Fenomenul Pitești, pandemoniul închisorilor comuniste  Tortură și teroare la Pitești! jpeg

Fenomenul Pitești, pandemoniul închisorilor comuniste. Tortură și teroare la Pitești!

Dac─â arunc─âm un ochi asupra crimelor din ├«nchisorile comuniste suntem obliga╚Ťi s─â ├«n╚Ťeleagem ceea ce s-a ├«nt├ómplat la Pite╚Öti. Nic─âieri ├«n Europa nu a mai fost implementat cu succes un astfel de experiment. Un experiment bazat pe tortur─â permanent─â care avea ca scop dezumanizarea total─â a individului ╚Öi distrugerea complet─â a personalit─â╚Ťii acestuia. R├óndurile care vor urma pot fi catalogate macabre, pot fi etichetate de o violen╚Ť─â dus─â la extrem, de sadism sau grave tulbur─âri psihice. ├Äns─â ele sunt reale iar sute de nevinova╚Ťi le-au c─âzut victim─â. Pentru ceea ce va urma cuvintele au fost cu greu alese. Au refuzat ├«ngrozite s─â transcrie. Cuvintele s-au ├«nclinat ├«n fa╚Ťa victimelor macabrului experiment.

1 metode de tortura png png

Despre sfin╚Ťii ├«nchisorilor, despre martirii care au sf├ór╚Öit ├«n temni╚Ťele comuniste din Rom├ónia, despre de╚Ťinu╚Ťii politici, despre oameni simpli victime ale monstruosului regim totalitar s-au scris mii de r├ónduri. S-au scris ╚Öi se vor mai scrie. ├Äns─â ceea ce s-a ├«nt├ómplat la Pite╚Öti ├«ntre 1949 ╚Öi 1952 face subiectul unei ac╚Ťiuni de dezumanizare care ╚Öi-a atins scopul. La Pite╚Öti a ├«nceput reeducarea. Dar ce a ├«nsemnat ea ╚Öi cum se va desf─â╚Öura va marca sute de vie╚Ťi.

Ideea experimentului ├«i apar╚Ťine pedagogului sovietic Makarenko (1888-1939) expert ├«n delicven╚Ť─â juvenil─â. Teoria sa se baza pe utilizarea sistematic─â a torturii de╚Ťinu╚Ťilor de c─âtre al╚Ťi de╚Ťinu╚Ťi. Makarenko a murit ├«n 1939 f─âr─â s─â afle vreodat─â c─â ideea sa va putea fi pus─â ├«n practic─â tocmai ├«ntr-un spa╚Ťiu ├«n care un regim comunist nu era deloc plauzibil. Experimentul era bazat pe tortur─â ne├«ncetat─â p├ón─â ce reeducatorul care la r├óndul s─âu a fost reeducat considera c─â respectivul de╚Ťinut se transformase ├«n omul pe care regimul ├«l dorea. E important s─â ├«n╚Ťelegem c─â ├«n acest fel victima devine c─âl─âu ╚Öi ├«╚Öi pierde calitatea de victim─â. Toat─â lumea devine vinovat─â dar paradoxal to╚Ťi sunt f─âr─â de vin─â.  Experimentul se desf─â╚Öura ├«n secret ╚Öi evident cu acordul Partiduluicare era ╚Öi ini╚Ťiator. Dar pentru a-l implementa ├«n ├«nchisori aveau nevoie de un grup din r├óndul de╚Ťinu╚Ťilor fideli regimului. Aici intr─â ├«n scen─â demonicul Eugen ╚Üurcanu.

1 inchisoarea pitesti orasultau tumblr com 490 jpg jpeg

 

Eugen ╚Üurcanu, chipul luciferic prevestitor al mor╚Ťii 

╚Üurcanu s-a n─âscut ├«n 1925 ├«n jude╚Ťul Suceava. Era un om masiv, puternic, ambi╚Ťios, inteligent ╚Öi cu o dorin╚Ť─â enorm─â de afirmare. Cocheteaz─â cu Fr─â╚Ťiile de Cruce, organiza╚Ťii de tineret ale Mi╚Öc─ârii Legionare ac╚Ťiune ce ├«i va influen╚Ťa ├«ntreaga existen╚Ť─â a╚Öa cum vom ar─âta ├«n cele ce urmeaz─â. Rupe orice leg─âtur─â ╚Öi se dezice complet de legionari ├«n momentul ├«n care ace╚Ötia intr─â ├«n ilegalitate. Imediat dup─â 23 august se ├«nscrie ├«n Partidul Comunist unde ├«ncepe s─â ├«╚Öi cl─âdeasc─â o carier─â. Era bine v─âzut de organele locale ca unul dintre agitatorii de mase ai partidului. ├Än 1948 ╚Üurcanu devine membru ├«n Biroul jude╚Ťean de partid din Ia╚Öi dup─â care este trimis la Bucure╚Öti unde urmeaz─â cursurile unei ╚Öcoli de diploma╚Ťi. Se remarc─â prin studii excelente ╚Öi prin rolul de informator pe care ╚Öi-l asum─â f─âr─â nicio remu╚Öcare. Urma s─â fie trimis la Berna ├«ns─â cariera sa politic─â se va pr─âbu╚Öi brusc.

├Än Fr─â╚Ťiile de Cruce, ╚Üurcanu ├«l cunoa╚Öte pe Bogdanovici, un legionar care nu se va dezice de Mi╚Öcarea Legionar─â nici dup─â ce ea va intra ├«n ilegalitate. Bogdanovici ├«l recunoa╚Öte.  Va exista o discu╚Ťie ├«ntre cei doi ├«n care ╚Üurcanu ├«╚Öi reneag─â cu vehemen╚Ť─â trecutul. Se ajunge ├«n cele din urm─â la un consens. ╚Üurcanu nu ├«i va denun╚Ťa pe legionari poli╚Ťiei ├«n timp ce Bogdanovici si anturajul s─âu de legionari nu vor vorbi niciodat─â de trecutul s─âu. Totul se pr─âbu╚Öe╚Öte la 15 mai 1948 c├ónd ├«n una din desele nop╚Ťi ├«n care regimul f─âcea arest─âri ├«n mas─â sunt ridica╚Ťi legionari din centrele studen╚Ťe╚Öti Bucure╚Öti, Cluj, Ia╚Öi, Timi╚Öoara. Un student din Ia╚Öi m─ârturise╚Öte totul Securit─â╚Ťii. A fost suficient pentru ca Eugen ╚Üurcanu s─â fie arestat ├«mpreun─â cu tot lotul Bogdanovici. ╚Üurcanu nu va ierta ╚Öi nu va uita niciodat─â acest incident. Bogdanovici va muri la Pite╚Öti ├«n timpul reeduc─ârii, de care se va ocupa personal ╚Üurcanu. Alexandru Bogdanovici a rezistat la nenum─ârate schingiuiri ╚Öi torturi iar ├«n momentul ├«n care a murit avea pancreasul rupt, intestinul perforat, to╚Ťi din╚Ťii zdrobi╚Ťi ╚Öi nenum─ârate hemoragii.

ÔÇśÔÇÖCum ├«ndr─âzne╚Öti banditule s─â ├«njuri un gardian? ÔÇśÔÇÖ

Dar s─â ne ├«ntoarcem la Pite╚Öti ╚Öi la Eugen ╚Üurcanu. De╚Öi i se promisese clemen╚Ť─â la proces, lotul Bogdanovici e judecat de un tribunal militar ╚Öi nu comunist. Ace╚Ötia, care la r├óndul lor au judecat comuni╚Öti doreau o rela╚Ťie bun─â cu noul regim pentru a r─âm├óne ├«n func╚Ťii ╚Öi ofereau adesea maximum de pedeaps─â la articolul prev─âzut. Astfel ╚Üurcanu este condamnat la 7 ani de ├«nchisoare. Din ├«nchisoare este dus s─â se ├«nt├ólneasc─â cu Nikolski, comandantul suprem al Securit─â╚Ťii care ├«i prezint─â ├«ntregul experiment. Fiind de acord s─â ├«l conduc─â, ├«╚Öi alege o echip─â loial─â lui.

La jum─âtatea lui noiembrie 1949 ├«n camera 4 Spital din ├«nchisoarea Pite╚Öti sunt adu╚Öi 15 tineri legionari ╚Öi nu numai. Victimele erau ╚Öi liberali, ╚Ť─âr─âni╚Öti, regali╚Öti ├«n genere orice alt─â persoan─â care nu ├«mbr─â╚Ťi╚Öa ideologia comunist─â. Aici, ├«n Camera 4 Spital cei 15 g─âsesc al╚Ťi 15 de╚Ťinu╚Ťi ÔÇô grupul ╚Üurcanu ÔÇô iar fiecare se apropie de unul din noii veni╚Ťi. ├Änsu╚Öi ╚Üurcanu se apropie de cel ce va fi ales ╚Öef al camerei, Sandu Angelescu din Timi╚Öoara membru al unei organiza╚Ťii regaliste. Novici ╚Öi lipsi╚Ťi de precau╚Ťie ╚Öi pruden╚Ť─â ace╚Ötia se deschid ├«n fa╚Ťa grupului ╚Üurcanu c─ârora le comunic─â informa╚Ťii pe care au reu╚Öit ├«n timpul anchetei s─â le ascund─â ╚Öi ├«╚Öi exprim─â ├«ngrijorarea pentru cei de acas─â de a nu fi aresta╚Ťi. La 6 decembrie 1949 un gardian ├«i cere lui Sandu Angelescu s─â-╚Öi dea jos puloverul verde pe motiv c─âÔÇÖÔÇÖface pe legionarulÔÇÖÔÇÖ.Acesta ├«i spune c─â nu a fost niciodat─â legionar nici nu a fost acuzat de a╚Öa ceva, dimpotriv─â a fost arestat ca regalist. Gardianul insist─â iar Angelescu se conformeaz─â, ├«i ofer─â puloverul ├«ntr-o celul─â rece ╚Öi ne├«nc─âlzit─â. Dup─â ce gardianul p─âr─âse╚Öte celula Angelescu ├«l ├«njur─â. ├Än momentul urm─âtor ╚Üurcanu se repede la el ╚Öi ├«i aplic─â o palm─â zdrav─ân─â.ÔÇśÔÇÖCum ├«ndr─âzne╚Öti banditule s─â ├«njuri un gardian? ÔÇśÔÇÖ. S-a iscat o b─âtaie general─â temperat─â de directorul Dumitrescu ╚Öi de gardieni. A fost scos ├«n fa╚Ť─â Angelescu, seful camerei care i-a comunicat directorului c─â ├«n timp ce st─âteau lini╚Öti╚Ťi au fost ataca╚Ťi de grupul lui ╚Üurcanu. Directorul nervos ╚Ťip─â la ╚Üurcanu care ├«i raporteaz─â imediat c─â face parte dintr-un grup de tineri reeduca╚Ťi care ╚Öi-au f─âcut o organiza╚Ťie, ODCC (Organiza╚Ťia De╚Ťinu╚Ťilor cu Convingeri Comuniste) care le-a propus acelor ÔÇťbandi╚ŤiÔÇť s─â renun╚Ťe la atitudinea ╚Öi activitatea lor ╚Öi s─â adere la organiza╚Ťie moment ├«n care grupul lui Angelescu s-ar fi n─âpustit asupra lor. C─âpitanul Dumitrescu nemaivoind s─â asculte nimic d─â ordin ca cei din grupul Angelescu s─â fie dezbr─âca╚Ťi, ├«ntin╚Öi pe cimentul rece ╚Öi b─âtu╚Ťi brutal cu r─ângi de fier ╚Öi b├óte de gardieni. Trupurile lor ├«ns├óngerate au fost puse apoi la discre╚Ťia grupului lui ╚Üurcanu. Evident totul a fost o regie. 6 decembrie 1949 ├«ncepe teroarea ├«n Pite╚Öti. Puterea lui ╚Üurcanu devine nem─ârginit─â, putea deschide oric├ónd u╚Öa de la celula ╚Öi s─â solicite gardianului s─â-i aduc─â un de╚Ťinut. Ceilal╚Ťi de╚Ťinu╚Ťi ╚Öi chiar gardieni i se adresau cu apelativul ÔÇśÔÇÖdomnuleÔÇÖÔÇÖ.

Dup─â demascarea experimentului (proces pe care ├«l vom prezenta ├«n cele ce vor urma) partidul trebuia s─â g─âseasc─â ╚Ťapi isp─â╚Öitori. A fost pus la cale scenariul cum c─â ni╚Öte agen╚Ťi legionari la ordinul liderului Mi╚Öc─ârii Legionare, Horia Sima aflat ├«n exil au ├«ncercat prin violen╚Ť─â s─â compromit─â regimul ╚Öi guvernarea comunist─â. Au fost condamna╚Ťi doar tor╚Ťionarii care au avut o leg─âtur─â cu Legiunea. ╚Üurcanu nu avea cum s─â scape. Moare executat la 17 decembrie 1954.

 

Reeducarea 

Conceptul de reeducare, bine├«n╚Ťeles se refer─â la tortur─â. La b─ât─âi, la schingiuiri. Tortura se desf─â╚Öura ├«n permanen╚Ť─â, cel a a c─ârei reeduc─âri era ├«n curs se afla ├«n aceea╚Öi celul─â cu reeducatorul. La Pite╚Öti, a fost o ├«nchisoare rezervat─â tineretului, mai exact studen╚Ťilor. Ei erau ├«mp─âr╚Ťi╚Ťi ├«n patru categorii astfel:

-         Prima categorie era alc─âtuit─â din cei re╚Ťinu╚Ťi f─âr─â sentin╚Ť─â judec─âtoreasc─â (f─âceau totu╚Öi  6-7 ani de ├«nchisoare)

-         A doua categorie era reprezentat─â de condamna╚Ťii pentru delicte minore precum nedenun╚Ťare, vaforizare sau simpl─â suspiciune (3-5 ani de ├«nchisoare corec╚Ťional─â)

-         A treia categorie include persoanele condamnate cu o oarecare justificare judiciar─â. Este categoria din care fac parte marea majoritate a celor ├«ntemni╚Ťa╚Ťi la Pite╚Öti. Ei sunt condamna╚Ťi pentru ÔÇśÔÇÖuneltire ├«mpotriva ordinii socialeÔÇÖÔÇÖ (8-15 ani temni╚Ť─â grea)

-         A patra categorie reprezint─â ╚Öefi de grupuri sau personalit─â╚Ťi din lumea studen╚Ťeasc─â cu o influen╚Ť─â puternic─â asupra celorlal╚Ťi (10-25 de ani de munc─â silnic─â)

Procesul de reeducare condus de ╚Üurcanu ╚Öi grupul s─âu la Pite╚Öti avea patru faze. Prima faz─â era demascarea extern─â.De╚Ťinutul trebuia s─â-╚Öi arate loialitate fa╚Ť─â de ODCC ╚Öi partid spun├ónd sub tortur─â brutal─â tot ce a ascuns ├«n timpul anchetei. Era obligat s─â divulge toate complicit─â╚Ťile ╚Öi orice leg─âtur─â pe care o p─âstra cu cei de afar─â. A doua faz─â era demascarea intern─â├«n care se urm─ârea demascarea persoanelor din ├«nchisoare. Studentul trebuia  s─â-i divulge lui ╚Üurcanu numele celorlal╚Ťi de╚Ťinu╚Ťi care ├«l ├«mb─ârb─âtau ├«ndemn├óndu-l la pruden╚Ť─â. Trebuiau divulga╚Ťi anchetatori mai binevoitori sau gardieni care le mai f─âceau c├óte o favoare. Trebuie men╚Ťionat c─â aceste dou─â faze aveau un mare succes ╚Öi ofereau rezultate mult peste cele ob╚Ťinute de Securitate ├«n anchetele interne.  Toate aceste informa╚Ťii erau trimise ulterior c─âtre Ministerul de Interne.

A treia faz─â era demascarea moral─â public─â.De aici de╚Ťinutul era distrus psihic. Era obligat s─â profaneze tot ce avea mai sf├ónt de la familie, so╚Ťie, p─ârin╚Ťi, Dumnezeu, pe el ├«nsu╚Öi.  Era analizat cu aten╚Ťie trecutul fiec─âruia iar ├«n baza acestor informa╚Ťii erau inventate cele mai monstruoase scenarii. Tat─âl ap─ârea ca un escroc, un bandit, fii de preo╚Ťi erau obliga╚Ťi s─â povesteasc─â cu lux de am─ânunte scene erotice la care ar fi luat parte p─ârin╚Ťii lor chiar la altar. Nu lipsesc nici scenelede incest la care ace╚Ötia particip─â evident fictiv, ├«mpreun─â cu surorile sau mamele lor care sunt prezentate ca prostituate. ├Än ultima faz─â a reeduc─ârii  de╚Ťinutul e pus s─â conduc─â procesul de reeducare al celui mai bun prieten. Practic prin tortur─â devenea c─âl─âul lui. Oric├óte infamii se inventau ╚Üurcanu nu era niciodat─â mul╚Ťumit.

Imagina╚Ťia bolnav─â a lui ╚Üurcanu escaladeaz─â ├«n momentul c├ónd vine vorba de studen╚Ťi la teologie sau studen╚Ťi credincio╚Öi. Unii erau ÔÇÖÔÇÖboteza╚ŤiÔÇÖÔÇÖ├«n fiecare diminea╚Ť─â. Mai exact erau scufunda╚Ťi cu capul ├«ntr-un vas cu urin─â ╚Öi fecale ├«n timp ce ceilal╚Ťi erau obliga╚Ťi s─â c├ónte sf├ónta slujb─â a botezului. De╚Ťinu╚Ťii sunt pu╚Öi s─â oficieze slujbe negre mai ales ├«n s─âpt─âm├óna Pa╚Ötelui. Textul sfintei liturghii era bine├«n╚Ťeles, pornografic. Studentul care juca rolul preotului era dezbr─âcat ├«n pielea goal─â, acoperit cu un cearceaf m├ónjit cu fecale iar la g├ót ├«i era at├órnat─â o reprezentare a unui organ sexual masculin f─âcut din insecticid, s─âpun ╚Öi p├óine. De╚Ťinu╚Ťii erau obliga╚Ťi ├«n noaptea ├Änvierii s─â s─ârute falusul ╚Öi s─â rosteasc─â ÔÇÖÔÇÖHristos a ├ÄnviatÔÇÖÔÇÖ. Orice gest sesizat de ╚Üurcanu care ├«╚Ťi tr─âda sentimentele ╚Öi emo╚Ťia pe care experimentul trebuia s─â le distrug─â, se sf├ór╚Öea cu re├«nceperea reeduc─ârii de la zero.

├Än ceea ce prive╚Öte tortura fizic─â, la Pite╚Öti s-a practicat toat─â gama de tortur─â posibil─â:erau arse diferite p─âr╚Ťi ale corpului cu ╚Ťigara, au existat de╚Ťinu╚Ťi c─ârora li s-au necrozat fesele ╚Öi le-a c─âzut carnea, schingiuiri, b─ât─âi p├ón─â la incon╚Ötien╚Ť─â, din╚Ťi zdrobi╚Ťi, unghii smulse ├«n timp ce al╚Ťii erau obliga╚Ťi s─â m─ân├ónce o gamel─â cu fecale iar dup─â ce vomitau li se ├«nfunda voma ├«n g├ót.

Ar─ât├ónd cele men╚Ťionate mai sus ├«ntrebarea dac─â la Pite╚Öti au existat sinucideri este mai mult dec├ót legitim─â. ├Äncerc─âri de sinucidere au fost. ╚śi au fost nenum─ârate, ├«ns─â f─âr─â reu╚Öit─â.  ├Än celul─â nu exista niciun obiect metalic,   furculi╚Ť─â sau cu╚Ťit. M├óncarea era servit─â ├«ntr-o gamel─â pe care erau obliga╚Ťi s─â o apuce cu gura ╚Öi f─âr─â s─â se ajute de m├óini. Mul╚Ťi au ├«ncercat s─â ├«╚Öi sf├ó╚Öie arterele cu din╚Ťii, s─â ├«╚Öi zdrobeasc─â capul de pere╚Ťi sau s─â man├ónce s─âpun ├«ns─â erau de fiecare dat─â intercepta╚Ťi de c─âtre reeducatorii care ├«i supravegheau permanent. Totu╚Öi, a fost semnalat un singur caz de sinucidere. Este vorba de studentul ╚śerban Gheorghe de la Murfatlar care reu╚Öe╚Öte s─â se arunce ├«n gol de la etajul cinci ├«n momentul ├«n care de╚Ťinu╚Ťii erau du╚Öi la du╚Öuri. Se ├«nt├ómpla rar, circa o dat─â la dou─â s─âp─âm├óni ╚Öi nu din motive de umanitate. De fric─â ╚Öi pentru a preveni o molim─â se organiza o sesiune de du╚Ö. Evident dup─â incidentul men╚Ťionat a fost amplasat─â o plas─â ├«ntre etaje. Din acel moment Pite╚Ötiul nu a mai cunoscut nicio sinucidere. Doar lacrimi ╚Öi strig─âte disperate care cereau moartea.

 

Demascarea și prăbușirea experimentului

De la ├«nceput trebuie semnalat faptul c─â succesul pe care macabrul experiment l-a avut la Pite╚Öti s-a datorat ├«n ├«ntregime faptului c─â penitenciarul se afla ├«n pustietate, departe de orice a╚Öezare. Procesele de tortur─â se puteau desf─â╚Öura nestinghenite, ╚Ťipetele care nu se mai opreau ai celor tortura╚Ťi nu puteau fi auzite de nimeni. Pozi╚Ťionarea geografic─â, complet izolat─â a ├«nchisorii a garantat experimentului succesul.

Odat─â cu extinderea lui ╚Öi la alte ├«nchisori a urmat pr─âbu╚Öirea. Studen╚Ťi reeduca╚Ťi, acum reeducatori au fost trimi╚Öi la Canal, Gherla, la T├órg-Ocna sau Ocnele Mari. ╚Üurcanu de╚Ťinea ├«n continuare controlul ├«ntregului experiment. Prin ├«nchisori au ├«nceput s─â circule zvonuri. Ceilal╚Ťi de╚Ťinu╚Ťi erau sf─âtui╚Ťi s─â se fereasc─â de de╚Ťinu╚Ťii studen╚Ťi. ├Än special de de╚Ťinu╚Ťii studen╚Ťi care le erau prieteni. La Gherla spre exemplu se tortura de dragul torturii. Aici vor muri mai mul╚Ťi oameni dec├ót la Pite╚Öti. Demascarea intern─â ╚Öi extern─â nu mai era o necesitate, aparatul Securit─â╚Ťii lucra mult mai bine. O alt─â diferen╚Ť─â e c─â procesul de reeducare era aplicat ╚Öi persoanelor ├«n v├órst─â.

├Än penitenciarul din T├órgu-Ocna nu s-a putut implementa cu succes experimentul deoarece aici erau transfera╚Ťi bolnavii de TBC, cei ├«n faz─â final─â sau infirmii care nu puteau rezista principalului pilon al brutalului fenomen ÔÇô tortur─â ne├«ncetat─â. De╚Ťinu╚Ťii erau obliga╚Ťi s─â recurg─â la demascare pentru a li se oferi medicamentele at├ót de necesare care le alinau suferin╚Ťa sau pentru a fi muta╚Ťi din celule lipsite de oxigen.

Un episod care merit─â semnalat ╚Öi care anun╚Ť─â sf├ór╚Öitul experimentului se petrece la Canal. Este vorba de moartea doctorului Simionescu care ocupase un post ├«n guvernul Goga 1938. El a fost arestat pentru contacte cu liderii ╚Ť─âr─âni╚Öti. Acesta nu mai suport─â torturile iar c├ónd simte c─â sf├ór╚Öitul ├«i este aproape se sinucide arunc├óndu-se ├«n s├órm─â ghimpat─â unde este ├«mpu╚Öcat. Alt─â surs─â precizeaz─â c─â a fost ├«mpins ├«n s├órm─â ghimpat─â de c─âtre tor╚Ťionarul Bogd─ânescu ╚Öi a╚Öa ╚Öi-a g─âsit sf├ór╚Öitul. Cert este c─â o astfel de crim─â nu putea fi ascuns─â iar c├ónd so╚Ťia sa a aflat a f─âcut un scandal la Ministerul de Interne. Cu toate c─â a fost arestat─â zvonurile s-au r─âsp├óndit cu repeziciune. Pentru a evita ca un post occidental (ÔÇÖÔÇÖVocea AmericiiÔÇÖÔÇÖ, BBC sau ÔÇÖÔÇÖRom├ónia Liber─âÔÇÖÔÇÖ) s─â preia o astfel de ╚Ötire Ministerul de Interne este obligat s─â deschid─â o anchet─â (de╚Öi a╚Öa cum am ar─âtat mai sus, el este ini╚Ťiatorul). Moartea doctorului Simionescu a scurtat experimentul ╚Öi a dus la salvarea c├ótorva zeci de vie╚Ťi.Cump─âr─â acum

Pe motiv c─â Partidul vrea s─â le recompenseze meritele, tor╚Ťionarii sunt pu╚Öi s─â-╚Öi povesteasc─â cu lux de am─ânunte toate crimele. Se str├óng mii de pagini care evident dup─â proces nu vor mai fi de g─âsit. Scenariul va fi urm─âtorul:tor╚Ťionarii erau agen╚Ťi ai liderului legionar aflat ├«n exil Horia Sima, care la ordinul acestuia au ├«ncercat prin violen╚Ť─â ╚Öi din pricina lipsei de vigilen╚Ť─â a gardienilor, bine├«n╚Ťeles regretabil─â, s─â distrug─â Partidul Comunist, or├ónduirea ╚Öi guvernarea muncitoreasc─â a patriei. Au fost selecta╚Ťi tor╚Ťionarii care au avut vreo leg─âtura cu Mi╚Öcarea Legionar─â (fie ea chiar ╚Öi cea mai mic─â, cum este ╚Öi cazul lui Eugen ╚Üurcanu) restul reu╚Öind s─â scape. Scenariul era at├ót de fantezist ├«nc├ót s-a renun╚Ťat la promovarea lui prin aparatul de propagand─â. Evident, ├«n timpul procesului care va avea loc ├«n secret, nu s-a pomenit nimic de organiza╚Ťia ODCC. Totul trebuia s─â par─â ca o ac╚Ťiune fascist─â.

Procesul ├«ncepe t├órziu, dup─â mai bine de doi ani, ├«n octombrie 1954 iar sentin╚Ťa este dat─â ├«n decembrie 1954. ├Än boxa acuza╚Ťilor vor exista dou─â categorii:vinova╚Ťii integral iar aici se reg─âse╚Öte ╚Üurcanu ╚Öi largul s─âu grup ╚Öi vinova╚Ťii f─âr─â de vin─â. C─âl─âii-victime, schingiui╚Ťii-schingiuitori, mai exact cei reeduca╚Ťi. P├ón─â la finele anchetei odat─â cu moartea lui Stalin (1953) pedepsele capitale se transform─â ├«n munc─â silnic─â iar ├«n 1964 s-a produs amnisti╚Ťia general─â. Chiar ╚Öi a╚Öa niciun tribunal din lume nu putea s─â nu ├«l condamne pe Eugen ╚Üurcanu. Esen╚Ťial este s─â ├«n╚Ťelegem faptul c─â ceea ce s-a ├«nt├ómplat la Pite╚Öti, ├«ntregul experiment nu a fost o ac╚Ťiune ├«mpotriva unei ideologi politice ╚Öi anume ├«mpotriva legionarilor. La fel ca ╚Öi ace╚Ötia victime regimului comunist ╚Öi fenomenului Pite╚Öti au fost ╚Öi liberali, ╚Ť─âr─âni╚Öti, regali╚Öti ╚Öi chiar sociali╚Öti care nu ├«mr─â╚Ťi╚Öau politica Partidului  Comunist.

Tortura la care au fost supu╚Öi cei care au trecut pe la Pite╚Öti nu poate fi descris─â. Ac╚Ťiunea de dezumanizare implementat─â asupra acestora dep─â╚Öe╚Öte pragul ra╚Ťiunii. Importante sunt ╚Öi numele vinova╚Ťilor. Tuturor vinova╚Ťilor. Aici ├«i vom aminti pe l├óng─â Eugen ╚Üurcanu ╚Öi grupul s─âu pe comandantul suprem al Securit─â╚Ťii, Nikolski, colonelul Dulgheru ╚Öi colonelul Sepeanu adjunc╚Ťi ai lui Nikolski, c─âpitanul Dumitrescu ÔÇô directorul penitenciarului, locotenentul politic Marina, colonelul Zeller din Direc╚Ťia General─â a Penitenciarelor trimis direct de la Ministerul de Interne ╚Öi nu ├«n ultimul r├ónd Partidul condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dar to╚Ťi ace╚Ötia nu reprezint─â dec├ót o totalitate de factori ai unui regim criminal are a cangrenizat ╚Öi paralizat Rom├ónia. Principalul vinovat, regimul comunist.

Obliga╚Ťia pe care noi o purt─âm este s─â amintim oric─ârei genera╚Ťii care va urma de episodul Pite╚Öti. Avem obliga╚Ťia de a nu uita! ╚śi de a nu judeca! La Pite╚Öti toat─â lumea tortura ╚Öi toat─â lumea era torturat─â. La Pite╚Öti iadul a cobor├ót pe P─âm├ónt. La Pite╚Öti termenul de pandemoniu a luat na╚Ötere iar noi risc─âm prin t─âcere ╚Öi uitare s─â devenim complici!Pite╚Öti 1949-1952.

 

*****

Bibliografie:

 Virgil Ierunca, Fenomenul Pite╚Öti, Humanitas, 2008