselor regenerabile de energie precum cea solar─â ┼či eolian─â precum ┼či a altor forme de energie alternativ─â durabil─â va reduce dependen┼úa Europei de gazul natural venit din Rusia.  O alt─â variant─â de rezerv─â pentru umplerea necesit─â┼úilor suplimentare de energie este ┼či exportul  de gaz lichefiat  din  Africa. Pentru  Moscova comertul cu Uniunea European─â  este indispensabil pentru bugetul s─âu, av├ónd ├«n vedere c─â numai ├«n 2005, 56% din volumul comertului realizat de firmele ruse┼čti a fost f─âcut cu Europa. Rusia este de fapt con┼čtient─â c─â se afl─â ├«ntr-o rela┼úie de interdependen┼ú─â cu Europa, dar for┼úeaz─â ob┼úinerea unor avantaje ├«n rela┼úie cu statele europene tocmai din faptul c─â europenii nu au ac┼úionat ├«nc─â hot─âr├ót in trasarea unei strategii energetice clare pentru viitorul Europei . Dovada e┼čecului proiectului Nabucco, a demonstrat ├«nc─â o dat─â lipsa de voin┼ú─â politic─â a ┼čefilor de stat europeni. Oricum cele mai puternice economii din Uniunea European─â, a┼ča cum e Germania, beneficiaz─â de o altfel de abordare mult mai binevoitoare din partea Moscovei.

Politica energetic─â rus─â ┼či influen┼úa ei ├«n politica extern─â  a statelor europene

Politica energetic─â rus─â a ap─ârut ┼či s-a dezvoltat ├«n decursul celor dou─â mandate succesive ale lui Putin . ├Änc─â de c├ónd era premier ├«n perioada lui El┼ú├«n, Putin a prioretizat leg─âturi economice cu Comunitatea Economic─â European de atunci ┼či cu statele CSI, sustin├ónd faptul c─â legatura istoric─â este cea care apropie Rusia de ambele organiza┼úii .

Diplomaţia energetică a Rusiei are 3 elemente constitutive

┬Ě         Protectoratul  statului asupra companiilor din complexul energetic na┼úional.

┬Ě         Dimensiunea energetic─â a interesului strategic al Rusiei mai ales pe parte regional─â

┬Ě         Utilizarea superiorit─â┼úii energetice ruse pentru ob┼úinerea de avantaje la nivel economic ┼či politic

            Putin era con┼čtient c─â ├«n situa┼úia ├«n care se afla Rusia dup─â colapsul URSS, energia era singurul sector ├«n care Rusia ├«┼či putea afirma suprema┼úia. ├Än schimbul accesului ├«n pia┼úa intern─â a UE, pre┼čedintele Barosso a cerut Rusiei s─â elimine restric┼úiile ├«n pia┼úa de energie rus─â a firmelor europene de energie, s─â de-monopolizeze Gazpromul ┼či s─â egalizeze tarifele practicate ├«n pia┼úa intern─â ┼či interna┼úional─â. Toate 3 cerin┼úele au fost respinse de guvernul rus.

            Extinderea NATO mai aproape de grani┼úele Rusiei ┼či implicarea UE ├«n comer┼úul cu vechii parteneri economici exclusivi ai Moscovei  ├«i induce Rusiei   sentimentul de izolare. ├Än contrapondere Rusia ├«┼či maximalizeaz─â prezen┼úa sa cov├ór┼čitoare ┼či gradul de influen┼ú─â asupra statelor europene prin m├ónuirea resurselor sale naturale ┼či a puterii sale disponibile.

            Asta nu a ├«mpiedicat ├«ns─â Gazprom-ul s─â ├«ncheie contracte cu companii private din Europa, av├ónd ├«n vedere c─â pia┼úa este deschis─â tranzac┼úiilor ┼či fiecare firm─â este mai mult interesat─â de profitul pe care ├«l ob┼úine ┼či mai pu┼úin de directivele politice fixate de guvernan┼úi.

            Chiar dac─â R─âzboiul Rece s-a ├«ncheiat, Rusia cu Gazpromul vor r─âm├óne privite cu o oarecare rezerv─â fa┼ú─â de partenerii occidentali tocmai datorit─â faptului c─â statul rus vrea s─â-┼či rec├ó┼čtige sfera de influen┼ú─â ├«n statele europene ├«nvecinate. Gazprom ca ┼či companie este interesat ├«n p─âstrarea propriei pie┼úe ┼či extindere ├«n alte pie┼úi ├«nc─â nevalorificate. Rusia vrea sa men┼úin─â ├«n continuare o Europ─â dependent─â de resursele sale ┼či este dispus─â s─â apere rutele strategice de transport a energiei cu absolut orice mijloace pe care le are la dispozi┼úie.

            Conform viziunii ruse, dac─â un stat european vrea un tarif mai convenabil la gaz sau dac─â dore┼čte s─â participe ├«n proiectele demarate de Gazprom, el trebuie s─â afi┼čeze ┼či o atitudine mai binevoitoare la ini┼úiativele de poltic─â extern─â ale Moscovei . Negocierile cu Gazprom sunt echivalente cu discu┼úiile avute cu pre┼čedintele Rusiei. Energia este motorul oric─ârei economii, iar ea are nevoie de strategii clare ┼či precise.

Bibliografie

1.      Kevin Rosner, Gazprom and the Russian State, Ed.GMB Publishing, Londra, 2005, pp.5-17.

2.      Jeronim Persovic;Robert E. Orttung;Andreas Wenger, Russian Energy Power and  Foreign Policy, Editura Roultledge, New York, 2009.

http://www.spiegel.de/international/business/gazprom-eyeing-second-pipeline-as-nabucco-faces-failure-a-833501.html

http://www.freerepublic.com/focus/news/3010372/posts

http://www.fas.org/sgp/crs/row/R42405.pdf

.

Sursa:http://blogs.cfr.org/geographics/2009/01/12/european-energy-security/