Fe╚Ťele comunismului: De la retragerea trupelor sovietice la Declara╚Ťia din aprilie 1964 jpeg

Fe╚Ťele comunismului: De la retragerea trupelor sovietice la Declara╚Ťia din aprilie 1964

După retragerea Armatei Roșii din România, regimul de la București a continuat să aducă elogii Uniunii Sovietice și conducătorilor ei, a luat măsuri represive împotriva celor care se opuneau, într-o formă sau alta, acestei orientări.

Timp de circa doi ani s-au operat arest─âri, s-au organizat ╚Öedin╚Ťe publice de ÔÇťdemascareÔÇŁ a du╚Ömanilor socialismului, ac╚Ťiuni ce aminteau de la ├«nceputul anilorÔÇÖ 50. Ele erau menite s─â ÔÇ×adoarm─âÔÇŁ vigilen╚Ťa Kremlinului, care trebuia s─â ╚Ötie c─â Rom├ónia constituia o ÔÇ×verig─â puternic─âÔÇŁ a lag─ârului socialist.

AniiÔÇÖ 60 destinderea politico ÔÇô social─â

A urmat, dup─â 1960, o destindere politico-social─â, care marca o reconciliere dintre conducerea de partid ╚Öi popula╚Ťia Rom├óniei. ├Änc─â din perioada anterioar─â au fost luate unele m─âsuri ├«n aceast─â direc╚Ťie. Pe baza hot─âr├órii Plenarei C.C. al PMR, din decembrie 1956, s-a decis desfiin╚Ťarea cotelor obligatorii, impuse ╚Ť─âranilor (la gr├óu, la cartofi, floarea-soarelui, lapte, ╚Ö.a.), alocarea unei p─âr╚Ťi mai mari din buget pentru industria u╚Öoar─â ╚Öi alimentar─â. ├Än acela╚Öi timp au sporit presiunile asupra celor care nu se aliniau politicii partidului. Prin decretul Marii Adun─âri Na╚Ťionale din martie 1959 au fost desfiin╚Ťate ÔÇ×ultimele r─âm─â╚Öi╚Ťe ale claselor exploatatoareÔÇŁ reprezentate de chiaburime; decretul interzicea folosirea for╚Ťei de munc─â str─âine, cei care aveau mai mult p─âm├ónt dec├ót puteau lucra cu propria familie fiind obliga╚Ťi s─â-l predea gospod─âriilor agricole de stat [1].

Au crescut presiunile asupra ╚Ť─âr─ânimii pentru a se ├«nscrie ├«n gospod─âriile agricole colective; atunci c├ónd s-au ├«nregistrat rezisten╚Ťe sau chiar ├«mpotriviri, au intervenit for╚Ťele de ordine, proced├ónd la molest─âri ╚Öi arest─âri. ├Än aprilie 1962 s-a anun╚Ťat ├«ncheierea colectiviz─ârii, prilej cu care Gheorghe Gheorghiu-Dej a apreciat c─â ÔÇ×socialismul a ├«nvins definitiv la ora╚Öe ╚Öi sateÔÇŁ [2]. Clasele ÔÇ×exploatatoareÔÇŁ au fost desfiin╚Ťate: mo╚Öierimea prin reforma agrar─â din 1954, marea burghezie prin na╚Ťionaliz─ârile din 1948 ÔÇô 1950, apoi celelalte categorii ale burgheziei (1951 - 1959). Pe parcursul unui deceniu se formase o ÔÇ×intelectualitate nou─âÔÇŁ, pro venind ├«n mod preponderent din r├óndurile clasei muncitoare ╚Öi ale ╚Ť─âr─ânimii muncitoare.

Vechii intelectuali, care acceptaser─â linia politic─â ╚Öi ideologic─â a PMR, se bucurau de o aten╚Ťie special─â din partea conducerii de partid, beneficiind de importante privilegii. Chiar ╚Öi unii intelectuali care activaser─â ├«n vechile partide politice, dup─â ce au isp─â╚Öit mai mul╚Ťi ani de deten╚Ťie au ├«nceput s─â fie utiliza╚Ťi ├«n diferite activit─â╚Ťi (traducerea unor lucr─âri din limbi str─âine, descifrarea documentelor scrise ├«n slavon─â, gotic─â, maghiar─â, etc.).


Gheorghiu Dej Chivu Stoica jpg jpeg

Dej și Chivu Stoica

Tensiunile politico-sociale s-au diminuat considerabil dup─â 1956, c├ónd cei care luptau ├«mpotriva regimului, anima╚Ťi de speran╚Ťa c─â ├«n cur├ónd vor veni anglo-americanii s─â elibereze ╚Ťara de sub ocupa╚Ťia sovietic─â, au constatat c─â ace╚Ötia ├«╚Öi urmau propriile interese, nefiind interesa╚Ťi s─â se angreneze ├«ntr-un r─âzboi cu Uniunea Sovietic─â. Faptul c─â ├«n 1956 Armata Ro╚Öie a zdrobit revolta din Ungaria f─âr─â ca SUA ╚Öi Marea Britanie s─â intervin─â, a contribuit decisiv la spulberarea iluziei nutrite de o bun─â parte a rom├ónilor dup─â 1945.

Industrializarea și creșterea nivelului de trai

Politica economic─â a continuat s─â pun─â accentul pe industrializare, dar, al─âturi de industria grea ╚Öi de cea a construc╚Ťiilor de ma╚Öini, s-a acordat o mai mare aten╚Ťiei industriei alimentare ╚Öi celei produc─âtoare de bunuri de consum (confec╚Ťii, ├«nc─âl╚Ť─âminte, articole electro - casnice, etc). Direc╚Ťiile obligatorii ale procesului de industrializare erau considerate: electrificarea, mecanizarea complex─â, automatizarea produc╚Ťiei, chimizarea, cre╚Öterea ╚Öi dezvoltarea industriei constructoare de ma╚Öini. Industriei rom├óne╚Öti i s-au alocat fonduri considerabile; au fost construite mari obiective industriale, au ap─ârut noi ramuri ╚Öi subramuri economice.

├Än fiecare ora╚Ö s-a realizat cel pu╚Ťin o platform─â industrial─â puternic─â; s-au creat numeroase locuri de munc─â ├«n industrie, servicii, sistemul sanitar, ├«nv─â╚Ť─âm├óntul etc; rata acumul─ârilor, necesare investi╚Ťiilor ╚Öi industrializ─ârii a fost de 20 ÔÇô 25%, una dintre cele mai ridicate din lume. ├Än domeniul agriculturii, s-a adoptat un amplu program viz├ónd modernizarea acestei ramuri a economiei na╚Ťionale ╚Öi cre╚Öterea produc╚Ťiei la hectar. De asemenea, s-au ├«nfiin╚Ťat ferme legumicole, pomicole, cresc─âtorii de porci, vi╚Ťei etc. Situa╚Ťia material─â a popula╚Ťiei s-a ameliorat, ca urmare a rezultatelor ob╚Ťinute ├«n industrie ╚Öi agricultur─â; pie╚Ťele ╚Öi magazinele erau bine aprovizionate.

A ├«nceput construirea unor cartiere de locuin╚Ťe ├«n toate marile ora╚Öe, apartamentele fiind acordate gratuit ├«n folosin╚Ť─â muncitorilor. A sporit num─ârul locurilor ├«n sta╚Ťiunile de odihn─â ╚Öi tratament. A ├«nceput amenajarea litoralului M─ârii Negre, fiind ├«nfiin╚Ťate noi sta╚Ťiuni de odihn─â: Neptun, Saturn, Venus, Olimp, Mangalia Nord. ├Än peisajul marilor ora╚Öe au ap─ârut construc╚Ťii moderne, precum Palatul Republicii din Bucure╚Öti, cl─âdirea G─ârii din Constan╚Ťa ╚Öi cea din Bra╚Öov. Satul rom├ónesc tradi╚Ťional a suferit uria╚Öe transform─âri, ├«nf─â╚Ťi╚Öarea lui s-a schimbat at├ót din punct de vedere material (construc╚Ťii, drumuri, curent electric, autobuze etc.), c├ót ╚Öi spiritual, prin pierderea leg─âturii ancestrale a ╚Ť─âranilor cu p─âm├óntul.

Cei mai mul╚Ťi dintre adversarii intransigen╚Ťi ai regimului totalitar au renun╚Ťat la ideea ├«nl─âtur─ârii acestuia, sf├ór╚Öind prin a-l accepta ╚Öi chiar colabora cu oficialit─â╚Ťile. Ultimul grup important care lupta ├«n mun╚Ťi a fost lichidat ├«n mai 1959 c├ónd liderul acestuia, Petre Arn─âu╚Ťoiu, a fost condamnat la moarte ╚Öi executat ├«n iulie acela╚Öi an.

La crearea noului climat au contribuit ╚Öi contactele regimului de la Bucure╚Öti cu statele occidentale. Pentru a fi acceptat ca partener de discu╚Ťii, aceasta trebuia s─â ofere o imagine pozitiv─â, prezent├óndu-se ca fiind sus╚Ťinut de ÔÇ×├«ntregul poporÔÇŁ. Mai ales din 1960 ÔÇô 1962, au ├«nceput taton─ârile ├«n diferite capitale din Occident, ├«n vederea normaliz─ârii rela╚Ťiilor bilaterale grav deteriorate dup─â 1948. Delega╚Ťii economice, conduse de Alexandru B├órl─âdeanu ╚Öi Gheorghe Gaston Marin au vizitat SUA, Fran╚Ťa, Italia, Republica Federal─â Germania ╚Öi alte state, reu╚Öind s─â rezolve problema bunurilor confiscate de Rom├ónia dup─â cel de-al doilea r─âzboi mondial. Pe aceast─â baz─â s-au ├«ncheiat acorduri ├«ntre statul rom├ón ╚Öi firme occidentale, viz├ónd mai ales domeniul tehnologiei.

Economia na╚Ťional─â a cunoscut un intens proces de modernizare, folosind nu numai tehnologia din ╚Ť─ârile socialiste, ci ╚Öi din statele occidentale. Destinderea politico-social─â s-a realizat ├«n anumite limite: a fost men╚Ťinut regimul partidului unic, Securitatea continua s─â fie atotprezent─â ├«n toate domeniile vie╚Ťii sociale, un num─âr important de adversari ai regimului se afla ├«n ├«nchisori. Acest proces de destindere a fost condus cu mult─â abilitate de Gheorghe Gheorghiu-Dej, care urm─ârea s─â ob╚Ťin─â adeziunea cet─â╚Ťenilor la politica P.M.R., care nu ar avea alt ╚Ťel, dec├ót bun─âstarea poporului ╚Öi independen╚Ťa Rom├óniei.

Dup─â ├«nl─âturarea lui Miron Constantinescu ╚Öi a lui Iosif Chi╚Öinevschi, ├«n iulie 1957, prim ÔÇô secretarul CC al PMR, Gheorghe Gheorghiu-Dej, nu mai avea niciun rival autentic, astfel c─â putea s─â-╚Öi impun─â f─âr─â probleme propria linie politic─â. Acest fapt a ie╚Öit ├«n eviden╚Ť─â la Congresul al II-lea al PMR din 20 ÔÇô 28 iunie 1960, c├ónd Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost reales ├«n func╚Ťia de prim-secretar, iar din Biroul Politic f─âceau parte: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodn─âra╚Ö, Petre Boril─â, Nicolae Ceau╚Öescu, Alexandru Dr─âghici, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Moghioro╚Ö, Secretariatul C.C. era alc─âtuit din Gheorghe Gheorghiu- Dej, Nicolae Ceau╚Öescu, Mihai Dalea ╚Öi Janos Fazeka╚Ö.

La 5 martie 1961 au avut loc alegeri pentru Marea Adunare Na╚Ťional─â, ├«n urma c─ârora Frontul Democra╚Ťiei Populare, singura forma╚Ťiune politic─â acceptat─â, a ob╚Ťinut 99,77% din voturi ╚Öi toate cele 465 locuri ├«n Parlament. ├Än perspectiva form─ârii noilor organe de conducere pe linie de stat, la 17 martie a avut loc Plenara C.C. a PMR. Cu acest prilej, Gheorghe Gheorghiu-Dej a criticat aspru activitatea guvernului condus de Chivu Stoica, acuz├óndu-l c─â a luat decizii ÔÇ×f─âr─â ╚Ötirea conduceriiÔÇŁ.

Cel vizat era, ├«n fond, Emil Bodn─âra╚Ö, care d─âduse dovad─â de o independen╚Ť─â pe care Gheorghe Gheorghiu- Dej nu era dispus s─â o accepte. Emil Bodn─âra╚Ö a fost nevoit s─â-╚Öi fac─â autocritica, declar├ónd c─â deseori, c├ónd Chivu Stoica propunea ca problemele s─â fie trimise la conducerea partidului, adic─â la Gheorghe Gheorghiu- Dej, el a spus c─â nu era nevoie, atitudine care ÔÇ×din punct de vedere politic este d─âun─âtoare ╚Öi primejdioas─âÔÇŁ3.

Dej ╚Öi Maurer ÔÇô artizanii independen╚Ťei rom├óne╚Öti

├Än ziua de 21 martie 1961, Marea Adunare Na╚Ťional─â a decis modificarea Constitu╚Ťiei. ├Än locul Prezidiului Marii Adun─âri Na╚Ťionale a fost creat Consiliul de Stat al Republicii Populare Rom├óne, organ al puterii aflat sub controlul Marii Adun─âri Na╚Ťionale ╚Öi r─âspunz─âtor ├«n fa╚Ťa acesteia pentru activitatea sa. Consiliul de Stat era alc─âtuit din pre╚Öedinte, trei vicepre╚Öedin╚Ťi ╚Öi 13 membri. Acesta emitea decrete cu putere de lege ├«ntre sesiunile Marii Adun─âri Na╚Ťionale, declara mobilizarea general─â sau par╚Ťial─â, proclama starea excep╚Ťional─â, declara starea de r─âzboi.

Pre╚Öedintele Consiliului de Stat reprezenta Rom├ónia ├«n rela╚Ťii interna╚Ťionale. ├Än aceea╚Öi zi, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte al Consiliului de Stat, iar Ion Gheorghe Maurer a fost ales ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte al Consiliului de Mini╚Ötri. Cei doi lideri politici ÔÇô Gheorghe Gheorghiu-Dej ╚Öi Ion Gheorghe Maurer ÔÇô au fost artizanii politicii de independen╚Ť─â ╚Öi suveranitate a Rom├óniei. Conducerea de la Bucure╚Öti a profitat de conflictul dintre China ╚Öi Uniunea Sovietic─â pentru a-╚Öi afirma propria sa pozi╚Ťie, diferit─â de cea a Moscovei, ├«n problemele vie╚Ťii interna╚Ťionale, precum ╚Öi ale raporturilor dintre partidele comuniste ╚Öi muncitore╚Öti. Aceast─â linie politic─â s-a bucurat de o larg─â sus╚Ťinere din partea cet─â╚Ťenilor Rom├óniei.


Gheorghiu Dej Maurer jpg jpeg

Dej și Maurer

Conform tradi╚Ťiei, dup─â fiecare Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, partidele comuniste din ╚Ť─ârile socialiste dezb─âteau documentelor adoptate de ÔÇ×fratele mai mareÔÇŁ. Documentele Congresului al XXII-lea al PCUS, care vizau lichidarea total─â a cultului personalit─â╚Ťii lui I.V. Stalin, au fost dezb─âtute la Plenara CC al PCR din 30 noiembrie ÔÇô 5 decembrie 1961. Spre deosebire de celelalte partide care au condamnat cultul personalit─â╚Ťii din propriile r├ónduri, Plenara CC al PMR a apreciat c─â ├«n Rom├ónia cultul personalit─â╚Ťii a fost demascat ├«nc─â din 1952, c├ónd a fost ├«nl─âturat grupul Ana Pauker ÔÇô Vasile Luca, ajutat de Teohari Georgescu, ultimele r─âm─â╚Öi╚Ťe ale cultului personalit─â╚Ťii fuseser─â lichidate ├«n 1957, prim eliminarea lui Miron Constantinescu ╚Öi a lui Iosif Chi╚Öinevschi din conducerea partidului.

La Plenar─â au luat cuv├óntul numero╚Öi ilegali╚Öti (Petre Boril─â, Valter Roman, Gheorghe Stoica, Alexandru Sencovici, Nicoale Goldberger, Ana Toma, Leonte R─âutu, Emil Bodn─âra╚Ö, Gheorghe Apostol) care l-au elogiat pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, care a reu╚Öit s─â fac─â fa╚Ť─â presiunii grup─ârilor antipartinice ╚Öi s─â asigure o linie ferm─â, marxist ÔÇô leninist─â, Partidului Muncitoresc Rom├ón. Datorit─â lui Gheorghe Gheorghiu- Dej, P.M.R. nu avea de reabilitat nici un activist care ar fi suferit prigoana ├«n timpul cultul personalit─â╚Ťii. ╚śtefan Fori╚Ö ╚Öi Lucre╚Ťiu P─âtr─â╚Öcanu ÔÇô asasina╚Ťi la indica╚Ťiile sau, ├«n orice caz, cu ╚Ötiin╚Ťa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej ÔÇô au fost condamna╚Ťi pentru linia lor antipartinic─â, lichidatorist─â.

Plenara a hot─âr├ót schimbarea denumirii unor localit─â╚Ťi, str─âzi, institu╚Ťii etc. Astfel, ora╚Öul Vasile Roait─â a devenit Eforie Sud, parcul I.V. Stalin din Bucure╚Öti a redevenit Her─âstr─âu, pia╚Ťa I.V. Stalin, tot din Capital─â, ╚Öi-a luat numele de Pia╚Ťa Aviatorilor. ├Än acela╚Öi timp, au disp─ârut denumirile date unor ├«ntreprinderi ╚Öi institu╚Ťii dup─â numele conduc─âtorilor de partid din ╚Ť─ârile socialiste, precum Dimitrov, Ernst Th├Ąlmann, Klement Gotwald, dar ╚Öi Gheorghe Gheorghiu- Dej.

CAER ╚Öi ÔÇ×specializareaÔÇŁ agricol─â a Rom├óniei

├Än zilele de 6 ÔÇô 7 iunie 1962 a avut loc la Moscova consf─âtuirea conduc─âtorilor partidelor comuniste ╚Öi ╚Öefilor de guverne din ╚Ť─ârile membre CAER, la care N.S. Hru╚Öciov a expus planul intitulat Principiile fundamentale ale diviz─ârii interna╚Ťionale socialiste a muncii, potrivit c─âruia unele state urmau s─â se specializeze ├«n industrie (Cehoslovacia, Polonia, R.D. German─â), iar altele ├«n agricultur─â (Bulgaria, Rom├ónia). Conducerea de la Bucure╚Öti a apreciat c─â prin aplicarea acestui plan Rom├ónia r─âm├ónea o ╚Ťar─â slab dezvoltat─â, furnizoare de materii prime pentru statele industriale, coordonarea planurilor economiei na╚Ťionale de c─âtre un organism suprastatal ├«nsemna ├«nc─âlcarea suveranit─â╚Ťii na╚Ťionale, atribut esen╚Ťial al fiec─ârui partid aflat la putere.


1962 jpg jpeg

1962- Sesiunea extraordinar─â a Marii Adun─âri Na╚Ťionale dedicat─â ├«ncheierii colectiviz─ârii agriculturii

Peste dou─â s─âpt─âm├óni, ├«ntre 18 ÔÇô 26 iunie 1962, N.S. Hru╚Öciov a efectuat o vizit─â oficial─â ├«n Rom├ónia, timp ├«n care s-au ├«nregistrat mai multe momente de tensiune ╚Öi chiar penibile. Astfel, N.S. Hru╚Öciov a f─âcut observa╚Ťia c─â ├«n Rom├ónia se t─âiau porci de numai 25 kg, ├«n loc s─â fie l─âsa╚Ťi s─â ajung─â la o greutate mai mare, Nicolae Ceau╚Öescu ╚Öi Alexandru B├órl─âdeanu l-au contrazis, iar a doua zi liderul de la Kremlin a revenit, spun├ónd c─â a ref─âcut calculele ╚Öi a ajuns la concluzia c─â porcii erau t─âia╚Ťi la 50 ÔÇô 60 kg. Gheorghe Gheorghiu-Dej a replicat cu ironie ÔÇ×Este un fapt ├«mbucur─âtor ╚Öi cu totul remarcabil c─â ├«ntr-o singur─â noapte porcii no╚Ötri au crescut ├«n greutate cu 25 kgÔÇŁ [4].

├Än timpul vizitei la Craiova, N.S. Hru╚Öciov a avut cuvinte depreciative la adresa locomotivelor produse aici, de╚Öi ele erau realizate dup─â licen╚Ť─â elve╚Ťian─â; la Constan╚Ťa, liderul de la Kremlin a refuzat s─â treac─â ├«n revist─â garda de onoare constituit─â ├«n onoarea sa. De mai multe ori, N.S. Hru╚Öciov a sugerat ca ╚Öi rom├ónii s─â cultive porumbul ├«n p─âtrat, a╚Öa cum se proceda ├«n Uniunea Sovietic─â, dar mai ├«nt├ói Nicolae Ceau╚Öescu, apoi ╚Öi speciali╚Ötii de la ferma Fundulea l-au contrazis [5].

ÔÇ×AventurierulÔÇŁ Hru╚Öciov

Gheorghe Gheorghiu-Dej a ├«nceput s─â-l considere pe N.S. Hru╚Öciov un aventurier, ├«n care nu se putea avea ├«ncredere. Acest fapt i-a fost deosebit de clar ├«n timpul crizei rachetelor din 1962, c├ónd ini╚Ťial sovieticii au negat categoric c─â ar fi transportat rachete ├«n Cuba, pentru ca apoi s─â recunoasc─â ╚Öi s─â accepte retragerea lor. Lumea s-a aflat ├«n pragul unui nou r─âzboi mondial, ├«n care putea fi antrenat─â ╚Öi Rom├ónia, ├«n calitate de membru al Tratatului de la Var╚Öovia, f─âr─â ca m─âcar s─â aib─â cuno╚Ötin╚Ť─â despre cele ├«nt├ómplate. Potrivit unor informa╚Ťii, Gheorghe Gheorghiu-Dej ar fi declarat: ÔÇ×Omul acesta [Hru╚Öciov] e nebun de legat. E ├«n stare s─â arunce lumea ├«n aerÔÇŁ [6].

├Än calitatea sa de pre╚Öedinte al Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu- Dej i-a cerut ministrului de Externe, Corneliu M─ânescu, s─â comunice secretarului de Stat al SUA, Dean Rusk, c─â Rom├ónia nu avea niciun amestec ├«n aceast─â criz─â, c─â ÔÇ×nici m─âcar nu fuseser─â anun╚Ťa╚Ťi despre existen╚Ťa acelor racheteÔÇŁ [7]. Pentru a reprezenta Rom├ónia la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.) a fost desemnat Alexandru B├órl─âdeanu, vicepre╚Öedinte al Consiliului de Mini╚Ötri, economist cu o bun─â preg─âtire de specialitate.


Hrusciov decorat de Gheorghiu Dej jpg jpeg

Hrusciov decorat de Gheorghiu Dej

La ╚Öedin╚Ťa Comitetului Executiv al C.A.E.R., B├órl─âdeanu a respins cu argumente planul lansat de N.S. Hru╚Öciov ╚Öi a contestat dreptul sovieticilor de a exercita o tutel─â asupra statelor membre. Acest fapt a determinat conducerea de la Kremlin s─â cear─â eliminarea lui Alexandru B├órl─âdeanu din guvernul Rom├óniei [8]. Gheorghe Gheorghiu-Dej nu numai c─â nu a urmat acest sfat, dar la Plenara C.C. al P.M.R., din noiembrie 1962, B├órl─âdeanu a fost ales membru supleant al Biroului Politic.

ÔÇŽ ╚Öi presiunile sovietice prin interpu╚Öi

Adeseori, sovieticii ac╚Ťionau prin interpu╚Öi ÔÇô Gomulka, Ulbricht, K├íd├ír, Jivkov ÔÇô care c─âutau s─â-i conving─â pe rom├óni de juste╚Ťea integr─ârii economice socialiste. Dumitru Popescu, director al Agen╚Ťiei Rom├óne de Pres─â (Agerpres), care a asistat la o discu╚Ťie ├«ntre Gomulka ╚Öi Gheorghe Gheorghiu- Dej, avea s─â scrie: ÔÇ×Gomulka se afla printre matadorii integr─ârii ╚Öi primise ├«ns─ârcinarea s─â-l conving─â pe Dej s─â-╚Öi accepte soarta. ├Än timpul convorbirilor, Gomulka insista asupra unui angajament economic de lung─â durat─â, cu schimburi de marf─â de mari propor╚Ťii ╚Öi cerea parafarea lui imediat─â. Dej replica: ┬źDrag─â Gomulka, eu sunt de acord ├«ntrutotul cu propunerea ta, numai c─â nu pot s─â semnez angajamentul acum. Eu am s─â pot s─â-l semnez cel mai devreme peste 5 ani, dar poate numai peste 10 ani. Pentru c─â, Gomulka drag─â, eu nu pot s─â-mi permit s─â semnez cu tine un contract ├«n care s─â-╚Ťi v├ónd ╚Ťie gr├óu, sau porumb, sau furaje ╚Öi s─â cump─âr de la tine o╚Ťel, c─ârbune, ma╚Öini. Apoi o s─â schimb─âm noi c├ót─â marf─â vrei tu acum. Altfel, eu ajung la sap─â de lemn. Dac─â eu ├«╚Ťi v├ónd ╚Ťie cereale ╚Öi tu-mi vinzi mie ma╚Öini, c├óte cereale trebuie s─â-╚Ťi dau ╚Ťie pentru ma╚Öinile alea?┬╗ÔÇŁ [9].

Argumenta╚Ťia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej era, ├«n esen╚Ťa ei, cea folosit─â de Vintil─â Br─âtianu, Mihail Manoilescu, ╚śtefan Zeletin, care pledaser─â pentru dezvoltarea industriei, ca o necesitate absolut─â pentru progresul ╚Öi modernizarea Rom├óniei, pentru mic╚Öorarea decalajului economic pe care-l avea fa╚Ť─â de statele dezvoltate ale Europei. ├Än martie 1963, Plenara C.C. al P.M.R. a discutat Principiile fundamentale ale diviziunii interna╚Ťionale socialiste a muncii, exprim├ónd ├«n mod oficial rezervele conducerii de la Bucure╚Öti fa╚Ť─â de planul lui N.S. Hru╚Öciov.

Documentele Plenarei au ├«nceput s─â fie prelucrate cu activul de partid, fapt ce marca preg─âtirea popula╚Ťiei pentru o confruntare direct─â cu linia politic─â a Kremlinului ╚Öi afirmarea deschis─â a noii politici a P.M.R. N.S. Hru╚Öciov era profund ├«ngrijorat de pozi╚Ťia adoptat─â de Gheorghe Gheorghiu-Dej ╚Öi a st─âruit pentru o ├«nt├ólnire ├«n vederea clarific─ârii situa╚Ťiei create. Liderul rom├ón nu a dat curs acestei solicit─âri, sub motiv c─â era vorba de ÔÇ×probleme a╚Öa de vaste care nu pot fi rezolvate cu una, dou─â, trei persoane sau chiar Biroul PoliticÔÇŁ, ci trebuiau supuse Comitetului Central, activului de partid ÔÇ×cu care s─â ne sf─âtuimÔÇŁ.

A.I. Andropov, secretar al C.C. al P.C.U.S., venit la Bucure╚Öti ├«n fruntea unei delega╚Ťii a respectivului partid, i se adresa astfel la 3 aprilie 1963 lui Gheorghe Gheorghiu-Dej: ÔÇ×Am fost ├«ns─ârcinat s─â v─â transmit propunerea s─â v─â ├«nt├ólni╚Ťi tov. Dej cu tov. Hru╚Öciov ├«n orice variant─â. Noi v─â facem invita╚Ťia s─â veni╚Ťi la Moscova, dar dac─â asta nu v─â convine, tovar─â╚Öul Hru╚Öciov ├«╚Öi ├«ntrerupe concediul ╚Öi vine el la Bucure╚Öti ╚Öi ├«mpreun─â s─â discuta╚Ťi toate problemele care au ap─ârutÔÇŁ [10]. Liderul rom├ón a r─âspuns: ÔÇ×Desigur c─â va trebui s─â ne ├«nt├ólnim. Dar trebuie s─â venim cu problemele bine preg─âtite. Problemele sunt foarte serioaseÔÇŁ [11].

La 26 mai 1963 a sosit la Bucure╚Öti o alt─â delega╚Ťie, condus─â de N.V. Pogorn├«i, cu o nou─â scrisoare din partea lui N.S. Hru╚Öciov, tot cu propunerea ca cei doi lideri s─â se ├«nt├ólneasc─â. N.V. Pogorn├«i a precizat: ÔÇ×o ├«nt├ólnire de cinci minute ├«ntre dv ╚Öi tov. Hru╚Öciov ar spulbera asemenea probleme [divergen╚Ťe]ÔÇŁ [12]. Din nou liderul de la Bucure╚Öti a refuzat oferta, afirm├ónd c─â ├«nt├ólnirea trebuia bine preg─âtit─â ╚Öi ├«n acest scop conducerea P.M.R. lucra la un material care, dup─â definitivare, va fi transmis ╚Öi liderilor sovietici. N.V. Pogorn├«i a st─âruit ├«n ideea sa: ÔÇ×Eu consider c─â nu este nevoie de un document, ci s─â ave╚Ťi un schimb de p─âreri, eventual la noi la Kiev, unde ave╚Ťi condi╚Ťii minunate s─â v─â odihni╚Ťi [ÔÇŽ]. Dac─â sunt probleme, atunci hai s─â ne ├«nt├ólnim, nu ave╚Ťi nevoie de material, v─â ├«nt├ólni╚Ťi dou─â ore ╚Öi totul va zbura ca praful. V─â cunosc bine ╚Öi pe dv. ╚Öi nu este necesar s─â ├«ntindem treaba aceastaÔÇŁ [13].

Dar trecuse de mult vremea c├ónd, pe vremea lui I.V. Stalin, dac─â erai invitat, Gheorghe Gheorghiu- Dej nu ├«ndr─âznea s─â ridice nici cea mai mic─â obiec╚Ťie; de aceast─â dat─â, el se sim╚Ťea st─âp├ón pe situa╚Ťie ╚Öi era decis s─â mearg─â p├ón─â la cap─ât pe noul drum. Chiar dac─â asemenea discu╚Ťii nu erau date publicit─â╚Ťii, ├«n cadrul prelucr─ârilor care se f─âceau ├«n organiza╚Ťiile de partid, cet─â╚Ťenii Rom├óniei aflau despre lupta ├«nceput─â de conducerea ╚Ť─ârii pentru a se scutura de domina╚Ťia sovietic─â. Pe fondul unei tradi╚Ťionale atitudini antiruse╚Öti, dar ╚Öi a umilin╚Ťei suferite dup─â 23 august din partea sovieticilor, se realiza o coeziune ├«ntre liderii politici ╚Öi popula╚Ťie, iar Gheorghe Gheorghiu-Dej era privit ca un lupt─âtor hot─âr├ót ├«ntr-o confruntare plin─â de riscuri.

├Än acest context, popularitatea acestuia devenise real─â ╚Öi nu era doar rodul propagandei oficiale. Alexandru B├órl─âdeanu avea s─â scrie: ÔÇ×Dej spunea: ┬ź Avem nevoie de propagandi╚Öti numai atunci c├ónd lucrurile merg prost; c├ónd lucrurile merg bine, fac ele propagand─â┬╗ÔÇŁ [14]. Din foarte multe puncte de vedere, la ├«nceputul anilorÔÇÖ 60, lucrurile ├«n Rom├ónia mergeau bine, iar P.M.R. era receptat ca promotorul intereselor fundamentale ale cet─â╚Ťenilor.

Conflictul chino-sovietic

Izbucnirea conflictului chino-sovietic, a oferit conducerii de la Bucure╚Öti ╚Öansa de a-╚Öi afirma deschis politica de independen╚Ť─â, Primele semne ale conflictului ├«ntre P.C.U.S. ╚Öi P.C. Chinez s-au ivit ├«n 1957, dar polemica public─â a izbucnit ├«n 1960. At├ót sovieticii, c├ót ╚Öi chinezii au c─âutat s─â c├ó╚Ötige aderen╚Ťi, fapt ce a dus la spargerea unit─â╚Ťii partidelor comuniste ╚Öi muncitore╚Öti. Din Europa, P.C. Chinez a reu╚Öit s─â atrag─â Partidul Muncii din Albania, care a criticat vehement politica lui N.S. Hru╚Öciov de condamnare a cultului personalit─â╚Ťii lui I.V. Stalin.

├Än replic─â, N.S. Hru╚Öciov a decis, ├«n octombrie 1961, ruperea rela╚Ťiilor diplomatice ├«ntre Uniunea Sovietic─â ╚Öi Albania. Tensiunea s-a amplificat, astfel c─â ├«n iulie 1963 s-a ajuns la ruperea contactelor ├«ntre P.C.U.S. ╚Öi P.C. Chinez ╚Öi chiar la ciocniri armate la grani╚Ťa sovieto-chinez─â. Conducerea P.M.R. a fost pus─â ├«ntr-o situa╚Ťie dificil─â ├«n iunie 1960. ├Än timpul Congresului al III-lea al P.M.R., N.S. Hru╚Öciov a cerut s─â aib─â loc o reuniune a reprezentan╚Ťilor partidelor comuniste ╚Öi muncitore╚Öti prezen╚Ťi la Bucure╚Öti.


Chivu Stoica Ciu Enlai Gheorghiu Dej jpg jpeg

Chivu Stoica, Ciu Enlai, Gheorghiu Dej

Liderul de la Kremlin a propus ca Gheorghe Gheorghiu-Dej, ├«n calitate de gazd─â, s─â prezideze reuniunea, c─âut├ónd s─â-l implice ├«n conflictul tot mai acut ├«ntre P.C.U.S. ╚Öi P.C. Chinez. ├Än timpul consf─âtuirii, N.S. Hru╚Öciov a lansat un atac extrem de dur la adresa conducerii P.C. Chinez, ├«n frunte cu Mao Zedong, act ce a generat replica lui Pin Cijen, care a respins acuza╚Ťiile adu se, p─âr─âsind consf─âtuirea. Gheorghe Gheorghiu-Dej nu s-a al─âturat pozi╚Ťiei lui N.S. Hru╚Öciov ╚Öi chiar s-a ar─âtat indignat de situa╚Ťia ├«n care a fost pus.

ÔÇŽ ╚Öi implicarea lui Dej

Apreciind c─â avea for╚Ťa ╚Öi prestigiul necesar, conducerea de la Bucure╚Öti a decis s─â se implice ├«n problema conflictului sovieto-chinez ╚Öi, ├«n plan mai larg, a mi╚Öc─ârii comuniste ╚Öi muncitore╚Öti interna╚Ťionale. La 14 iulie 1963, C.C. al P.M.R. a transmis conducerilor P.C.U.S. ╚Öi P.C. Chinez documentul intitulat Propunerea pen tru linia general─â a mi╚Öc─ârii comuniste interna╚Ťionale, prin care sugera ├«ncetarea polemicii publice ╚Öi angajarea de discu╚Ťii principale, ├«n spiritul respectului reciproc.

├Än februarie 1964, C.C. al P.M.R. s-a pronun╚Ťat pentru sistarea polemicii ├«ntre cele dou─â partide, oferindu-se ├«n calitate de moderator, ├«n vederea concilierii dintre P.C.U.S. ╚Öi P.C. Chinez ╚Öi evitarea unei sciziuni a mi╚Öc─ârii comuniste ╚Öi muncitore╚Öti interna╚Ťionale. Liderii sovietici s-au ar─âtat sceptici ├«n leg─âtur─â cu aceast─â ini╚Ťiativ─â; mai mult, chiar ├«n aceea╚Öi lun─â a fost lansat ÔÇ×planul ValevÔÇŁ, care viza crearea unei regiuni economice, care s─â cuprind─â p─âr╚Ťi din Rom├ónia, Bulgaria ╚Öi Uniunea Sovietic─â.

Conducerea de la Bucure╚Öti a reac╚Ťionat energic, condamn├ónd acest plan ╚Öi afirm├ónd dreptul fiec─ârui partid de a-╚Öi stabili de sine st─ât─âtor linia strategic─â ╚Öi tactic─â. Dou─â luni mai t├órziu, ├«n aprilie 1964, Plenara C.C. al P.M.R. adopta Declara╚Ťia cu privire la pozi╚Ťia Partidului Muncitoresc Rom├ón ├«n problemele mi╚Öc─ârii comuniste ╚Öi muncitore╚Öti interna╚Ťionale. ├Än document se afirma c─â Rom├ónia promoveaz─â principiile suveranit─â╚Ťii ╚Öi independen╚Ťei na╚Ťionale, ale neamestecului ├«n afacerile interne, avantajului ╚Öi respectului reciproc. Partidul Muncitoresc Rom├ón se pronun╚Ťa pentru recunoa╚Öterea specificit─â╚Ťii na╚Ťionale ╚Öi istorice, pentru ├«n╚Ťelegerea ╚Öi acceptarea diversit─â╚Ťii de condi╚Ťii ale dezvolt─ârii fiec─ârei ╚Ť─âri.

Foto sus:  Gheorghe Gheorghiu Dej. ┬ę ÔÇ×Fototeca online a comunismului rom├ónescÔÇŁ, fotografia #HA074, Cota: 74/1945.  

NOTE

1. ÔÇ×Buletinul oficialÔÇŁ, nr. 10 din 30 martie 1959.
2. Gheorghe GheorghiuÔÇôDej, Articole ╚Öi cuv├ónt─âri 1961 ÔÇô 1962, Bucure╚Öti, Editura Politic─â, 1962, p. 287.
3. ANIC, fond CC al PCR Cancelaria, dosar 15/ 1961, f. 18.
4. Paul Sfetcu, 13 ani ├«n anticamera lui Dej. Edi╚Ťie Lavinia Betea, Bucure╚Öti, Editura Funda╚Ťiei Culturale Rom├óne, 2000, p. 301.
5. ANIC, C.C. al P.C.R. Cancelarie, dosar 55/ f. 13 ÔÇô 17.
6. Silviu Brucan, Genera╚Ťia irosit─â. Memorii, Bucure╚Öti, Editura Univers et Calistrat Hoga╚Ö, 1993, p. 88.
7. Convorbiri neterminate, Corneliu Mănescu în dialog cu Lavinia Betea, Iași, Editura Polirom, 2001.
8. Vladimir Tismăneanu, Stalinismul pentru eternitate. O istorie a comunismului românesc, Iași, Editura Polirom, 2005, p. 217.
9. Dumitru Popescu, Un fost lider comunist se dest─âinuie. ÔÇ×Am fost ╚Öi cioplitor de himereÔÇŁ. Convorbiri realizate de Ioan Te╚Öca, ziarist, Bucure╚Öti, Editura Expres, [1994], p. 94 ÔÇô 95.
10. Ibidem, p. 215.
11. Ibidem, p. 276.
12. Ibidem.
13. Ibidem, p. 282 ÔÇô 283.
14. Lavinia Betea, Alexandru B├órl─âdeanu despre Dej, Ceau╚Öescu ╚Öi Iliescu. Convorbiri, Bucure╚Öti, Editura Universul Rom├ónesc, 1997, p. 108.