Dezvăluirile făcute de Iuliu Maniu în faţa morţii  Cu ce regrete a trecut în veşnicie fostul prim ministru al României jpeg

Cum au încercat comuniştii să „falsifice” rămăşiţele pământeşti ale lui Iuliu Maniu. Trupul marelui om politic nu a fost găsit niciodată după moarte

📁 Comunismul in România
Autor: Alina Pop

Românul căruia îi datorăm, în mare măsură, existenţa României Mari, Iuliu Maniu, îşi doarme somnul de veci pierdut, undeva, pe malul Tisei, fără cruce la cap şi fără ca urmaşii să-i poate cinsti memoria cu o floare. Încercarea familiei de a-i recupera rămăşiţele pământeşti au fost zădărnicite de comunişti.

Iuliu Maniu a murit în 1953 în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei, trupul său fiind aruncat, dezbrăcat, într-o groapă comună săpată în prundişul Tisei. Prima încercare a familiei de a recupera rămăşiţele pământeşti ale lui Iuliu Maniu şi de a-l aduce acasă, la Bădăcin, aşa cum şi-a dorit, a avut loc în 1970, când, potrivit preotului Cristian Borz, Clara Boilă, fiica Elenei Pop (n. Maniu), în calitate de nepoată directă, a adresat un memoriu lui Nicolae Ceauşescu prin care a cerut indicarea locului în care a fost înmormântat Iuliu Maniu.

Potrivit preotului, pentru a mări şansele de reuşită, Clara Boilă s-a mulţumit doar cu o cerere minimală prin care solicita indicarea mormântului şi permisiunea ca acesta să fie îngrijit. În noiembrie 1970, doi membri ai organelor locale ale Partidului Comunist au vizitat-o pe Clara Boilă, la locuinţa din Cluj-Napoca. Aceştia o anunţau că forurile superioare de partid au considerat pozitiv cererea făcută în legătură cu mormântul lui Iuliu Maniu, dar ei consideră că îngrijirea mormântului nu este posibilă decât într-un loc mai accesibil familiei, fapt ce ar atrage după sine reînhumarea osemintelor lui Iuliu Maniu.

După mai multe demersuri, la aproximativ un an distanţă, autorităţile îşi dau, formal, acordul (cu aprobarea Consiliului de Stat!), însă fără a permite accesul familiei la exhumare.

De fapt nu exista nici o “practică generalizată”, neexistând în acea perioadă nici o cerere aprobată pentru exhumarea vreunui fost deţinut politic. Din discuţiile avute reieşea că exhumarea s-a făcut deja şi că au recunoscut osemintele după ”craniul caracteristic”.--Cristian Borz, preot 

În martie 1971, un membru al serviciului de protocol al Ministerului de Interne o anunţa pe Clara Boilă că cererea de reînhumare a osemintelor lui Iuliu Maniu la Bădăcin a fost aprobată de către Consiliul de Stat. Elena Boilă, fiica Clarei Boilă, a cerut permisiunea ca membrii familiei să fie prezenţi la exhumare. Acesta a răspuns că în conformitate cu practica generalizată din ultima vreme în legătură cu exhumarea unor foşti deţinuţi politici nu este posibilă asistenţa familiei. De fapt nu exista nici o “practică generalizată”, neexistând în acea perioadă nici o cerere aprobată pentru exhumarea vreunui fost deţinut politic. Din discuţiile avute reieşea că exhumarea s-a făcut deja şi că au recunoscut osemintele după ”craniul caracteristic””, scrie preotul în  ”Monografia satului Bădăcin şi a familiei Maniu”, apărută la Editura Caiete Silvane în 2012.

Iuliu Maniu şi-a dorit să fie îngropat în Dealul Ţarinii din Bădăcin
Iuliu Maniu şi-a dorit să fie îngropat în Dealul Ţarinii din Bădăcin

Iuliu Maniu şi-a dorit să fie îngropat în Dealul Ţarinii din Bădăcin

Continuarea pe adevarul.ro