De ce a intrat Armata Română în Budapesta? jpeg

De ce a intrat Armata Română în Budapesta?

La 3 iulie 1919, Comandamentul ungar d─âdea un ÔÇ×ultimatumÔÇŁ Armatei Rom├óne, cer├ónd ca ├«n ziua de 4 iulie s─â ├«nceap─â retragerea trupelor sale la est de ÔÇ×linia ClemenceauÔÇŁ. Marele Cartier General rom├ón a ordonat ├«ns─â Comandamentului Trupelor din Transilvania (CTT) s─â r─âm├ón─â pe pozi╚Ťii. La 4 iulie, mare╚Öalul Foch aviza favorabil pozi╚Ťia Comandamentului rom├ón, recomand├ónd ca trupele acestuia s─â fie autorizate s─â se men╚Ťin─â pe linia Tisei p├ón─â ce se va dezarma Ungaria, ├«n conformitate cu angajamentele asumate.

├Äntr-o scrisoare trimis─â premierului Clemenceau, el avea s─â sublinieze: ÔÇ×Dac─â nu sunt aprobate justele cereri ale Rom├óniei, securitatea ei va fi compromis─â ╚Öi, odat─â cu aceasta, se va pune din nou ├«n pericol pacea ├«n ├«ntreaga Europ─â de Sud-EstÔÇŁ. Drept urmare, la 6 iulie, Consiliul Suprem Interaliat decidea men╚Ťinerea statu-quou-lui ├«n regiune.

├Änainte de a p─âr─âsi capitala Fran╚Ťei, ca r─âspuns la ceea ce considera a fi o ÔÇ×atitudine discriminatoareÔÇŁ a Marilor Puteri fa╚Ť─â de ╚Ťara sa, Br─âtianu a ├«naintat, la 2 iulie, un ultim memoriu intitulat ÔÇ×Rom├ónia ├«n fa╚Ťa Congresului de PaceÔÇŁ, prin care protesta ÔÇ×solemnÔÇŁ fa╚Ť─â de nerecunoa╚Öterea unor frontiere care s─â asigure Rom├óniei securitatea ei na╚Ťional─â. La 11 iunie, Consiliul Suprem Interaliat a analizat din nou situa╚Ťia din regiune ╚Öi posibilitatea coordon─ârii ac╚Ťiunilor Aliate ├«n vederea stop─ârii amenin╚Ť─ârilor r─âzboinice ale Ungariei.

Din raportul exper╚Ťilor militari reie╚Öea c─â Alia╚Ťii aveau angajate pe frontul ungar 12 divizii, dintre care ╚Öase de infanterie ╚Öi una de cavalerie rom├óne, dou─â franceze, dou─â cehoslovace ╚Öi o divizie de infanterie s├órb─â, ├«n total 84.000 de militari; cu alte cuvinte, dou─â treimi din efective erau furnizate de rom├óni. Mare╚Öalul Foch eviden╚Ťia c─â efectivele militare ungare fuseser─â sporite de la 6 divizii, prev─âzute prin armisti╚Ťiul de la Belgrad, la 9 divizii. ├Än plus, potrivit informa╚Ťiilor primite de la ╚Öeful Misiunii Militare franceze de la Praga, cu privire la starea de spirit ce anima armata ╚Öi administra╚Ťia ungare, se ar─âta c─â to╚Ťi par ÔÇ×hot─âr├ó╚Ťi s─â lupte p├ón─â la cap─ât pentru a reda ╚Ť─ârii fostele frontiere sau m─âcar pentru a recuceri SlovaciaÔÇŁ, ceea ce, considera Foch, impunea o rezolvare urgent─â a problemei pe cale armat─â.

├Än pofida situa╚Ťiei tot mai ├«ncordate ├«ntre Ungaria ╚Öi vecinii s─âi, ├«n cadrul acestei ╚Öedin╚Ťe nu s-a putut adopta o hot─âr├óre definitiv─â, deoarece reprezentantul Marii Britanii, lordul Arthur James Balfour, nu s-a angajat ferm, motiv├ónd c─â nu primise ├«nc─â instruc╚Ťiuni de la Londra, ├«n timp ce reprezentantul Italiei, Francesco Crispi, ar─ât├ónd c─â ╚Ťara sa traversa un moment critic, preciza: ÔÇ×Bol╚Öevicii [italieni, n.n.] ne amenin╚Ť─â dac─â intervenim pe undeva ├«mpotriva bol╚ÖevismuluiÔÇŁ.

├Än aceea╚Öi zi era ├«naintat─â pre╚Öedintelui Conferin╚Ťei de Pace o radiogram─â din partea lui B├Ęla Kun, prin care cerea Puterilor Aliate ╚Öi Asociate s─â impun─â Guvernului rom├ón retragerea armatei sale pe Tisa, dincolo de linia de demarca╚Ťie rom├óno-maghiar─â men╚Ťionat─â ├«n nota lui Clemenceau din 13 iunie 1919. R─âspunsul Consiliului Suprem Aliat de a doua zi era ├«ns─â categoric: ÔÇ×Conferin╚Ťa de Pace nu poate discuta at├ót timp c├ót dv. nu respecta╚Ťi condi╚Ťiile armisti╚ŤiuluiÔÇŁ.

Dar Alia╚Ťii au r─âmas ╚Öov─âitori. Dup─â ╚Öedin╚Ťa reprezentan╚Ťilor Marilor Puteri din 17 iulie 1919, unde a fost rediscutat─â problema unei ac╚Ťiuni militare ├«n comun a Alia╚Ťilor pentru stingerea focarului de r─âzboi reprezentat de Ungaria, mare╚Öalul Foch a informat delega╚Ťia rom├ón─â despre e╚Öecul Conferin╚Ťei de Pace de a se ÔÇ×pune de acord ├«n continuare asupra unei ac╚Ťiuni comune contra UngarieiÔÇŁ. ÔÇ×├Än consecin╚Ť─â ÔÇô concluziona acesta ÔÇô, Rom├ónia ╚Öi statele aliate [trebuie] s─â caute a-╚Öi rezolva singure problemele militare ce se pun, f─âr─â a lua ├«ns─â atitudini ostile Antantei, care va fi mul╚Ťumit─â adesea s─â constate situa╚Ťii de fapt ╚Öi s─â ia act de eleÔÇŁ. Concluzia era tardiv─â. Ultima etap─â a conflictului rom├óno-maghiar ├«ncepuse deja.

Reparti╚Ťia echilibrat─â a for╚Ťelor rom├óne pe frontul de la Tisa relev─â concep╚Ťia fundamental─â de ac╚Ťiune preconizat─â de Marele Cartier General rom├ón, anume ap─ârarea strategic─â. Dezvoltarea considerabil─â a frontului ÔÇô aproximativ 300 km ÔÇô a impus ca dispozitivul defensiv s─â fie puternic e╚Öalonat ├«n ad├óncime. ├Än viziunea Comandamentului rom├ón, crearea unei rezerve generale foarte puternice ╚Öi cu un grad ├«nalt de mobilitate avea drept scop s─â asigure at├ót sprijinul operativ al e╚Öalonului ├«nt├ói, c├ót ╚Öi executarea unor riposte ferme ├«mpotriva inamicului pe orice direc╚Ťie ar fi reu╚Öit acesta s─â p─âtrund─â. Existau dou─â sectoare de acoperire:

Sectorul de nord, cu o deschidere frontală de circa 150 km, cu Divizia 16 Infanterie (general Alexandru Hanzu) în eșalonul întâi și cu Divizia 2 Vânători (general Gheorghe Dabija) în eșalonul doi. Ambele divizii constituiau Grupul de Nord, sub comanda generalului Nicolae Mihăescu.

Sectorul de sud, tot de circa 150 km, era acoperit de Grupul de Sud, sub comanda generalului ┼×tefan Holban. ├Än primul e╚Öalon se afla Divizia 18 Infanterie (general D─ânil─â Papp), iar ├«n e╚Öalonul secund, Divizia 1 V├ón─âtori (general Aristide Lecca).

├Än rezerva general─â, concentrat─â ├«n zona localit─â╚Ťilor Carei, Oradea ╚Öi Debre╚Ťin, se aflau Diviziile 1 ╚Öi 16 Infanterie, unit─â╚Ťile de infanterie ale Diviziilor 20 ╚Öi 21, ca ╚Öi Diviziile 1 ╚Öi 2 cavalerie, plus alte subunit─â╚Ťi ne├«ndivizionate ╚Öi trupe speciale. Efectivul total al trupelor noastre se ridica la circa 90.000 de militari.

Inamicul dispunea de patru corpuri de armat─â, fiecare cu c├óte trei divizii (sau, ├«n cazul Corpului 2, de grupuri de gr─âniceri). Corpul 4 armat─â era concentrat ├«n preajma Budapestei. Num─ârul total al for╚Ťelor era estimat de serviciile de informa╚Ťii rom├óne╚Öti la circa 90.000; pe frontul de pe Tisa, ├«mp─âr╚Ťit ├«n trei sectoare, se g─âseau circa 60.000 de militari. For╚Ťele maghiare dispuneau de mari cantit─â╚Ťi de muni╚Ťii, aproape ├«ntregul lor material de lupt─â fiind de provenien╚Ť─â austriac─â ╚Öi german─â, care apar╚Ťinuse fostei armate Mackensen.

Informa╚Ťiile de╚Ťinute de conduc─âtorii de la Budapesta, potrivit c─ârora Puterile Aliate nu aveau posibilitatea s─â acorde ajutor militar Rom├óniei ├«n cazul ├«n care aceasta ar fi fost atacat─â pe Tisa, au influen╚Ťat atitudinea Comandamentului maghiar, ├«n sensul gr─âbirii atacului proiectat. Declan╚Öarea ofensivei a fost stabilit─â pentru diminea╚Ťa zilei de 20 iulie, orele 3 diminea╚Ťa, c├ónd cele trei grup─âri ungare urmau s─â for╚Ťeze Tisa simultan ╚Öi s─â dezvolte ofensiva la est de r├óu.

Atacul a ├«nceput ├«n zorii zilei de 20 iulie 1919, printr-un bombardament masiv de artilerie. Doar ├«n sectorul Szolnok, unde gruparea principal─â maghiar─â ├«╚Öi avea baza de plecare la atac, au fost utilizate 210 tunuri, ├«n mare parte artilerie grea. Av├ónd o evident─â superioritate numeric─â, inamicul a reu╚Öit s─â str─âpung─â linia ap─âr─ârii pe malul st├óng. Dup─â for╚Ťarea Tisei de c─âtre principalele grup─âri ╚Öi crearea capetelor de pod necesare dezvolt─ârii ofensivei, Comandamentul ungar a ordonat continuarea acesteia ÔÇ×cu toat─â for╚ŤaÔÇŁ. ├Än urm─âtoarele dou─â zile, m─âsurile ├«ntreprinse de Comandamentul rom├ón pentru oprirea ofensivei inamice s-au dovedit eficiente, trupele ungare lovindu-se ÔÇ×de-o rezisten╚Ť─â din ce ├«n ce mai puternic─âÔÇŁ, fapt care le-a diminuat considerabil ritmul de ├«naintare. De╚Öi sub raportul de for╚Ťe ├«ntre grup─ârile aflate direct ├«n lupt─â, situa╚Ťia din seara zilei de 22 iulie prezenta ├«n continuare o u╚Öoar─â superioritate ├«n favoarea trupelor ungare aflate ├«n ofensiv─â, realitatea era complet diferit─â ├«n privin╚Ťa rezervelor generale ale celor dou─â armate.

Pe baza datelor reie╚Öite din analiza situa╚Ťiei, generalul ┼×tefan Panaitescu, ╚Öeful de Stat Major al CTT, a conceput un plan care prevedea lovirea frontal─â a grupului principal al inamicului ╚Öi, concomitent, ├«nv─âluirea flancului st├óng al Armatei Ro╚Öii. Ini╚Ťial, la extremit─â╚Ťile de nord ╚Öi de sud ale frontului, trupele rom├óne trebuiau s─â imprime un caracter deosebit de activ ap─âr─ârii, s─â execute contraatacuri pentru respingerea oric─ârei ac╚Ťiuni ofensive a inamicului ╚Öi s─â men╚Ťin─â cu orice pre╚Ť linia de ap─ârare pe care o ocupau la momentul respectiv. Planul a fost discutat cu ╚Öeful Marelui Cartier General, generalul Prezan, ╚Öi cu ╚Öeful Biroului Opera╚Ťii, locotenent-colonelul Ion Antonescu, la Oradea.

Regele Ferdinand și Regina Maria asistă la momentul trecerii Tisei de către trupele române din Divizia 2, august 1919

Regele)Ferdinand Regina Maria Tisa jpg jpeg

Ofensiva ungar─â a fost oprit─â de Armata Rom├ón─â ├«n cea de-a patra zi de la declan╚Öarea ei, dup─â ce grupul principal de for╚Ťe inamice, care for╚Ťase Tisa ├«n sectorul Szolnok, p─âtrunsese pe o ad├óncime de 50 km la vest de r├óu. Contraofensiva Armatei Rom├óne a ├«nceput ├«n diminea╚Ťa zilei de 24 iulie, dup─â o restructurare prealabil─â a unit─â╚Ťilor din dispozitiv. ├Än seara zilei de 25 iulie, dup─â lupte acerbe (Regimentul 17 Infanterie ÔÇ×Mehedin╚ŤiÔÇŁ a pierdut aproape jum─âtate din efective), sesiz├ónd pericolul de a fi ├«ncercuite, trupele ungare au ├«nceput retragerea general─â, transformat─â ├«n degringolad─â spre sf├ór╚Öitul zilei. Podul de la Szolnok a fost sufocat ├«ntreaga noapte de lungi coloane, care se retr─âgeau ÔÇ×├«ntr-o ├«nv─âlm─â╚Öeal─â de ne├«nchipuitÔÇŁ. Astfel, la ╚Öapte zile de la declan╚Öarea ostilit─â╚Ťilor de c─âtre Armata Ro╚Öie, Marele Cartier General rom├ón anun╚Ťa c─â ÔÇ×dup─â lupte cr├óncene, inamicul a fost azv├órlit de pretutindeni peste Tisa; el se retrage ├«n debandad─â, urm─ârit ├«ndeaproape de trupe noastreÔÇŁ.

Guvernul Garbai ÔÇô B├ęla Kun nu s-a a╚Öteptat ca Armata Rom├ón─â s─â p─âtrund─â spre Budapesta. Se credea c─â, la fel ca ├«n luna mai, trupele rom├óne vor reface aliniamentul defensiv de pe Tisa. Dar factorii de decizie rom├óni nu mai erau dispu╚Öi s─â accepte nerecunoa╚Öterea de c─âtre guvernul maghiar a hot─âr├órilor Marii Adun─âri Na╚Ťionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. ├Än consecin╚Ť─â, Comandamentul rom├ón a hot─âr├ót for╚Ťarea Tisei ╚Öi urm─ârirea armatei maghiare p├ón─â la capitulare. Doar a╚Öa se putea stinge focarul de r─âzboi din centrul Europei, care punea ├«n pericol integritatea teritorial─â a Rom├óniei. Oportunitatea acestei ac╚Ťiuni era recunoscut─â ╚Öi de unii reprezentan╚Ťi ai Alia╚Ťilor.

├Än momentul for╚Ť─ârii Tisei, CTT dispunea ├«n zona sa de opera╚Ťii de 10 divizii de infanterie ╚Öi v├ón─âtori (Diviziile 1, 2, 6, 7, 16, 18, 20 ╚Öi 21 Infanterie; Diviziile 1 ╚Öi 2 V├ón─âtori) ╚Öi dou─â divizii de Cavalerie, cu un total de circa 120.000 de combatan╚Ťi. Armata Ro╚Öie putea opune for╚Ťelor rom├óne aproape 57.000 de combatan╚Ťi ├«n apropierea Tisei ╚Öi circa 30.000 ├«n interiorul ╚Ť─ârii.

Trecerea Tisei a ├«nceput ├«n noaptea de 29 spre 30 iulie, iar rezisten╚Ťa a fost relativ slab─â, ceea ce sugera c─â inamicul renun╚Ťase la confruntarea armat─â pe malurile r├óului ╚Öi organizase o linie de rezisten╚Ť─â ├«n fa╚Ťa Budapestei. La 1 august au fost dezvoltate capetele de pod, trupele rom├óne reu╚Öind ├«ntr-un interval scurt s─â p─âtrund─â ad├ónc ├«ntre cele dou─â grupuri principale ale inamicului, interzic├ónd orice jonc╚Ťiune a acestora. A fost un dezastru militar cu consecin╚Ťe imediate ├«n plan politic. ├Än cursul dimine╚Ťii de 1 august, social-democra╚Ťii de dreapta au impus guvernului Sfaturilor s─â-╚Öi prezinte demisia; la ╚Öedin╚Ťa Consiliului Muncitoresc din Budapesta, ├«n dup─â-amiaza aceleia╚Öi zile, cabinetul Garbai-Kun a depus mandatul, fiind ├«nlocuit cu un guvern de sorginte socialist-democratic─â, ├«n frunte cu Peidl Gyula.

├Än ziua de 2 august, generalul Gheorghe Rusescu, comandantul Brig─âzii 4 Ro╚Öiori, care ├«nainta spre Budapesta, a fost ├«nt├ómpinat de dou─â automobile ├«n care se aflau ofi╚Ťeri italieni apar╚Ťin├ónd singurei misiuni militare aliate care mai r─âm─âsese ├«n capitala Ungariei. ┼×eful acestei misiuni, locotenent-colonelul Guido Romanelli, avea asupra sa un document, semnat chiar de el ╚Öi destinat comandantului Cavaleriei rom├óne, prin care cerea ÔÇ×suspendarea oric─ârei ostilit─â╚Ťi ├«mpotriva armatei ungare. Pentru a nu face mai grea situa╚Ťia politic─â de la Budapesta, v─â rog a cere instruc╚Ťiuni Cartierului General al armatei dumneavoastr─â, ├«nainte de a ├«naintaÔÇŁ. Generalul a ├«ndreptat ofi╚Ťerii italieni spre MCG rom├ón ╚Öi a continuat ├«naintarea.

├Än seara aceleia╚Öi zile, marile unit─â╚Ťi ale armatei ungare (Diviziile 1, 4, 5, 6 ╚Öi 7 Infanterie) ╚Öi-au trimis parlamentari ├«n vederea capitul─ârii, av├ónd t─âiate toate c─âile de retragere. Succesele armatei rom├óne ├«ntre 30 iulie ╚Öi 3 august au fost remarcabile, Armata Ro╚Öie ungar─â fiind practic destr─âmat─â. Pentru ziua de 4 august, CTT a hot─âr├ót preluarea de c─âtre Armata Rom├ón─â a controlului deplin asupra spa╚Ťiului dintre Tisa ╚Öi Dun─âre, proced├ónd la o nou─â grupare a for╚Ťelor din subordine. Drumul spre capitala Ungariei, ora╚Ö de aproape un milion de locuitori, era complet deschis.

Primele subunit─â╚Ťi ale Armatei Rom├óne care vor intra ├«n Budapesta aveau s─â fie tocmai cele trei escadroane din Brigada 4 Ro╚Öiori, aflate sub comanda generalului Gheorghe Rusescu; ele erau ├«nso╚Ťite de dou─â grupe de mitraliere din Regimentul 6 Ro╚Öiori ╚Öi de o sec╚Ťie de artilerie c─âl─ârea╚Ť─â (dou─â piese de artilerie). La bariera de est a ora╚Öului, pe o ploaie toren╚Ťial─â, for╚Ťele rom├óne au fost ├«nt├ómpinate de o delega╚Ťie a noului guvern, care a solicitat generalului rom├ón s─â nu intre ├«n capital─â.

Rusescu a ordonat ca tunurile s─â fie ├«ndreptate spre Budapesta ├«n pozi╚Ťie de lupt─â; ├«n seara zilei de 3 august, generalul rom├ón str─âb─âtea str─âzile metropolei ├«n fruntea cavaleri╚Ötilor. Pe timpul nop╚Ťii, efectivele rom├óne au fost cartiruite ├«n cazarma ÔÇ×Arhiducele JosephÔÇŁ. ├Än diminea╚Ťa zilei urm─âtoare, Divizia 2 Cavalerie ╚Öi Diviziile 1 ╚Öi 2 V├ón─âtori rom├óne au continuat ├«naintarea spre Budapesta. Unit─â╚Ťile de cavalerie, dep─â╚Öind ora╚Öul, au realizat un cap de pod la 3 km vest de capitala Ungariei, iar Divizia 1 V├ón─âtori a preluat sub control Pesta, pentru a preg─âti intrarea solemn─â a trupelor rom├óne ├«n ora╚Ö ├«n condi╚Ťii de siguran╚Ť─â deplin─â.

armata romana parlament budapesta jpg jpeg

Trupele române din Regimentul 27 Infanterie în faţa Parlamentului de la Budapesta

La 4 august, ora 18.00, generalul M─ârd─ârescu, comandantul trupelor din Transilvania, primea pe Bulevardul Andr├íssy defilarea unui deta╚Öament compus din Regimentul 4 V├ón─âtori, un escadron din Regimentul 23 Artilerie ╚Öi un divizion din Regimentul 6 Ro╚Öiori. Guvernator al Budapestei a fost numit generalul ┼×tefan Holban. S─â preciz─âm c─â generalul M─ârd─ârescu a fost furios pe ac╚Ťiunea subordonatului s─âu, generalul Rusescu, de a intra ├«n capitala Ungariei, lu├ónd m─âsuri disciplinare ├«mpotriva sa.

Victoria Armatei Rom├óne, ca r─âspuns la atacurile maghiare ╚Öi nerecunoa╚Öterea realit─â╚Ťilor militare ╚Öi politice de c─âtre autorit─â╚Ťile de la Budapesta, a presupus numeroase jertfe. Pierderile suferite de Armata Rom├ón─â ├«ntre 20 iulie ╚Öi 18 august 1919 au fost dureroase, cifr├óndu-se la 123 de ofi╚Ťeri ╚Öi 6.434 de solda╚Ťi mor╚Ťi, r─âni╚Ťi ╚Öi disp─âru╚Ťi. De la ├«nceputul ostilit─â╚Ťilor, ├«n martie 1919, ╚Öi p├ón─â la sf├ór╚Öitul lor, ├«n august 1919, pierderile suferite de Armata Rom├ón─â s-au ridicat la 188 de ofi╚Ťeri ╚Öi 11.478 de solda╚Ťi, dintre care 69 de ofi╚Ťeri ╚Öi 3.556 de solda╚Ťi au f─âcut supremul sacrificiu pe c├ómpul de lupt─â. Aceast─â jertf─â de s├ónge dat─â de Armata Rom├ón─â dup─â ├«ncheierea Primului R─âzboi Mondial a fost absolut necesar─â pentru consfin╚Ťirea hot─âr├órii de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Campania militar─â a Armatei Rom├óne din 1919ÔÇŁ, publicat ├«n revista Historia Special nr. 27, disponibil─â la toate chio╚Öcurile de pres─â ├«n perioada 28 iunie-30 august 2019 ┼či ├«n format digital  pe paydemic.com. 

HS 27 intreg 1 jpg jpeg