Era Putin și războiul hibrid jpeg

Era Putin și războiul hibrid

Doar c├óteva zile a lipsit Vladimir Putin din spa╚Ťiul public ╚Öi imediat au ├«nceput specula╚Ťiile pe tema succesiunii sale. Simultan, fream─âtul mediatic se amplific─â emo╚Ťional pe m─âsur─â ce z─âng─ânitul armelor cre╚Öte din Marea Negr─â p├ón─â la Cercul arctic. Un moment de cump─ân─â, numit ÔÇ×r─âzboi hibridÔÇŁ, zguduie confortabila lini╚Öte a Europei ╚Öi Americii. Acest moment survine dup─â cincisprezece ani de iluzorie logodn─â ruso-european─â numit─â ÔÇ×era PutinÔÇŁ.     

ÔÇ×Era PutinÔÇŁ a succedat ÔÇ×erei dezordiniiÔÇŁ din perioada El┼ú├«n, care-la r├óndul ei-a urmat ÔÇ×erei perestroikisteÔÇŁ a lui Gorbaciov, cel care numise anii ├«n care Brejnev fusese la c├órma URSS-ului, ÔÇŁanii stagn─âriiÔÇŁ. Concentrarea pregnant─â a puterii ├«n Federa┼úia Rus─â la v├órful Kremlinului, ├«n persoana lui Vladimir Putin, dup─â anul 2000, a condus inevitabil la identificarea voin┼úei Rusiei cu cea a liderului s─âu. La fel a fost ┼či pe vremea ┼úarilor, dar mai ales pe timpul lui Stalin:atunci, ├«n anii ÔÇś40-ÔÇÖ50, lumea se ├«ntreba nu ce va face Rusia ├«n cutare situa┼úie, ci care va fi reac┼úia lui Stalin. La fel ┼či acum. ├Än momentul scrierii acestor r├ónduri (martie 2015), lumea se ├«ntreab─â care va fi urm─âtoarea mutare a lui Putin, ├«n condi┼úiile ├«n care at├ót Rusia, c├ót ┼či NATO (cu o masiv─â participare american─â) ┼či-au masat trupe ┼či tehnic─â de-a lungul frontierelor, ├«ncep├ónd din Marea Neagr─â p├ón─â ├«n ┼ú─ârile baltice, sub pretextul unor exerci┼úii militare. Exerci┼úii cu rol de demonstra┼úii de for┼ú─â, dar cu muni┼úie de r─âzboi. De fapt este vorba despre o aplica╚Ťie practic─â a dictonului antic:ÔÇ×Dac─â vrei pace, preg─âte╚Öte-te de r─âzboi!ÔÇŁ

ÔÇ×SuperputinulÔÇŁ:o cacealma sau un superPR?

A┼čadar, vorbim despre o ÔÇ×er─â PutinÔÇŁ sau despre cincisprezece ani de istorie, deloc simpl─â, adesea contondent─â, a celei mai ├«ntinse ┼ú─âri din lume, un imperiu care, iat─â, contraatac─â pe arena interna┼úional─â. ÔÇ×Era PutinÔÇŁ ar fi putut s─â se numeasc─â altfel, tot un nume rusesc, dar ar fi avut un profil ╚Öi tendin╚Ťe asem─ân─âtoare. Dup─â mahmureala ┼či amarnicele deziluzii din anii ÔÇÖ90, provocate de colapsul imperiului sovietic, ru┼čii aveau nevoie de un lider care s─â le ofere iluzia credibil─â, chiar palpabil─â, a revan┼čei fa┼ú─â de umilin┼úa istoric─â la care fuseser─â supu┼či, a refacerii orgoliului lor de cet─â┼úeni ai unei superputeri mondiale;aveau nevoie s─â vad─â la Kremlin un lider care s─â-i poat─â conduce cu o m├ón─â de fier;aveau nevoie s─â aud─â pe cineva care s─â le m├óng├óie na┼úionalismul ┼či care s─â le spun─â c─â nu au de ce se ru┼čina de trecutul lor sovietic, dimpotriv─â.

Acest lider s-a numit Vladimir Putin ┼či ┼či-a construit ├«n ace┼čti cincisprezece ani ÔÇ×verticala puteriiÔÇŁ (vezi Wolton, 2008, pp. 148-161, 207) potrivit profundelor n─âzuin┼úe, m─ârturisite sau nu, ale ru┼čilor s─âi. F─âr─â ├«ndoial─â c─â majoritatea popula┼úiei Federa┼úiei Ruse s-a sim┼úit consolat─â ┼či a fost de acord cu afirma┼úia lui Putin din 2005, c─â Uniunea Sovietic─â a fost ÔÇ×Marea RusieÔÇŁ ┼či c─â ÔÇ×destr─âmarea URSS a reprezentat cea mai mare catastrof─â geopolitic─â a secolului XXÔÇŁ. Dac─â ├«n vremurile nu foarte demult apuse ┼úarii Maicii Rusia domneau absolut, ├«n virtutea dreptului divin al celor un┼či de Dumnezeu, Putin a introdus pe pia┼úa de larg consum mediatic a ru┼čilor un produs nou:ÔÇ×SuperputinulÔÇŁ.

putin 0 jpg jpeg
Pre┼čedintele rus Vladimir Putin la v├ón─âtoare de tigri.

Pre┼čedintele rus Vladimir Putin la v├ón─âtoare de tigri.

ÔÇ×SuperputinulÔÇŁ a fost croit pe calapod rusesc, dup─â modelul James Bond, ┼či este un macho-man care piloteaz─â avioane supersonice, se scufund─â cu submarine, v├óneaz─â tigri, practic─â artele mar┼úiale ┼či pescuie┼čte ├«n r├óurile reci din Siberia, ┼či c─âruia i se atribuie ┼či amante apetisante ┼či celebre. Stanislav Belkovski, analistul politic cunosc─âtor al realit─â┼úilor de la v├órful puterii din Rusia ┼či v─âr al oligarhului Boris Berezovski, a dezmin┼úit cli┼čeele comerciale ┼či a ├«ncercat, ├«n cuprinsul unui ├«ntreg volum interzis ├«n Rusia, s─â recompun─â un alt profil al ┼úarului de mod─â nou─â de la Kremlin, cur─â┼úat de etichetele politice demonizatoare pe care i le-a atribuit Occidentul (Belkovski, 2014, pp. 11-22). Fapt destul de rar ├«nt├ólnit, prefa┼úatorul c─âr┼úii lui Belkovski, nimeni altul dec├ót Emil Hurezeanu, infirm─â ├«ntreaga construc┼úie portretistic─â a autorului referitoare la Vladimir Putin ┼či aduce drept argument comportamentul acestuia ├«n criza ucrainean─â din 2014. Dac─â aceasta este perspectiva din afara Rusiei, imaginarul public rusesc a primit ├«ns─â exact ceea ce avea nevoie. Pentru ru┼či, cel pu┼úin, Putin pare a fi cel care ÔÇ×... a dat contur revan┼čei ruse┼čti. O revan┼č─â asupra Rusiei ├«ns─â┼či ┼či asupra celor pe care Rusia lui Putin ├«nc─â ├«i percepe, pe urmele unui trecut recent, drept adversariÔÇŁ (Cioroianu, 2009, p. 133). Desigur, la toat─â aceast─â percep┼úie colectiv─â ruseasc─â a contribuit nu numai cre┼čterea substan┼úial─â a bugetelor pentru educa┼úie patriotic─â a tineretului (Wolton, 2008, p. 197) ┼či sus┼úinuta propagand─â na┼úionalist-patriotic─â a regimului, dar mai ales derularea unui cult al personalit─â┼úii lui Putin pe care Stalin ar fi fost invidios (Wolton, 2008, p. 154). Pentru completarea tabloului, trebuie ad─âugat ┼či controlul sever al mass-media ruse (├«ndeosebi a televiziunilor), adesea subordonat─â direct Kremlinului, care, dup─â criticile dure pe care a trebuit s─â le suporte ├«n urma deplorabilei gestion─âri a tragediei submarinului ÔÇŁKurskÔÇŁ, a luat m─âsurile de rigoare, de sorginte sovietic─â. 

Atunci c├ónd a preluat puterea ├«n Rusia (prin alegerile din 2000), ├«n urma nea┼čteptatei demisii a lui Boris El┼ú├«n din 31 decembrie 1999, prim-ministrul Vladimir Putin (numit pe 9 august 1999) se aureolase deja cu victoria militar─â ob┼úinut─â ├«n cel de-al doilea r─âzboi ruso-cecen din august 1999 ÔÇô mai 2000, prin care ne├«mbl├ónzita republic─â musulman─â din Caucaz fusese readus─â sub ascultarea Moscovei. ├Än fa┼úa protestelor interna┼úionale privind violen┼úa extrem─â ┼či ├«nc─âlcarea unor norme umanitare elementare de ducere a r─âzboiului de c─âtre armata rus─â ├«n Cecenia, Moscova a insistat pe ideea c─â problema cecen─â era o problem─â intern─â a Federa┼úiei Ruse ┼či c─â lupt─âtorii ceceni erau de fapt ni┼čte terori┼čti fundamentali┼čti, considera┼úi responsabili (dar nedovedi┼úi) de s├óngeroasele atentate cu bombe asupra apartamentelor moscovite din anul precedent ┼či ini┼úiatorii r─âzboiului din Daghestan (Mure┼čan, Pot├órniche, 2009, p. 204). Spre deosebire de primul r─âzboi ruso-cecen, din 1994-1996, ├«n campania din 1999-2000 prim-ministrul Putin a luat m─âsuri severe de control al presei ruse ┼či a creat institu┼úii speciale (Centrul de informare rus) pentru ca Rusia s─â de┼úin─â superioritatea informa┼úional─â ┼či mediatic─â at├ót pe plan intern, c├ót ┼či interna┼úional, contracar├ónd cu succes propaganda rebelilor ceceni (vezi Hentea 2014, pp. 416-417). Dincolo de cli┼čeele propagandistice cecene sau ruse┼čti, filmul The Search/ ÔÇŁC─âutareaÔÇŁ, semnat de regizorul francez Michel Hazanavicius ├«n 2014, ├«nf─â┼úi┼čeaz─â foarte conving─âtor dramele r─âzboiului din Cecenia anului 1999, at├ót din partea popula┼úiei civile, c├ót ┼či din partea solda┼úilor ru┼či participan┼úi la opera┼úiune.

image

Scen─â din Grozny, capitala Ceceniei, 1995

Recrudescen╚Ťa vechilor reflexe sovietice

├Än timp ce lumea ├«ntreag─â era r─âv─â┼čit─â de atentatele comise de Al-Qaeda la 11 septembrie 2001 ┼či sub emo┼úia r─âzboaielor declan┼čate de SUA ├«n Afganistan (octombrie 2001) ┼či Irak (martie 2003), puternice lovituri teroriste de sorginte cecen─â, deosebit de violente ┼či spectaculoase, au continuat s─â r─âv─â┼čeasc─â Rusia. Sute de civili ru┼či le-au c─âzut victime la teatrul Dubrovka din Moscova, pe 23 octombrie 2002, iar apoi la ┼čcoala din Beslan, pe 1 septembrie 2004, la care s-au ad─âugat actele de terorism sinuciga┼č ale ÔÇŁv─âduvelor negreÔÇŁ cecene din metroul moscovit, ├«n august 2004 ┼či martie 2010. Chiar dac─â Rusia a sprijinit imediat ac┼úiunile americane din cadrul R─âzboiului mondial ├«mpotriva terorismului (vezi Hentea, 2014, pp. 445-452), deoarece ├«i justifica propriile ac┼úiuni anti-cecene, Moscova s-a opus interven┼úiei militare din 2003 a Coali┼úiei conduse de SUA ├«n Irak, ce amenin┼úa schimbarea raportului de for┼úe ┼či sfere de influen┼ú─â din Orientul Mijlociu. Toate aceste evenimente, laolalt─â cu noul discurs na┼úionalist al pre┼čedintelui Putin, dar nu numai al lui (de exemplu, popularul cotidian pro-putinist Komsomolskaia Pravda, cu un tiraj de 28 de milioane de exemplare ├«n 2005), au ├«ncurajat apari┼úia unor mi┼čc─âri extremiste, xenofobe, islamofobe ┼či antisemite ├«n Rusia primului deceniu al celui de-al treilea mileniu.

Cu ocazia noii Zile a unit─â┼úii ruse, proclamate de Vladimir Putin pe 4 noiembrie 2005, la Moscova au avut loc virulente manifesta┼úii organizate de Uniunea eurasian─â de tineret ┼či alte organiza┼úii ultra-na┼úionaliste, ├«n care au m─âr┼č─âluit ÔÇ×mii de ru┼či skinheads, ├«n bluzoane de piele ┼či cizme cu ┼úinte, cazaci ├«n uniforme de epoc─âÔÇŁ ┼či care purtau banderole cu lozinci de genul ÔÇ×Rusia ru┼čilorÔÇŁ, ÔÇ×Moscova ├«mpotriva ocupan┼úilorÔÇŁ, ÔÇ×Moarte du┼čmanilorÔÇŁ (Obrecht, 2008, pp. 161-162).

Anna Politkovskaya jpg jpeg
Anna Politkovskaia

Anna Politkovskaia

De aici ┼či p├ón─â ├«n octombrie 2006, c├ónd ziarista Anna Politkovskaia, de la ÔÇ×Novaia GazetaÔÇŁ, renumit─â pentru militantismul ei anti-Putin ┼či umanist pro-cecen, a fost ├«mpu┼čcat─â la intrarea ├«n blocul ├«n care locuia, distan┼úele de mentalitate, atitudine ┼či comportament nu sunt prea mari. Mai pot fi ad─âugate, ├«n acela┼či context, legile ┼či declara┼úiile ├«mpotriva homosexualilor adoptate de Duma de stat ├«n 2012 ┼či 2013. Aceste realit─â┼úi au intrat ├«n contradic┼úie cu repetatele declara┼úii ale lui Vladimir Putin cum c─â ortodoxia, islamismul, budismul ┼či iudaismul fac parte integrant─â din cultura ┼či tradi┼úiile Rusiei, ┼úar─â ├«n care nu ar exista discriminare ├«n func┼úie de orientarea sexual─â. Mesajele de acest tip au fost intensificate mai ales ├«n contextul Jocurilor olimpice de iarn─â, organizate cu mult fast ┼či cheltuial─â de orgolioasa Rusie la Soci, ├«n februarie 2014, ├«n plin─â criz─â ucrainean─â. Urm─ârind o apropiere a Rusiei fa┼ú─â de influentele state arabo-musulmane din Orientul Mijlociu, ministrul de externe Serghei Lavrov declara la Conferin┼úa Organiza┼úiei Islamice din 2005 c─â Rusia ar face parte nu doar din lumea cre┼čtin─â, ci ┼či din cea musulman─â, pentru ca doi ani mai t├órziu, aflat la Riad, Vladimir Putin s─â vorbeasc─â despre existen┼úa multisecular─â a unor rela┼úii armonioase ├«ntre cre┼čtinii ┼či musulmanii din Rusia (Tinguy, 2008, pp. 226-227), ├«n pofida nu foarte ├«ndep─ârtatelor r─âzboaie ruso-otomane sau ruso-cecene.

Chiar dac─â situa┼úia economic─â ┼či social─â din Rusia se ├«mbun─ât─â┼úea vizibil pe seama exportului de hidrocarburi ┼či sporirii investi┼úiilor str─âine, vecinii s─âi apropia┼úi, cei care ├«i asigurau centura strategic─â de siguran┼ú─â ├«n fa┼úa Occidentului, d─âdeau semne din ce ├«n ce mai pertinente ┼či ├«ngrijor─âtoare de desprindere din sfera de influen┼ú─â rus─â ┼či apropiere de Uniunea European─â ┼či NATO:Georgia, prin ÔÇŁRevolu┼úia trandafirilorÔÇŁ din noiembrie 2003, l-a adus la putere pe pro-americanul Mikheil Saaka┼čvili;Ucraina, prin ÔÇŁRevolu┼úia portocalieÔÇŁ din noiembrie 2004, l-a propulsat pre┼čedinte pe pro-europeanul Viktor Iu┼čcenko;├«n K├«rg├«stan a avut loc ÔÇŁRevolu┼úia lalelelorÔÇŁ, ├«n 2005;Republica Moldova a ini┼úiat, ├«ncep├ónd din 2005, o serie de ac┼úiuni de apropiere de Uniunea European─â, care s-au intensificat dup─â protestele tinerilor din 2009 (vezi Hentea, 2012, pp. 331-341 ┼či Cioroianu, 2009, pp. 285-323) ┼či alegerea ca pre┼čedinte, ├«n 2012, a lui Nicolae Timofti din partea Alian┼úei pentru Integrare European─â;chiar ┼či Armenia ┼či Azerbaidjanul au dat semnale politice consistente de apropiere fa┼ú─â de Occident, inevitabil ├«n detrimentul Comunit─â┼úii Statelor Independente. Cea mai radical─â desprindere de fostul spa┼úiu sovietic au traversat-o ├«ns─â cele trei state baltice, care, prin aderarea la NATO ├«n aprilie 2004, au adus Alian┼úa nord-atlantic─â ├«n vecin─âtatea imediat─â a Rusiei. Moscova a manifestat ├«ns─â cea mai ├«nd├órjit─â ┼či viguroas─â opozi┼úie la desf─â┼čurarea elementelor sistemului american de ap─ârare antirachet─â, pe atunci doar ├«n Cehia ┼či Polonia, iar ast─âzi ┼či ├«n Rom├ónia. Ap─âreau atunci primele simptome ale sindromului de ÔÇŁcetate asediat─âÔÇŁ, ce va atinge apogeul peste zece ani.   

she 1 jpg jpeg
Revoluţia Trandafirilor din Georgia, 2003

Revoluţia Trandafirilor din Georgia, 2003

Un moment de r─âscruce privind soarta cordonului periferic de securitate rus s-a petrecut la summit-ul NATO de la Bucure┼čti, din aprilie 2008:atunci, Fran┼úa ┼či Germania s-au opus acord─ârii Georgiei ┼či UcraineiaMembership Action Plan, adic─â a invita┼úiei de aderare la Alian┼ú─â, de┼či candidatura celor dou─â state era ferm sus┼úinut─â de SUA ┼či Canada. Rusia a r─âsuflat u┼čurat─â, iar Vladimir Putin, care era viitorul prim-ministru rus (├«n baza ÔÇŁtandemocra┼úieiÔÇŁ cu pre┼čedintele ales Dimitri Medvedev), a venit ├«n ultima clip─â la Bucure┼čti, z├ómbitor, pentru a sta la mas─â cu liderii marilor puteri la dineul de la Hotelul Hilton ┼či a declara c─â un nou R─âzboi rece este imposibil. Ceea ce s-a infirmat peste numai c├ó┼úiva ani. ├Än acela┼či timp, promisiunile l─âsate ├«n aer de NATO ├«n aprilie 2008, ┼či anume c─â por┼úile Alian┼úei r─âm├óneau vag deschise pentru Georgia ┼či Ucraina, s-au r─âzbunat peste nu foarte mult─â vreme, fiind pl─âtite cu s├óngele ┼či suferin┼úele at├ót ale georgienilor, c├ót ┼či ale ucrainenilor. De┼či ├«n decembrie 2007 Rusia ├«┼či suspendase participarea la Tratatul asupra For┼úelor Conven┼úionale din Europa, ├«n semn de protest fa┼ú─â de inten┼úia amplas─ârii scutului antirachet─â american ├«n estul continentului, ├«n 2008 nici Rusia ┼či nici Occidentul sau Statele Unite nu aveau vreun interes s─â-┼či strice rela┼úiile, ├«n virtutea bunelor afaceri pe care le f─âceau unii cu al┼úii. Totu┼či, Rusia a punctat ap─âsat, prin vocile tandemului Medvedev-Putin, c─â nu va accepta o extindere suplimentar─â spre Est a NATO. Dincolo de spectacolul mediatic ┼či uzan┼úele diplomatice, nici una din tabere nu-┼či f─âcea iluzii privind natura real─â ┼či adev─âratele inten┼úii ale celeilalte. Cu doar un an ├«n urm─â, ├«n 2007, Dimitri Suslov apreciase, ├«ntr-o estimare privind rela┼úiile dintre Rusia ┼či SUA la orizontul anului 2017, c─â era posibil─â o deteriorare a acestora, mai ales ca urmare a politicii americane care viza atragerea Ucrainei ├«n NATO (apud Tinguy, 2008, p. 152). Predic┼úiile analistului rus s-au ├«mplinit ├«ntocmai.

Sper├ónd, ├«ntr-un mod prea aventurier, c─â va primi un masiv ┼či concret sprijin occidental ┼či american, pre┼čedintele Georgiei, Mikheil Saaka┼čvili, a ordonat ├«n noaptea de 7 spre 8 august 2008, chiar ├«n momentul deschiderii Jocurilor Olimpice de var─â de la Beijing, unde se aflau majoritatea liderilor lumii, ofensiva for┼úelor sale armate asupra Osetiei de Sud, cucerind ora┼čul ┼óhinvali. Aflat la Beijing, premierul Putin ÔÇô adev─âratul de┼úin─âtor al puterii ├«n Rusia-s-a ├«ntors imediat la Moscova ┼či a ordonat o contraofensiv─â masiv─â ├«mpotriva georgienilor. Ace┼čtia au acuzat agresiunea Rusiei, invoc├ónd dispropor┼úia for┼úelor, Goliatul rusesc n─âpustindu-se cu avia┼úie, tancuri ┼či artilerie grea asupra Davidului georgian (Hentea 2014, pp. 474-477).

Fran┼úa, prin pre┼čedintele Nicolas Sarkozy, a intervenit energic pentru a media conflictul, care s-a terminat ├«n doar o s─âpt─âm├ón─â, printr-o brutal─â ┼či dispropor┼úionat─â punere la punct a Georgiei. Reac┼úia militar─â din 2008 a Rusiei ├«mpotriva Georgiei a fost ├«ntruc├ótva similar─â celei din 2000, ├«mpotriva Ceceniei. Pe de alt─â parte, Rusia a pierdut r─âzboiul de imagine, de┼či ├«l c├ó┼čtigase pe cel militar;├«n plus, dispropor┼úionata reac┼úie militar─â a Moscovei a pus ├«n gard─â Europa ┼či SUA (Cioroianu, 2009, p. 338). Dup─â ce a pus la punct Georgia pe cale militar─â, Ucraina lui Iu┼čcenko a fost ┼či ea sanc┼úionat─â economic ┼či politic de Rusia, prin criza gazelor din decembrie 2008 ÔÇô ianuarie 2009. Atunci, Ucraina (┼úar─â beneficiar─â ┼či de tranzit spre Occident a gazelor ruse┼čti) a fost acuzat─â de Moscova c─â era incapabil─â de a fi un partener at├ót pentru Europa, c├ót ┼či pentru Rusia, deoarece Kievul fura gazele ruse┼čti ┼či ├«n┼čela ├«ncrederea europenilor (Cioroianu, 2009. p. 331).    

Dughin, Soljeni╚Ť├«n ╚Öi visele imperiale

├Än pofida evolu┼úiilor potrivnice petrecute ├«n imediata sa vecin─âtate, la sf├ór┼čitul primului deceniu al secolului al XXI-lea, Rusia lui Putin sim┼úea c─â-i bate din nou v├óntul ├«n p├ónze. Primit─â ├«n selectul club G8, al c─ârui summit din 2006 l-a g─âzduit la Sankt Petersburg, Rusia ├«┼či afirma cu grandoare pozi┼úia de mare putere ├«ntr-o lume multipolar─â, capabil─â de a dialoga pe baz─â de egalitate, refuz├ónd monopolul puterii americane.

A┼ča se explic─â de ce, ├«nainte de a muri, ├«n 2008, fostul lupt─âtor anti-stalinist ┼či anti-brejnevist, pan-slavist ┼či pan-ortodox (laureat al premiului Nobel pentru literatur─â ├«n 1970) Alexandr Soljeni┼ú├«n a avut cele mai frumoase cuvinte despre Putin, pentru c─â acesta ÔÇ×redase Rusiei m─âcar o parte din fosta ei grandoareÔÇŁ (Cioroianu, 2009, p. 134). ├Än ianuarie 2007, prestigiosul s─âpt─âm├ónal Literaturnaia Gazeta, av├ónd un tiraj de 130 000 de exemplare, a publicat un elocvent articol, ÔÇ×Imperiul eliberatorÔÇŁ, semnat de Alexandr Dughin, despre care se spune c─â ar fi ideologul lui Putin, teoretician al statutului de mare putere al Rusiei ┼či al voca┼úiei sale euro-asiatice:ÔÇ×Istoria Rusiei noastre este de neconceput f─âr─â referirea la o no┼úiune fundamental─â:imperiul. De┼či, pentru mul┼úi, acest cuv├ónt are o conota┼úie nepl─âcut─â, pentru un rus, imperiul face parte integrant─â din istoria noastr─â ÔÇô este identitatea noastr─â, destinul nostru. (...) Suntem un popor imperial ┼či nu avem motive s─â ne fie ru┼čine de a┼ča ceva. Dar imperiul nu ├«nseamn─â doar nostalgia ┼či comemorarea trecutului. Imperiul este ceva mai mult ÔÇô un principiu, o filozofie, un mod de via┼ú─â, o voca┼úie estetic─â ┼či etic─â. (...) Noi, ru┼čii, fie suntem un imperiu, fie suntem nimic. Nicio cale de mijloc:fie este ordinea m─ârea┼ú─â, fie haosul totalÔÇŁ (apud Tinguy, 2008, pp.107-108).

article urn:publicid:ap org:a52f26305c1940d1b3520db05875f800 6PcgSoaVN HSK1 223 634x399 jpg jpeg
Oameni care luptă în Batalionul Dombas dorm într-un hambar din satul Velyka Novosilka, în apropiere de Donetsk, în estul Ucrainei, 16 mai 2014

Oameni care luptă în Batalionul Dombas dorm într-un hambar din satul Velyka Novosilka, în apropiere de Donetsk, în estul Ucrainei, 16 mai 2014

├Än ianuarie 2015, atunci c├ónd mult s├ónge curgea ├«n Dombasul ucrainean, Alexandr Dughin, din pozi┼úia de consilier al unui parlamentar rus, a recidivat pe tema imperiului, afirm├ónd c─â ÔÇŁeste necesar un imperiu eurasiatic care s─â contracareze influen┼úa Occidentului nihilistÔÇŁ, suger├ónd o nou─â ordine mondial─â bipolar─â format─â din Statele Unite ┼či Europa occidental─â pe de o parte ┼či Uniunea euroasiatic─â, dominat─â de Rusia desigur, dar ├«n care s─â intre ┼či Rom├ónia, Ungaria, Serbia, Slovacia ┼či chiar Austria. Dac─â a┼ča se pun problemele la Moscova ┼či Sankt Petersburg, filmul din 2014, ÔÇŁLeviatanÔÇŁ, al regizorului rus Andrei Zviagin┼úev prezint─â o poveste simbolic─â referitoare la cu totul alte realit─â┼úi ale ÔÇŁImperiului eliberatorÔÇŁ, ├«ntr-un col┼ú Nord-Vestic al s─âu, acolo unde ru┼čii obi┼čnui┼úi nu sunt preocupa┼úi de ÔÇŁordinea m─ârea┼ú─âÔÇŁ, ci de corup┼úia autorit─â┼úilor locale ┼či de grija zilei de m├óine.    

Criza, ┼či mai apoi r─âzboiul civil din Siria, izbucnit ├«n 2011, au dus la acutizarea tensiunilor ruso-americane, din cauza conflictului de interese. Av├ónd ├«n spate o colaborare dat├ónd din vremurile URSS-ului, pentru Rusia este esen┼úial din punct de vedere geostrategic s─â-┼či p─âstreze baza naval─â din portul sirian Tartus, singurul s─âu avanpost ├«n Marea Mediteran─â. ├Än consecin┼ú─â, Moscova a blocat orice rezolu┼úie a Consiliului de Securitate al ONU ├«mpotriva regimului Bashar al-Assad, intr├ónd ├«n conflict cu inten┼úiile SUA pentru o interven┼úie militar─â ├«n Siria, ca r─âspuns la utilizarea armelor chimice ├«mpotriva civililor de c─âtre for┼úele Damascului. Era ceva mult mai grav dec├ót opozi┼úia rus─â la interven┼úia american─â ├«n Irak din 2003.

Tensiunile ┼či animozit─â┼úile ruso-americane au ├«nceput s─â se acutizeze, ating├ónd un nou punct de incandescen┼ú─â ├«n 2013, atunci c├ónd Putin i-a acordat azil politic consultantului NSA, Edward Snowden, pus sub acuzare ├«n SUA. Era, de fapt, o replic─â ruseasc─â la azilul politic acordat ├«n 2003 de Marea Britanie lui Boris Berezovski, oligarhul opozant al lui Putin. Continu├ónd politica de extindere a prezen┼úei sale militare la nivel global, ├«n plin─â criz─â ucrainean─â ┼či de tensiuni cu Occidentul, Rusia a semnat, ├«n februarie 2015, un acord cu Cipru pentru a fi permis accesul ÔÇô pentru mentenan┼ú─â ÔÇô a navelor sale militare ├«n porturile cipriote, aduc├óndu-le astfel ├«n poten┼úial conflictuala proximitate a navelor militare britanice ┼či americane nu doar din porturile cipriote, ci ┼či din Marea Mediteran─â. Rusia ┼či-a asigurat astfel accesul, limitat, ce-i drept, dar demult visat, la m─ârile calde, simultan ├«nt─ârindu-┼či prezen┼úa militar─â ┼či ├«n cercul arctic de la Polul Nord.

Debutul celui de-al doilea deceniu al secolului al XXI-lea a ├«nsemnat pentru Rusia nu doar c├ó┼úiva pa┼či imperiali pentru extinderea influen┼úei sale ├«n lume, dar ┼či debutul unor fr─âm├ónt─âri politice interne. Spre deosebire de Imperiul ┼óarist sau Imperiul sovietic, ├«n care puterea suprem─â era asigurat─â ┼úarului, respectiv secretarului general al PCUS, p├ón─â la moartea acestuia (cu excep┼úia unor notabile accidente, precum abdicarea ┼úarului Nicolae al II-lea ├«n 1917 sau debarcarea lui Hru┼čciov ├«n 1964), ├«n Federa┼úia Rus─â, principiile democratice ┼či ale statului de drept au impus dup─â 1991 o Constitu┼úie ┼či alegerea periodic─â a pre┼čedintelui. Putin ├«┼či exercitase ├«ntre 2000 ┼či 2008 primele dou─â mandate constitu┼úionale succesive, dar pentru a nu l─âsa puterea din m├ón─â a recurs la a┼ča-numita ÔÇ×tandemocra┼úieÔÇŁ, ├«mpreun─â cu loialul Dimitri Medvedev.

Recomandat de Putin ┼či sus┼úinut de partidul acestuia, ÔÇ×Rusia Unit─âÔÇŁ, Medvedev a c├ó┼čtigat f─âr─â probleme scrutinul preziden┼úial din martie 2008, doar pentru a-l numi pe fostul pre┼čedinte premier pentru urm─âtorii patru ani. Un artificiu constitu┼úional ┼či legislativ (oric├ónd posibil ├«ntr-o autocra┼úie semi-democratic─â) i-a permis acestuia nu doar candidatura la un nou mandat, aproape garantat, la Kremlin, dar ┼či pe o durat─â nu de patru, ci de ┼čase ani. Doar c─â, la alegerile preziden┼úiale din 2012 (c├ó┼čtigate din primul tur cu 63, 6% din voturi), Putin a trebuit s─â fac─â fa┼ú─â unor semnificative proteste de strad─â (similare celor din decembrie 2011, cu ocazia alegerilor parlamentare), care ├«ns─â nu au avut succes, deoarece opozan┼úii s─âi nu aveau un program politic, ei fiind uni┼úi doar de dorin┼úa de a-l r─âsturna de la putere. Cel mai r─âsun─âtor protest anti-Putin (cu inflexiuni anti-ortodoxe), av├ónd largi ecouri mai ales ├«n presa ┼či cancelariile occidentale, a fost cel al punkistelor de la ÔÇ×Pussy RiotÔÇŁ, arestate ┼či condamnate ├«n august 2012 pentru huliganism. Tot ├«n 2012 a ap─ârut simultan ├«n mai multe capitale ale lumii anglo-americane (dar ┼či ├«n Rom├ónia) p─âtima┼ča carte a jurnalistei ┼či activistei LGBT ruso-americane Masha Gessen, care a marcat debutul unei consistente campanii interna┼úionale de v─âdit─â demonizare a lui Vladimir Putin (Gessen, 2012), ce va atinge un apogeu ├«n 2014.

P─âreau deja foarte departe vremurile c├ónd ÔÇ×SuperputinulÔÇŁ st├órnea, pe 11 decembrie 2010, valuri de entuziaste aplauze c├ónt├ónd Blueberry Hillla un concert de caritate ┼úinut la Sankt Petersburg, ├«n fa┼úa unor superstaruri occidentale precum Kevin Costner, Sharon Stone, Alain Delon sau G├ęrard Depardieu (viitor cet─â┼úean pl─âtitor de taxe rus). Cu toate c─â ┼či acas─â la el popularitatea lui Putin sc─âzuse ├«n mod evident, ea a r─âmas la cote confortabile ├«n r├óndul cet─â┼úenilor ru┼či, ceea ce ├«l interesa ├«n primul r├ónd pe liderul de la Kremlin. Pe fondul acestor critici interna┼úionale din ce ├«n ce mai pronun┼úate ┼či acide, ├«n Rusia se instaura tot mai puternic vechiul sindrom sovietic al ÔÇ×cet─â┼úii asediateÔÇŁ.

article 1337872 0C7036E8000005DC 28 634x537 jpg jpeg
Pre┼čedintele rus Vladimir Putin interpret├ónd ├«ndr─âgitul c├óntec

Pre┼čedintele rus Vladimir Putin interpret├ónd ├«ndr─âgitul c├óntec "Blueberry Hill"

Războiul hibrid a început în Crimeea...

Totul a ├«nceput s─â se inflameze pe 21 noiembrie 2013, atunci c├ónd, la Vilnius, pre┼čedintele pro-rus Viktor Ianukovici a refuzat s─â semneze Acordul de asociere a Ucrainei la Uniunea European─â. Acest refuz al apropierii fa┼ú─â de Occident, ce ├«nsemna implicit o r─âm├ónere a Ucrainei ├«n sfera de influen┼ú─â rus─â, a generat un val ascendent de proteste care au degenerat p├ón─â la s├óngeroase confrunt─âri la Kiev (dar ┼či ├«n vestul ┼ú─ârii), cunoscute deja sub numele de ÔÇ×revolu┼úia EuromaidanuluiÔÇŁ. Reunind mai multe curente ┼či orient─âri (dintre care unele de extrem─â dreapta ┼či na┼úionaliste), mi┼čcarea Euromaidanului, beneficiind de sprijinul politic al Occidentului ┼či al SUA, a reu┼čit s─â-l oblige pe Ianukovici s─â p─âr─âseasc─â Ucraina pe 22 februarie 2014, acesta refugiindu-se ├«n Rusia, fapt ce a ├«nsemnat practic o schimbare de regim politic la Kiev. ├Än acel moment, la Soci se desf─â┼čurau Jocurile Olimpice de iarn─â, eveniment care, de┼či a fost boicotat de mai mul┼úi ┼čefi de stat (inclusiv de pre┼čedintele Barak Obama ┼či cancelarul Angela Merkel), era considerat de Vladimir Putin drept foarte important pentru imaginea ┼či prestigiul Rusiei ├«n str─âin─âtate. Reac┼úiile pre┼čedintelui rus la victoria Euromaidanului nu au ├«nt├órziat s─â se fac─â sim┼úite, pentru c─â, din punctul de vedere al Moscovei, o basculare radical─â a Ucrainei c─âtre Vest, cu perspectiva deloc ├«ndep─ârtat─â a accederii acesteia ├«n NATO, era ┼či este inacceptabil─â pentru securitatea ┼či interesele strategice ale ┼ú─ârii. ├Än plus, at├ót Estul Ucrainei, c├ót ┼či peninsula Crimeea sunt populate de o majoritate rus─â, care a fost imediat revoltat─â de abrogarea de c─âtre noile autorit─â┼úi de la Kiev a legii privind statutul de limb─â regional─â, ce fusese acordat limbilor folosite de minorit─â┼úi, noua reglementare afect├ónd ├«n mod direct folosirea limbii ruse (dar ┼či a celei rom├óne).

Pe 26 februarie 2014 au ├«nceput protestele ru┼čilor din Crimeea (teritoriu anexat ├«n 1783 de Ecaterina cea Mare) ┼či imediat au ap─ârut a┼ča-numi┼úii ÔÇ×omule┼úi verziÔÇŁ, ├«n fapt for┼úe speciale ruse, dar f─âr─â a purta ├«nsemne de apartenen┼ú─â. Era ├«nceputul, ├«n teren, a ceea ce s-a numit apoi ÔÇ×r─âzboiul hibridÔÇŁ. Evenimentele din Crimeea s-au succedat apoi cu o vitez─â ce a l─âsat Occidentul perplex. ÔÇŁOmule┼úii verziÔÇŁ, nerecunoscu┼úi ini┼úial de Putin, dar decora┼úi dup─â nu mult─â vreme, au preluat rapid controlul asupra punctelor strategice (parlament, unit─â┼úi militare, prim─ârii, centrale electrice, posturi de radio ┼či televiziune) din peninsula cu popula┼úie majoritar rus─â ce fusese f─âcut─â cadou Republicii Socialiste Sovietice Ucrainiene ├«n 1954 de ucraineanul Nikita Hru┼čciov. Duma de stat a votat pe 1 martie 2014 un mandat pentru uzul de for┼ú─â militar─â ├«n Crimeea. Dup─â declararea independen┼úei, pe 16 martie 2014, ├«n Crimeea a avut loc un referendum cu rezultat previzibil, pentru alipirea la Rusia (nerecunoscut interna┼úional), a┼ča ├«nc├ót pre┼čedintele Putin ÔÇô ajuns la un punct maxim al popularit─â┼úii sale-a putut semna, pe 18 martie 2014, decretul de anexare a Crimeii la Federa┼úia Rus─â. Consiliul de Securitate al ONU fiind blocat de vetoul rusesc ┼či ab┼úinerea Chinei, tot ceea ce a mai putut face restul comunit─â┼úii interna┼úionale, pus─â ├«n fa┼úa faptului ├«mplinit, a fost o declarare a anex─ârii Crimeii drept ilegal─â de c─âtre Adunarea General─â a ONU (fiind apreciat─â drept o ├«nc─âlcare a regulilor ┼či practicilor dreptului interna┼úional), suspendarea de c─âtre NATO a cooper─ârii civile ┼či militare cu Rusia, care a fost exclus─â ┼či din elita G8, aplic├óndu-i-se ┼či un prim val de sanc┼úiuni.

1395432831969 jpg jpeg
Simferopol s─ârb─âtore┼čte un an de la separarea Crimeii de Ucraina ┼či alipirea la Rusia

Simferopol s─ârb─âtore┼čte un an de la separarea Crimeii de Ucraina ┼či alipirea la Rusia

Din perspectiva pozi┼úiilor celor dou─â tabere, Rusia de o parte ┼či Occidentul de cealalt─â, sunt relevante o serie de asem─ân─âri ┼či deosebiri ├«ntre R─âzboiul Crimeii din 1853ÔÇô1856 (vezi Sweetman, 2015, pp. 9-22) ┼či Criza ucrainean─â din 2014-2015. Asem─ân─ârile dintre cele dou─â momente istorice rezult─â ├«n primul r├ónd din structura celor dou─â tabere ┼či motiva┼úiile reale ale conflictului. ├Än ambele situa┼úii, Rusia s-a opus singur─â unei coali┼úii occidentale, format─â din Marea Britanie, Fran┼úa, Imperiul otoman ┼či Sardinia ├«n 1854 ┼či din SUA, Uniunea European─â, NATO ┼či Ucraina ├«n 2014. Apoi, cucerirea/ap─ârarea/limitarea unor sfere de influen┼ú─â ┼či interese strategice ├«n zon─â au reprezentat adev─ârata motiva┼úie a ambelor tabere ├«n cele dou─â conflicte ┼či nu cele vehiculate ├«n pres─â ┼či ├«n declara┼úiile liderilor. Crimeea a fost ┼či este pintenul rusesc din Marea Neagr─â, vital pentru Moscova ├«n contracararea celor trei ┼ú─âri membre NATO (Turcia, Bulgaria ┼či Rom├ónia) plus pro-occidentala Georgie, dar ┼či pentru deschiderea c─âtre m─ârile calde. O ipotetic─â baz─â naval─â ucrainean─â NATO, vecin─â cu una ruseasc─â, la Sevastopol, ar fi extrem de greu de imaginat. Prin anexarea Crimeii de c─âtre Rusia, Marea Neagr─â a devenit un spa┼úiu de confruntare direct─â cu NATO, mai ales c─â, doar ├«n 2014, Moscova a ├«nfiin┼úat ├«n peninsul─â aproape o sut─â de unit─â┼úi militare apar┼úin├ónd tuturor categoriilor de arme. ├Än acela┼či timp, dac─â Ucraina ar fi primit─â nu doar ├«n Uniunea European─â, ci ┼či ├«n NATO, trupele terestre occidentale rivale ar avea de str─âb─âtut doar 480 de kilometri, pe teritoriu ostil, p├ón─â la Moscova. Pozi┼úia de motor al coali┼úiei anti-ruse, ocupat─â ├«n 1854 de Marea Britanie, pare s─â apar┼úin─â ├«n 2014 Statelor Unite, tot a┼ča cum locul Imperiului otoman (ÔÇŁbolnavulÔÇŁ de atunci al Europei) amenin┼úat de Rusia ┼úarist─â a fost luat de Ucraina. Dac─â ├«n R─âzboiul Crimeii Prusia a r─âmas neutr─â, nu acela┼či lucru se poate spune despre influenta Germanie din 2014-2015. Pe de alt─â parte, dac─â ├«n 1854 opinia public─â din Marea Britanie ┼či cea din Fran┼úa erau extrem de entuziaste privind implicarea ┼ú─ârii lor ├«n r─âzboiul considerat drept ├«mpotriva Rusiei, ├«n 2014 nu sunt semne c─â occidentalii sau americanii ar mai fi dispu┼či s─â moar─â cu zecile de mii ├«n Crimeea sau ├«n estul Ucrainei.

... și a continuat în Estul Ucrainei

Reac┼úia Rusiei la pro-occidentalismul ucrainean nu s-a oprit ├«n Crimeea, deoarece Moscova trebuia s─â-┼či creeze o zon─â tampon de-a lungul celor aproape dou─â mii de kilometri de frontier─â comun─â. ├Än aprilie 2014, la dou─â s─âpt─âm├óni de la anexarea Crimeii, au ├«nceput protestele separatiste cu tent─â violent─â ascendent─â ├«n Estul Ucrainei. Acestea au fost sus┼úinute politic, militar ┼či logistic de Rusia, ├«n pofida neg─ârii permanente a implic─ârii sale. R─âzboiul hibrid purtat de Rusia lua amploare, ac┼úiunile din teren ale separati┼čtilor fiind dublate de o propagand─â pe m─âsur─â a Moscovei ┼či de un sprijin concret din ce ├«n ce mai evident. Alegerea la 25 mai a lui Petru Poro┼čenko ├«n func┼úia de pre┼čedinte al Ucrainei, moment ce legitima noua putere de la Kiev, a fost boicotat─â masiv ├«n Donbas, Estul separatist ucrainean, majoritar rus. Armata ucrainean─â lupta cu rebelii pro-ru┼či, numi┼úi terori┼čti, ├«n timp ce ace┼čtia organizau referendumuri pentru independen┼ú─â ┼či alipirea la Rusia ├«n regiunile Done┼úk ┼či Luhansk. Occidentul p─ârea neputincios, singurele reac┼úii concrete fiind valurile succesive de sanc┼úiuni politice ┼či economice aplicate Rusiei, al c─âror efect, pe fondul devaloriz─ârii rublei ┼či al sc─âderii pre┼úului petrolului, a ├«nceput s─â fie resim┼úit de popula┼úia Federa┼úiei Ruse. Cu toate acestea, cota de popularitate ├«n Rusia a pre┼čedintelui Vladimir Putin se afla ├«n cre┼čtere, iar economia ┼či finan┼úele ruse┼čti, de┼či se resim┼úeau ├«n mod v─âdit, reu┼čeau s─â reziste, artificial (subven┼úionat) sau nu.

Pr─âbu┼čirea avionului malaezian MH17, la 17 iulie 2014, dup─â ce a fost lovit de o rachet─â antiaerian─â de provenien┼ú─â ruseasc─â, a creat emo┼úie ┼či valuri de comentarii pe plan mondial, dar nici un efect real ├«n Criza ucrainean─â. Dup─â 22 august 2014, Ucraina a acuzat Rusia de o ÔÇ×invazie mut─âÔÇŁ ├«n urma p─âtrunderii unor ÔÇ×convoaie umanitareÔÇŁ ruse┼čti pe teritoriul ucrainean, ├«nso┼úite de tehnic─â militar─â cuprinz├ónd piese de artilerie grea, ceea ce a dus la intensificarea luptelor ┼či la c├ó┼čtiguri teritoriale semnificative pentru insurgen┼úii din auto-proclamatele republici Done┼úk ┼či Luhansk. Un prim acord de ├«ncetare a focului a fost semnat de p─âr┼úile implicate la Minsk, pe 5 februarie 2014, dar acesta a fost ├«nc─âlcat. ├Äntre timp, neintimidat─â de valul sanc┼úiunilor economice ┼či de spectrul amenin┼ú─âtor al crizei economice ┼či financiare interne, Rusia a promulgat, ├«n decembrie 2014, o nou─â doctrin─â militar─â, ├«n care principalele amenin┼ú─âri externe la adresa Federa┼úiei erau considerate extinderea capacit─â┼úilor militare ale NATO ┼či destabilizarea mai multor regiuni. Sub pericolul escalad─ârii conflictului spre un r─âzboi deschis ┼či sub presiunea ┼čefilor de stat francez, Fran├žois Hollande ┼či german, Angela Merkel (state ce se opuseser─â accederii Ucrainei ├«n NATO la summit-ul din 2008), un al doilea acord de pace a fost semnat pe 12 februarie 2015, la Minsk, cu participarea lui Vladimir Putin ┼či Petro Poro┼čenko. Valabilitatea acestuia, dar ┼či cursul evenimentelor vor fi confirmate doar de viitor, criza nefiind ├«ncheiat─â.

Ceea ce s-a petrecut ├«n Ucraina ├«ncep├ónd din martie 2014 ┼či p├ón─â ├«n martie 2015 a fost numit ÔÇ×r─âzboi hibridÔÇŁ, un concept ce a┼čteapt─â ├«nc─â teoretiz─âri ┼či dezvolt─âri. ├Än ceea ce ne prive┼čte, vom considera ÔÇ×r─âzboiul hibridÔÇŁ drept o form─â de conflict interstatal nedeclarat ┼či neconven┼úional, desf─â┼čurat deschis sau acoperit pe multiple planuri:politic, militar, diplomatic, economic, energetic, financiar, propagandistic, mediatic, cibernetic, subversiv. R─âzboiul hibrid s-ar putea traduce printr-o form─â neconven┼úional─â ┼či nelegiferat─â de r─âzboi informa┼úional, ├«n care componentele cinetice desf─â┼čurate de for┼úele speciale de┼úin o pondere substan┼úial mai mare. Potrivit analistului politic Dan Dungaciu, ÔÇ×r─âzboiul hibridÔÇŁ combin─â interven┼úiile militare cu cele non-militare, societale, agresorul urm─ârind exploatarea unor sl─âbiciuni ale inamicului s─âu precum tensiunile etnice, corup┼úia ┼či labilitatea institu┼úiilor sale, dependen┼úele ┼či vulnerabilit─â┼úile economice ale acestuia (Dungaciu, 2015).Noua form─â de confruntare pe multiple planuri, ini┼úiat─â de Rusia, dar ├«n care s-a antrenat ┼či Occidentul, al─âturi de SUA, trebuia numit─â ├«ntr-un fel care s─â se deosebeasc─â de celelalte forme de r─âzboi cunoscute. O prim─â caracteristic─â a R─âzboiului hibrid este lipsa declara┼úiilor formale de r─âzboi dintre state, ceea ce ofer─â avantajul oric─âror manevre diplomatice ┼či politice. Legile consacrate ale r─âzboiului pe plan interna┼úional sunt eludate, ca urmare a faptului c─â aceast─â form─â de conflict ├«nc─â nu a fost codificat─â ca atare. Spre deosebire de alte forme de r─âzboi, ├«n cel hibrid componenta economic─â (sanc┼úiuni, embargouri, fluctua┼úia dirijat─â de pre┼úuri, jocurile pie┼úei libere) este foarte important─â. Propaganda, ce ├«nso┼úe┼čte orice form─â de conflict, folose┼čte ├«n cazul celui hibrid ├«ndeosebi mesaje religioase (ortodoxie vs. catolicism) ┼či na┼úionaliste, ┼či nu ideologice. De altfel, propaganda joac─â ├«n cadrul r─âzboiului hibrid, un rol deloc complementar, ci la fel de important cu cel al for╚Ťelor speciale sau al sanc╚Ťiunilor economice ╚Öi manevrelor diplomatice. Asimetria for┼úelor implicate este o alt─â caracteristic─â a acestei forme de conflict, la care particip─â grup─âri na┼úionaliste ┼či paramilitare, state cu for┼úe armate organizate, precum ┼či organiza┼úii interna┼úionale. De notat c─â, spre deosebire de ÔÇ×r─âzboiul totalÔÇŁ (a┼ča cum a fost cea de-a doua conflagra┼úie mondial─â din 1939-1945), obiectivul celor dou─â tabere din ÔÇ×r─âzboiul hibridÔÇŁ nu este anihilarea total─â a uneia de c─âtre cealalt─â, prin angajarea cvasitotal─â a resurselor umane ┼či materiale na┼úionale, ci doar controlul, dominarea, st─âp├ónirea inamicului.           

La finalul acestor r├ónduri, aproape orice predic┼úie privind viitorul noului Imperiu rus r─âm├óne credibil─â, ├«ncep├ónd de la pr─âbu┼čirea ÔÇ×sistemului PutinÔÇŁ sub povara sanc┼úiunilor economice sau revolta maselor exasperate de ru┼či sau a oligarhilor nemul┼úumi┼úi ┼či p├ón─â la victoria Kremlinului ├«n ÔÇ×r─âzboiul hibridÔÇŁ purtat asupra Ucrainei, victorie recunoscut─â de Occident ┼či SUA, cu consecin┼úele de rigoare. De┼či r─âm├óne ├«nc─â ├«n suspensie, butada formulat─â ├«n 2009 de fostul ministru de externe rom├ón, Adrian Cioroianu, ÔÇ×Rusia nu a fost niciodat─â dup─â 1990 at├ót de slab─â pe c├ót au considerat-o, la o privire superficial─â, observatorii occidentali, dup─â cum nu a fost nici at├ót de puternic─â pe c├ót ┼či-ar fi dorit-o ru┼čii ├«n┼či┼či ┼či, ├«n orice caz, conduc─âtorii lor Boris El┼ú├«n ┼či, apoi, Vladimir PutinÔÇŁ, credem c─â are foarte multe ┼čanse de a fi ├«nc─â o dat─â confirmat─â. Am mai ad─âuga faptul c─â Rusia ┼či ru┼čii formeaz─â (la fel ca alte zone ale Globului) un univers aparte, care nu poate fi ├«n┼úeles cu adev─ârat folosind un instrumentar strict occidental sau american.

 

Bibliografie

Belkovski, Stanislav, (2014), Putin. Biografia interzis─â, Bucure┼čti, editura Corint

Cioroianu, Adrian, (2009), Geopolitica Matrio┼čk─âi. Rusia postsovietic─â ├«n noua ordine mondial─â, Bucure┼čti, editura Curtea Veche

Dungaciu, Dan, (2015), Este România în război "hibrid"? Ungaria, destabilizatorul NATO, interviu acordat site-ului ziare.com în februarie 2015

Gessen, Masha, (2012), Omul f─âr─â chip. Incredibila ascensiune a lui Putin, Bucure┼čti, editura Pandora

Hentea C─âlin, (2012), Enciclopedia propagandei rom├óne┼čti, Bucure┼čti, editura Adev─ârul

Hentea, C─âlin, (2014), Propaganda ├«n r─âzboi. O istorie universal─â, T├órgovi┼čte, Editura Cetatea de Scaun

Mure┼čan, Doina, Pot├órniche, Marius, (2009), Cecenia ÔÇô independen┼ú─â refuzat─â, Bucure┼čti, editura Moro┼čan

Obrecht, Th├ęr├Ęse (2008), Rusia sau legea puterii. Anchet─â la o parodie democratic─â, Bucure┼čti, editura Meridiane

Sweetman, John, (2015), R─âzboiul Crimeii. 1854-1856, Bucure┼čti, editura Corint

Tinguy, Anne de, coordonator, (2008), Moscova ┼či lumea. Ambi┼úia grandorii:o iluzie?, Bucure┼čti, editura Meridiane

Wolton, Thierry, (2008), KGB-ul la putere. Sistemul Putin, Bucure┼čti, editura Humanitas