Circulația monetară în Dacia romană

Istoria teritoriului de la nord de Dunăre a fost politizată din diferite cauze și adevărul a devenit o marfă rară. A existat un curent de gândire denumit tracism și care era pe gustul conducerii comuniste, cea care dorea să sublinieze cu orice preț ideea că luptă pentru libertatea și fericirea neamului românesc prin toate mijloacele. A apărut o întreagă propagandă împotriva Romei, invadatorii fiind niște prădători ce au jefuit resursele Daciei. Curentul a fost dezvoltat după 1989 în sensul că n-a existat suficientă influență a Cetății eterne asupra populației de la nord de fluviu și au fost găsite chiar dovezi genetice. Oare să fie adevărat sau a fost o obsesie politică adoptată de cei ce citesc mai puțin prin cărțile de istorie?

Exploatatorii romani au adus însă o perioadă de prosperitate pe care comuniștii trebuiau să o șteargă din studiile de istorie cu orice preț. Cea mai bună dovadă a bogățiilor epocii este reprezentată de existența tezaurelor monetare și subsolul țării este încă plin de acumulări de denari și alte tipuri de bani romani.

A fost descoperit în zona Câineni un tezaur cu 230 de piese de argint emise până la Filip Arabul (244 – 249). Se poate și mai mult și lângă Caracal a fost descoperit în 1970 un alt tezaur cu 460 de denari. Așezarea Sâmburești a avut în adâncuri până în 1968 4.023 de piese de tip denar și antoninian. Se pare că alte câteva sute au fost pierdute în momentul descoperirii, oamenii fiind mereu obsedați de însușirea metalelor prețioase și nu sunt interesați de valoarea istorică.

A fost o boală veche a românilor să acumuleze metal prețios descoperit în comori și nu se ținea prea mult cont de indicațiile autorităților. O astfel de sursă de argint a fost descoperită la Galicea (județul Vâlcea) și din circa 465 de piese au mai fost strânși doar 60 de denari. Comoara cea mai mare se pare că a fost descoperită pe teritoriul localității Reșca în secolul al XIX-lea și ar fi cuprins circa 8.000 de piese din argint. Comoara a dispărut prin grija descoperitorilor și astăzi nu se mai pot face decât estimări despre cum a arătat circulația monetară în vremea romanilor.

Au fost descoperite vreo 400 de piese de argint la Craiova, dar n-au fost analizate decât vreo 30. Este interesant din acest studiu sumar să aflăm că monedele erau de la Vespasian la Gratianus, ceea ce înseamnă că au fost strânse începând de dinainte de cucerirea romană. Localnicii aveau obiceiul să acumuleze piese vechi pentru că aveau un conținut mai mare de metal prețios.

Au fost doar câteva informații din lunga listă publicată de cercetătorul Dumitru Tudor numai pentru zona Olteniei și cea de vest a Munteniei. Erau acumulări mari de monedă pentru vremuri de criză și s-a reușit în secolul al III-lea să fie prăbușită civilizația avansată pentru a rămâne populația în sărăcie și misticism religios. Populațiile dornice de jaf au fost capabile să acumuleze ceva metal prețios prin jaf, incendieri și distrugeri, dar a fost imposibil să construiască o civilizație durabilă.

_{Foto sus: Un tezaur alcătuit din peste 1000 de monede romane de argint a fost descoperit în 2023, într-o localitate din Dolj (foto: Facebook / Cosmin Vasile)}