Diplomatului bulgar Petăr Neikov, martor ocular al intrării trupelor române în Budapesta

„Românii la Budapesta!” Exclamația îi aparține diplomatului bulgar Petăr Neikov, martor ocular al intrării trupelor române în Budapesta. Născut și crescut la Brăila, Neikov se afla la post în perioada instaurării și înlăturării regimului bolșevic al lui Béla Kun (martie–august 1919).

Conform Institutului de Studii Sud-Est Europene, în memoriile sale, Petăr Neikov rememorează acest episod:

„La 4 august armatele victorioase ale Regelui Ferdinand (mai degrabă ale Reginei Maria) au defilat pe Andrássy út, trecând prin fața legației. Imagini din îndepărtata mea copilărie mi-au înviat în memorie. Roșiori cu lăncii lungi, împodobite cu stegulețe, artilerie trasă de frumoși cai ungurești, vânători cu pălării cu boruri largi, infanterie în uniformă gri-verzui, o mare de coifuri. În fruntea unui regiment de artilerie l-am recunoscut pe vechiul meu tovarăș din Brăila, Alexandru Stoianovici. În fața regimentului de roșiori mergea la trap, plin de importanță, cu monoclu la ochi, vechea mea cunoștință de la Capșa – Holban, acum și el colonel. Mă îndepărtasem de România însă de data aceasta ei veneau la mine. Defilarea nu a fost deosebit de ceremonioasă. Infanteria se mișca în dezordine, șleampăt, unii bulgari ar fi zis „cam românește”. Soldații vorbeau cu voce tare, râdeau, fumau și aruncau priviri lacome femeilor de pe stradă și de la balcoane. În căruțele regimentelor „tarafuri” de țigani cântau doine românești. Iar pe bulevardul larg și drept, de la un capăt la altul, se răspândeau cântece, larmă, tropote și miros de trupuri transpirate, nespălate de mult. În privirile ofițerilor și soldaților se citea aceeași nedumerire: glorioșii cuceritori se întrebau cum este posibil ca dușmanul secular să-i întâmpine atât de binevoitor. Într-adevăr, tot ce mișca în oraș atârna pe la balcoane și ferestre, umplea străzile. Aceasta era societatea budapestană, care își sărbătorea eliberarea și considera – pentru o clipă – că românii au intrat în capitala lor pentru a le aduce libertatea. Și tocmai damele din burghezie, ieșite dintr-un coșmar de o sută de zile, ofereau flori românilor disprețuiți până atunci.” (sursa: Petăr Neikov, Spomeni (Amintiri), Sofia, 1990, p. 223-224.)

Intrarea Armatei Române în Budapesta

Pentru România, Primul Război Mondial nu s-a încheiat la 11 noiembrie 1918. Înaintarea Armatei Române în Transilvania s-a făcut în etape, iar până la sfârşitul lunii ianuarie 1919, soldaţii români au ajuns la Munții Apuseni. Politica de la Budapesta nu era una tocmai agreată de către Puterile Aliate – La 21 martie 1919 are loc proclamarea Republicii Sovietice a Sfaturilor în Ungaria.

În aprilie 1919, armata maghiară bolşevică atacă armata română aflată în Apuseni. Răspunsul românilor avea să fie unul amplu şi răsunător.

În zorii zilei de 20 iulie 1919, Guvernul de la Budapesta a declanșat o ofensivă pe linia Tisei împotriva armatei române. Ofensiva ungară a fost oprită de Armata Română în cea de-a patra zi de la declanșarea ei, iar contraofensiva Armatei Române a început în dimineața zilei de 24 iulie.

Guvernul maghiar nu s-a așteptat ca Armata Română să pătrundă spre Budapesta. Se credea că, la fel ca în luna mai, trupele române vor reface aliniamentul defensiv de pe Tisa. Dar factorii de decizie români nu mai erau dispuși să accepte nerecunoașterea de către guvernul maghiar a hotărârilor Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. În consecință, Comandamentul român a hotărât forțarea Tisei și urmărirea armatei maghiare până la capitulare.

Trecerea Tisei a început în noaptea de 29 spre 30 iulie, iar rezistența a fost relativ slabă, ceea ce sugera că inamicul renunțase la confruntarea armată pe malurile râului și organizase o linie de rezistență în fața Budapestei. În următoarele zile, armata română a ocupat teritoriul dintre Tisa și Dunăre, înaintând spre Budapesta aproape fără nicio rezistență. Guvernul maghiar și-a dat demisia, iar Armata Roșie ungară a fost practic destrămată.

Forțele române au pătruns în capitala maghiară din seara zilei de 3 august. În dimineața zilei următoare, unitățile de cavalerie au depășit orașul și au realizat un cap de pod la 3 km vest de Budapesta, iar Divizia 1 Vânători a preluat sub control Pesta, pentru a pregăti intrarea solemnă a trupelor române în oraș în condiții de siguranță deplină.

La 4 august, ora 18.00, generalul Mărdărescu, comandantul trupelor din Transilvania, primea pe Bulevardul Andrássy defilarea unui detașament compus din Regimentul 4 Vânători, un escadron din Regimentul 23 Artilerie și un divizion din Regimentul 6 Roșiori.

_{Foto sus: Armata Română în Budapesta, la 23 august 1919 (© Facebook / Institutul de Studii Sud-Est Europene)}