De la Carol I la Traian Băsescu: scurt istoric al alegerilor din România jpeg

De la Carol I la Traian Băsescu: scurt istoric al alegerilor din România

Duminic─â, 16 noiembrie, rom├ónii vor merge s─â ├«┼či aleag─â un nou pre┼čedinte. Un exerci┼úiu democratic pe care ├«l fac de un secol ┼či jum─âtate, cum ┼čtiu ei mai bine. Iat─â o sintez─â a modului ├«n care s-au desf─â┼čurat alegerile-parlamentare ┼či apoi preziden┼úiale-de la independen┼úa ┼ú─ârii p├ón─â ├«n prezent.

ÔÇ×Sufragiul universal trebue┼čte p─âstrat. Pe m─âsur─â ce-┼či va face educa┼úia, maturitatea lui va fi tot mai accentuat─â.ÔÇŁ, Vintil─â Br─âtianu, fost prim-ministru al Rom├óniei (1927-1928)

├Än primii ani de existen┼ú─â independent─â a Rom├óniei, cu statut de monarhie constitu┼úional─â, p├ón─â la ├«nfiin┼úarea primelor partide politice ÔÇô Partidul Na┼úional Liberal  (1875) ┼či Partidul Conservator (1880) ÔÇô, monarhul era acela care ac┼úiona ca un catalizator al vie┼úii politice, ├«ngrijindu-se ca guvernarea s─â fie asigurat─â de grup─âri politice cu orient─âri moderate. ├Än 1895, dup─â dou─â lungi guvern─âri liberale ┼či, respectiv, conservatoare, este instaurat─â procedura ÔÇ×rotativei guvernamentaleÔÇŁ, care a fost men┼úinut─â p├ón─â ├«n 1916. Asfel, cele dou─â mari partide alternau la guvernare o dat─â la patru ani. Se organizau alegeri parlamentare dup─â ce regele dizolva Parlamentul bicameral, guvernul ├«┼či depunea mandantul, iar regele numea un nou guvern, care era ├«ns─ârcinat cu organizarea de noi alegeri parlamentare. De┼či sistemul rotativei guvernamentale era instituit pentru a asigura stabilitatea vie┼úii politice din Rom├ónia, s-a demonstrat c─â partidul care se afla la guvernare ├«ntotdeauna reu┼čea s─â str├óng─â ┼či majoritatea parlamentar─â.

Marea Unire a schimbat dinamica politicii na┼úionale ┼či, implicit, a organiz─ârii alegerilor. ├Än Rom├ónia Mare au ap─ârut numeroase forma┼úiuni politice ÔÇô Liga Ap─âr─ârii Na┼úional Cre┼čtine, LANC (1923), Partidul Na┼úional ┼ó─âr─ânesc (1926), Legiunea Arhanghelului Mihail (1927, devenit─â Garda de Fier ├«n 1930), Partidul ┼ó─âr─ânesc (dr. N. Lupu), PNL, gruparea Gh. Br─âtianu (1930), Partidul Radical-┼ó─âr─ânesc (1932), Partidul Na┼úional Agrar (├«n 1935 fuzioneaz─â cu LANC ┼či formeaz─â Partidul Na┼úional Cre┼čtin) ┼č.a. Pluripartidismul era ├«n floare ├«n Rom├ónia, iar partidele politice nu ezitau s─â culeag─â roadele votului universal ÔÇô dar ┼či al analfabetismului ┼či s─âr─âciei ├«n care tr─âia, mai ales, popula┼úia din mediul rural. Rezultatul:instabilitate politic─â ridicat─â, cu 33 de guverne cu o medie de func┼úionare de opt luni ┼či 10 alegeri parlamentare. Astfel, campaniile electorale au ├«nceput s─â fie pres─ârate din ce ├«n ce mai mult de mit─â, b─ât─âi, fraude electorale, mesaje denigratoare ┼či manipul─âri.

10735922 778905475481333 2134874358 n jpg jpeg

Alegerile, o comedie neagră la nivel naţional

10745038 778905482147999 533383029 n jpg jpeg

Situa┼úia s-a schimbat ├«n 1938, c├ónd regele Carol al II-lea instaureaz─â un regim autoritar ┼či submineaz─â partidele politice. Dup─â ├«ncheierea celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, s-au organizat alegeri parlamentare ├«n 1946, ├«n contextul ocupa┼úiei sovietice ┼či al presiunilor f─âcute de comuni┼čti. ├Än curs─â au intrat BPD (Blocul Partidelor Democratice) ÔÇô alian┼ú─â electoral─â a forma┼úiunilor politice pro-comuniste, care includeau ┼či PCR, PSDR, PNL T─ât─ârescu ┼či Frontul Plugarilor ÔÇô, PN┼ó ┼či PNL. Fraudarea acestor alegeri de c─âtre comuni┼čti a fost flagrant─â ÔÇô furturi de urne, de voturi, ocuparea localurilor de vot, atacarea opozi┼úiei, crime ┼či multe alte asemenea groz─âvii. Degeaba au protestat ┼ú─âr─âni┼čtii ┼či liberalii. Degeaba au strigat englezii de la Foreign Office c─â alegerile au fost ÔÇ×un fals completÔÇŁ ┼či americanii c─â au fost ÔÇ×o fars─â total─âÔÇŁ. Pe 25 noiembrie au fost publicate rezultatele oficiale:BPD era declarat c├ó┼čtig─âtor cu 79, 86% din voturi. ├Än realitate, scorul apar┼úinea PN┼ó, dar asta nu servea scopurilor noilor ciocoi comuni┼čti. ┼×i ei aveau s─â aib─â sor┼úi de izb├ónd─â, c─âci din 1947 Rom├ónia a ├«ncetat s─â mai fie un stat democratic, devenind un stat comunist, plasat ├«n orbita Moscovei.

Dup─â instaurarea comunismului ├«n Rom├ónia, alegerile au devenit o formalitate. Candida┼úii ce intrau ├«n cursa alegerilor parlamentare pentru Marea Adunare Na┼úional─â erau da┼úi de un singur partid, singurul existent, partidul-stat, PCR, nu exista o campanie electoral─â adev─ârat─â, iar majoritatea popula┼úiei practica absenteismul de la urne. C├ó┼čtig─âtorul era dinainte stabilit, ca ├«n orice ┼čarad─â serioas─â, ┼či, totu┼či, ├«n ciuda tuturor neajunsurilor vie┼úii cotidiene, el era ales ├«n unanimitate de popor. Pe 29 martie 1974 are loc un moment crucial ├«n istoria Rom├óniei ÔÇô Nicolae Ceau┼čescu este ales ├«n func┼úia nou-creat─â de pre┼čedinte al RSR. Era primul pre┼čedinte al Rom├óniei, care, la ceremonia de ├«nvestire, pe l├óng─â e┼čarfa tricolor─â cu stema ┼ú─ârii, primea ┼či un sceptru. Ca fapt divers, Salvador Dali, emo┼úionat de gestul pre┼čedintelui rom├ón, i-a scris:ÔÇ×Apreciez profund actul dumneavoastr─â istoric de instituire a sceptrului preziden┼úial. Al dumneavoastr─â respectuos, Salvador DaliÔÇŁ.

Românii îl aleg liber pe Ion Iliescu

Dup─â ├«nl─âturarea comunismului ┼či a cuplului prezinden┼úial Nicolae ┼či Elena Ceau┼čescu, odat─â cu revolu┼úia din 1989, ├«n Rom├ónia se organizeaz─â primele alegeri libere, ├«n democra┼úie, dup─â 50 de ani. Alegerile preziden┼úiale au fost programate pentru 20 mai 1990. Anterior, Rom├ónia fusese zdruncinat─â de tribula┼úii sociale serioase:puterea fusese preluat─â provizoriu de Frontul Salv─ârii Na┼úionale (FSN) ÔÇô o relicv─â a fostului regim, condus de Ion Iliescu ┼či alc─âtuit din numero┼či fo┼čti membri ai aparatului comunist ÔÇô, iar str─âzile Bucure┼čtiului au fost invadate de cet─â┼úeni care manifestau vehement ├«mpotriva lui Iliescu, eveniment cunoscut ca fenomentul Pia┼úa Universit─â┼úii. Se re├«nfiin┼úaser─â ┼či fostele partidele istorice, a┼ča c─â ├«n cursa pentru preziden┼úiale au intrat trei candida┼úi:Ion Iliescu sus┼úinut de FSN, Radu C├ómpeanu din partea PNL ┼či Ion Ra┼úiu din parte PN┼óCD. Din cele peste 17 milioane de aleg─âtori, s-au prezentat la vot aproape 15 ÔÇô o prezen┼ú─â cov├ór┼čitoare, cea mai mare din perioada post-comunist─â, ├«nsum├ónd 86% dintre cet─â┼úenii cu drept de vot. Le pria rom├ónilor democra┼úia, se bucurau de ea, dar ┼čtampila o puseser─â pe candidatul cel mai apropiat de profilul vechiului regim. Ion Iliescu a primit 85% din voturi ┼či a devenit primul pre┼čedinte al Rom├óniei democratice.

10754935 778905485481332 1109226089 n jpg jpeg

├Än 1990, mandatul pre┼čedintelui era de doi ani, ├«n 1991 adopt├óndu-se ┼či o nou─â Constitu┼úie care reglementa mandatul pre┼čedintelui la patru ani. Noi alegeri preziden┼úiale au fost organizate ├«n 1992. ├Än primul tur al preziden┼úialelor, care a avut la la 27 septembrie, s-au prezentat 76% dintre aleg─âtori, care ┼či-au ├«mp─âr┼úit voturile celor ┼čase candida┼úi pentru scaunul de la Cotroceni:Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Gheorghe Funar, Caius Traian Dragomir, Ioan M├ónzatu, Mircea Druc. Pentru scrutinul din 11 octombrie s-au calificat Ion Iliescu (FSDN) ┼či Emil Constantinescu (CDR). La vot s-au prezentat mai pu┼úini aleg─âtori (73, 23%), ┼či majoritatea l-au preferat tot pe Ion Iliescu la pre┼čedin┼úie. De┼či Emil Constantinescu a pierdut b─ât─âlia electoral─â, partidul s─âu ┼či-a consolidat pozi┼úia ca principal─â for┼ú─â de opozi┼úie.

Prima rocad─â de putere ÔÇô Constantinescu pre┼čedinte

├Än cursa pentru pre┼čedin┼úie din 1996 s-au ├«nscris cei mai mul┼úi candida┼úi ÔÇô 16. Dup─â primul scrutin, din 3 noiembrie,   au r─âmas ├«n competi┼úie Ion Iliescu ┼či Emil Constantinescu. Patru zile mai t├órziu, Emil Constantinescu primea sprijinul candidatului care se plasase pe locul trei, Petre Roman, pentru cel de-al doilea tur de scrutin. Cu voturile lui Petre Roman, cu speran┼úele rom├ónilor pentru o via┼ú─â mai bun─â ┼či cu teama domnului Iliescu de a-┼či m─ârturisi credin┼úa ├«n Dumnezeu, Emil Constantinescu reu┼če┼čte s─â c├ó┼čtige alegerile preziden┼úiale, primind 7 milioane de voturi (54, 41%). La 6 decembrie 1996, CDR, USD ┼či UDMR au semnat un acord de solidaritate parlamentar─â ┼či guvernamental─â, astfel ob┼úin├ónd ┼či majoritatea parlamentar─â. Acesta a fost primul transfer de putere din perioada post-comunist─â, realizat ├«n spirit democratic.

Catch-22:cu ÔÇ×TribunulÔÇŁ la preziden┼úiale

La alegerile din 2000, pre┼čedintele Constantinescu, care dezam─âgise ├«n timpul mandatului s─âu mul┼úi aleg─âtori, s-a declarat neputincios ├«n fa┼úa sistemului ┼či nu a mai candidat. ├Än primul tur de scrutin, din 26 noiembrie, au participat 12 candida┼úi, ├«ns─â dreapta politic─â a fost extrem de f─âr├ómi┼úat─â. Din aceast─â cauz─â, ┼či pentru c─â popula┼úia s-a revoltat fa┼ú─â de clasa politic─â, ├«n turul doi de scrutin, din 10 decembrie, au ajuns s─â se confrunte Ion Iliescu ┼či Corneliu Vadim Tudor. Cu op┼úiunile ├«ngr─âdite astfel, rom├ónii s-au v─âzut nevoi┼úi s─â ├«l realeag─â pre┼čedinte pe Ion Iliescu (66, 83%).

10752066 778905478814666 1173921799 n jpg jpeg

Trăiţi bine?

├Än 2004, din cei 12 candida┼úi care au intrat ├«n primul tur de scurtin, s-au calificat ├«n cursa final─â pentru Cotroceni Adrian N─âstase (Alian┼úa PSD+PUR) ÔÇô fost prim-ministru ├«n ultimul mandat al lui Ion Iliescu-┼či Traian B─âsescu (Alian┼úa DA) ÔÇô fost Primar al Municipiului Bucure┼čti. Dar Traian B─âsescu nu fusese ├«n c─âr┼úi pentru func┼úia de pre┼čedinte de la bun ├«nceput. Theodor Stolojan fusese propus s─â candideze din partea Alian┼úei Dreptate ┼či Adev─âr, ├«ns─â cu dou─â luni ├«nainte de alegeri, cu explica┼úii evazive, Theodor Stolojan s-a retras, ced├ónd locul lui Traian B─âsescu. B─âsescu i-a salutat pe rom├óni cu urarea ÔÇ×S─â tr─âi┼úi bine!ÔÇŁ ┼či ├«n turul doi de scrutin, din 12 decembrie, l-a ├«nvins pe Adrian N─âstase, cumul├ónd 51, 23% din voturi.

Pre┼čedinte pentru o noapte

Mandatul pre┼čedintelui fiind fixat la cinci ani, noile alegeri preziden┼úiale au avut loc ├«n 2009. ┼×i acum Traian B─âsescu s-a confruntat, ├«n turul doi de scrutin, cu un candidat din partea PSD, Mircea Geoan─â. A fost o campanie electoral─â condus─â de marii patroni de televiziuni, ├«n care s-au adus diverse acuze ÔÇô ┼či scuze deopotriv─â. Totu┼či, dup─â ce Mircea Geoan─â s-a crezut pre┼čedinte pentru o noapte, rezultatele oficiale ale alegerilor l-au confirmat tot pe Traian B─âsescu ├«n func┼úia de pre┼čedinte al Rom├óniei.