Campania armatei române din 1919 jpeg

Campania armatei române din 1919

Proclamarea Republicii Sovietice a Sfaturilor ├«n Ungaria, la 21 martie 1919, ┼či salutarea cu entuziasm a noii or├ónduiri de c─âtre Lenin au nelini┼čtit Puterile Aliate; ├«ntr-o Europ─â suferind─â dup─â patru ani de conflict devastator, bol┼čevismul era privit ca o real─â amenin┼úare pentru b─âtr├ónul continent.

Dup─â e┼čuarea tratativelor dintre alia┼úi ┼či guvernul Bela Kun, armata maghiar─â a atacat violent trupele rom├óne ├«n mun┼úii Apuseni ├«n noaptea de 15-16 aprilie 1919, ac┼úiune urmat─â aproape imediat de contraofensiva armatei rom├óne. ├Än fa┼úa celor aproximativ aproximativ 60.000 de solda┼úi maghiari se g─âseau 6 divizii rom├óne┼čti de infanterie ┼či 3 brig─âzi de cavalerie, ├«n total circa 64.000 de osta┼či. ├Än doar cinci zile de opera┼úiuni, armata rom├ón─â a pus st─âp├ónire pe marile centre Satu Mare ÔÇô Carei ÔÇô Oradea ÔÇô Salonta. Linia frontului se ├«ntindea la nord p├ón─â la Tisa, iar spre sud p├ón─â la Mure┼č.  

05 REGELE FERDINAND I DECOREAZ─é SOLDA┼óI ├ÄN PIA┼óA CENTRAL─é A ORA┼×ULUI BEKES CSABA jpg jpeg

Informa┼úiile existente ulterior ar─âtau c─â, dup─â ocuparea aliniamentului stabilit la Conferin┼úa de Pace de la Paris, inamicul ├«┼či concentrase for┼úele la nord de Debre┼úin. ├Än consecin┼ú─â, Marele Cartier General a intervenit pe l├óng─â Comandamentul armatei aliate de Orient s─â aprobe ├«naintarea trupelor rom├óne p├ón─â la Tisa. Dup─â ce trupele rom├óne au atins acest aliniament p├ón─â la 1 mai, ├Änaltul Comandament Ungar a planificat o ofensiv─â pe scar─â larg─â cu trecerea Tisei ├«n mai multe sectoare cu trei grupuri de asalt, cu o eventual─â jonc┼úiune cu trupele bol┼čevice din Ucraina.

Atac ╚Öi contraatac 

Ofensiva armatei maghiare a ├«nceput ├«n ziua de 20 iulie 1919, dup─â o puternic─â preg─âtire de artilerie, lovitura principal─â fiind dat─â pe direc┼úia Szolnok, ├«n centru, cu dou─â atacuri secundare ├«n flanc. Sub puternica presiune a inamicului, trupele rom├óne de acoperire s-au retras, 2 regimente maghiare reu┼čind s─â treac─â Tisa ┼či s─â consolideze un cap de pod. Marele Cartier General a decis s─â declan┼čeze ofensiva odat─â cu for┼úarea din mi┼čcare a r├óului Tisa prin ruperea ap─âr─ârii de pe malul drept al r├óului ┼či cu ├«naintarea cu lovitura principal─â pe direc┼úia Szolnok-Budapesta. ├Änceput cu 27 iulie 1919, primele trupe rom├óne au trecut Tisa ┼či au realizat capede de pod. Armata Rom├ón─â a angajat ├«n opera┼úia ofensiv─â 119 batalioane, 6 escadroane, 98 baterii de artilerie, cu un total de aproximativ 120.000 de oameni. P├ón─â la 2 august 1919, ap─ârarea for┼úelor maghiare a fost dezorganizat─â, astfel c─â majoritatea diviziilor rom├óne se aflau la vest de aliniamentul r├óului Tisa. Corpul 1 armat─â ungar a fost scos din lupt─â, iar comandamentul lui s-a predat.

Harta operatiunilor militare dintre muntii Apuseni si Tisa, 16 aprilie   1 mai 1919 jpg jpeg

La 3 august, trupele rom├óne au dezvoltat cu succes ofensiva spre capitala Ungariei, astfel c─â primele escadroane din Brigada 3 Ro┼čiori, conduse de colonelul Gheorghe Rusescu, au intrat f─âr─â lupt─â ├«n Budapesta. A doua zi, ├«n Budapesta au intrat ┼či trupele Diviziei 1 V├ón─âtori, care, la 18 august, au dat onorul comandantului trupelor rom├óne din Transilvania, generalul Gheorghe M─ârd─ârescu, pe bulevardul Andrassy. ├Än blocul de defilare s-au reg─âsit militarii din Regimentul 4 V├ón─âtori, Regimentul 23 artilerie ┼či Regimentul 6 Ro┼čiori. Ac┼úiunea pe cont propriu a colonelului Rusescu nu i-a convenit generalului M─ârd─ârescu. Acesta va lua m─âsuri disciplinare ├«mpotriva ofi┼úerului care ├«ndr─âznise s─â s─â ├«i ┼čtirbeasc─â aureola victoriei totale.

Capacitate de lupt─â remarcabil─â 

Ofensiva a demonstrat c─â armata rom├ón─â reu┼čise s─â-┼či dezvolte o capacitate de lupt─â remarcabil─â. Concep┼úia operativ─â, logistica, cooperarea interarme au func┼úionat foarte bine, dublate de un moral excelent dat de contextul general european, la care s-a ad─âugat aportul unor ofi┼úeri rom├óni din fosta armat─â austro-ungar─â, care au impresionat prin profesionalismul ┼či eroismul lor ┼či care vor ajunge s─â ocupe func┼úii importante ├«n organismul militar interbelic ┼či ├«n anii celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial. Ac┼úiunile armatei rom├óne din 1919 au sprijinit deciziile luate de Marea Adunare Na┼úional─â de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, au dovedit, dac─â mai era nevoie, rolul esen┼úial al armatei ├«n f─âurirea statului na┼úional unitar rom├ón.