Denarii republicani romani și imitațiile locale dacice

În Antichitate, sfârșitul statelor elenistice este concomitent cu ascensiunea militară a Romei în întreg bazinul Mediteranei. Schimbarea centrului de putere se resimte politic și cultural în comunitățile dacice de la nord de Dunăre în cele mai interesante (și neașteptate) moduri.

Denarii republicani - moneda de argint a romanilor - pătrund în societatea dacică în contexte facilitate de contactele economice, dar capătă ulterior valențe socioculturale. Monedele trec în sfera bunurilor de prestigiu și subliniază statutul celui care le deține, prin aluzia la legături directe cu conducătorii romani, scrie Muzeul Național de Istorie a României, pe pagina de Facebook a instituției.

Cantitativ insuficiente pentru cererea mare a dacilor, pe plan local încep să apară ateliere unde se imită monedele romane. Deși în multe cazuri dacii sunt foarte pricepuți la dublarea denarilor, anumite serii înfățișează reprezentări schematice ale portretelor romane și înșiruiri de grafeme ilizibile în locul legendelor în latină.

Expresie a unui fenomen indubitabil complex, imitațiile nu trebuie judecate estetic, cât mai degrabă ca verigă a unui proces cultural și social de definire a poziției în societate și a relațiilor cu alteritatea.

Legendă imagine:

1. Denar republican roman emis la Roma în 90 a.Chr. de către magistratul monetar Q. Titius. Pe avers este redat zeul Liber, iar pe revers Pegasus. Piesa face parte din tezaurul descoperit între comunele Nicolae Bălcescu și Călmățuiul de Jos (jud. Teleorman).

2. Imitație locală după tipul de denar descris mai sus. Piesa este parte a tezaurului găsit între satele Plopu și Vărbila (jud. Prahova).

Monedele fac parte din colecția Cabinetul Numismatic al Muzeului Național de Istorie a României.