CIA în epoca lui Gerald Ford jpeg

CIA în epoca lui Gerald Ford

­čôü Istorie recent─â
Autor: Michael Nicholas Blaga

Proasp─ât instalat la Casa Alb─â ├«n 1974 ca pre╚Öedinte al SUA, Gerald Ford este confruntat cu un scandal interna╚Ťional provocat de presa american─â care tocmai dezv─âluise publicului c─â SUA ├«ncepea livr─âri de armament de miliarde de dolari c─âtre Israel ╚Öi Egipt. Era un secret militar ╚Öi deconspirarea lui era calificat─â de Ford ca ÔÇťintolerabil─âÔÇŁ. 

Legea Secretului de Stat

Se impunea urgent promulgarea unei Legi a Secretului de Stat, care s─â aduc─â presa ├«n fa╚Ťa justi╚Ťiei ├«n cazul divulg─ârii ├«n viitor, a informa╚Ťiilor clasificate ca secrete. La ╚Öedin╚Ťa Consiliului Securit─â╚Ťii Na╚Ťionale din 7 octombrie 1974 unde Ford a propus Legea Secretului de Stat, i se atrage aten╚Ťia pre╚Öedintelui SUA c─â atmosfera politic─â din America nu este propice trecerii unei asemenea legi prin parlamentul ╚Ť─ârii.

Printre argumentele aduse ├«n sprijinul acestei obiec╚Ťii contra legii este lista secretelor de stat anterioare descoperite de poporul american ca fiind minciuni ale guvernului, lista cuprinz├ónd printre altele:c─â avionul spion U-2 dobor├ót asupra URSS cu Gary Powers la bord era ÔÇťun avion meteorologicÔÇŁ (minciuna care l-a adus pe pre╚Öedintele Eisenhower ├«n pragul demisiei);c─â America nu va ataca Cuba;c─â navele americane au fost atacate ├«n Golful Tonkin de c─âtre Hanoi (pretext pentru aprobarea de c─âtre Congres a st─ârii de r─âzboi contra Vietnamului);c─â r─âzboiul din Vietnam a fost dus pentru o cauz─â dreapt─â. C─âderea de la putere a pre╚Öedintelui Nixon demonstrase americanilor c─â aceste minciuni nobile nu mai puteau servi democra╚Ťiei.

Tot ├«n aceste zile de dezbateri, ziarul New York Times dezv─âluia poporului american c─â CIA ╚Öi FBI violau de peste 20 de ani coresponden╚Ťa po╚Ötal─â privat─â a cet─â╚Ťenilor SUA. Aceast─â nou─â dezv─âluire a dus la concedierea de la CIA a lui James Angleton, ╚Öeful departamentului de contraspionaj ╚Öi autorul cenzurii po╚Ötei americanilor. Tot Angleton era cel care a sabotat ancheta parlamentului american privind asasinarea lui Kennedy, ascunz├ónd detalii care l-ar fi primejduit pe el ╚Öi pe fostul director al CIA, Allen Dulles ├«n fa╚Ťa justi╚Ťiei americane. Gerald Ford fusese unul dintre membrii comisiei parlamentare de anchetare a asasin─ârii lui Kennedy, iar acum ca pre╚Öedinte al SUA afl─â cu consternare c─â existau aspecte ale asasin─ârii despre care n-a ╚Ötiut nimic, pentru ca CIA ÔÇ×a f─âcut gre╚Öeala iresponsabil─â de a nu ne da toate datele de care dispuneaÔÇŁ. Aceste aspecte absente din ancheta comisiei, l-au urm─ârit pe Ford pentru restul vie╚Ťii sale, potrivit propriei sale m─ârturisiri.

Senatul american ╚Öi ac╚Ťiunile ilegale ale CIA

Tot ├«n aceast─â perioad─â a istoriei CIA, din timpul pre╚Öedintelui Ford, are loc ancheta senatului american privind ac╚Ťiunile ilegale ale CIA, anchet─â care a durat tot anul 1975. Henry Kissinger este acum ministru de externe ╚Öi Tim Weiner descrie ├«n detaliu eforturile depuse de Kissinger pe l├óng─â Ford pentru a bloca transferul de la CIA c─âtre Senat a tuturor informa╚Ťiilor cuprinse ├«n dosarul ├«ntocmit de directorul CIA, Bill Colby. Din acest dosar afl─âm printre altele c─â ac╚Ťiunile de asasinare de c─âtre CIA a unor ╚Öefi de state ╚Öi guverne str─âine, au fost ├«ncepute la Casa Alb─â sub directa conducere a lui Dwight Eisenhower, considerat cel mai respectat pre╚Öedinte republican din istoria secolului XX.

Gerald Ford este informat acum de Kissinger c─â Robert Kennedy a condus personal ac╚Ťiunile CIA de asasinare a lui Fidel Castro. Se ia m─âsura ca obstruc╚Ťionarea anchetei senatoriale s─â se fac─â prin mobilizarea republicanilor cu vederi de extrem─â dreapta din comisie. Cel ├«ns─ârcinat cu aceast─â misiune este secretarul general al Casei Albe, Donald Rumsfeld (care sub administra╚Ťia lui George Bush junior a ocupat func╚Ťia de ministru al ap─âr─ârii ╚Öi a fost artizanul r─âzboiului din Irak).Rumsfeld este cel care s-a ├«ngrijit de filtrarea secretelor care vor pleca de la CIA la Senat.

William Colby disp─ârut ├«n condi╚Ťii neelucidate

Merit─â men╚Ťionat c─â directorul CIA, William Colby a fost concediat ╚Öi a disp─ârut ├«n condi╚Ťii neelucidate, dup─â ce plecase singur cu o barc─â la pescuit. Cadavrul s─âu n-a fost g─âsit p├ón─â azi... ├Än locul lui Colby, pre╚Öedintele Ford nume╚Öte la conducerea CIA un posibil candidat republican pentru Casa Alb─â, de a c─ârui concuren╚Ť─â Ford voia s─â scape:George Herbert Walker Bush. Nu era un general, un amiral sau un spion, era un simplu politician. Fusese membru al camerei deputa╚Ťilor din Congres ├«n dou─â legislaturi, dup─â care a concurat de dou─â ori pentru senat ╚Öi a pierdut. Mai fusese ambasadorul SUA la ONU pentru 22 de luni, iar ├«n 1974 pierduse ocazia de a deveni vicepre╚Öedintele SUA, Ford prefer├óndu-l pe Nelson Rockefeller. Drept consolare, Ford ├«i cere lui Bush s─â-╚Öi aleag─â un post de ambasador ├«ntr-o ╚Ťar─â de prestigiu. Bush alege R.P. Chinez─â ╚Öi pleac─â la Beijing. Acum devenise directorul general al CIA dup─â ├«ndelungi ezit─âri, pentru c─â ├«nsemna sf├ór╚Öitul carierei sale de om politic. Dup─â numai c├óteva s─âpt─âm├óni Bush descoper─â c─â-i place la CIA:intriga, secretele, camaraderia, tehnica de spionaj toate erau atr─âg─âtoare pentru el.Unui prieten i se va confesa scriindu-i:ÔÇ×Asta-i cea mai interesant─â slujb─â pe care am avut-o p├ón─â acumÔÇŁ. Numai c─â 80% din bugetul anual pentru spionaj era sub controlul militarilor de la Pentagon unde ministru era Donald Rumsfeld, care l-a sabotat sistematic pe Bush.

640px cia director george h w  bush listens at a meeting following the assassinations in beirut 1976   nara   7064954 jpg jpeg
George H.W. Bush, pe când era directorul CIA. Bush va deveni președinte în 1989

George H.W. Bush, pe când era directorul CIA. Bush va deveni președinte în 1989

Sub conducerea lui Bush, CIA va avea opera╚Ťii ╚Öi sprijin financiar c─âtre regele Hussein al Iordaniei, pre╚Öedintele Mobutu din Congo ╚Öi Manuel Noriega din Panama. George Bush senior a r─âmas ├«n istoria CIA ca un lider care a ├«ncercat s─â salveze departamentul de ac╚Ťiuni clandestine, dar ╚Öi cu reputa╚Ťia de a fi supus agen╚Ťia CIA politicienilor de la Washington. Ultimele lui cuvinte ca director la CIA c─âtre noul pre╚Öedinte ales, Jimmy Carter, au fost urm─âtoarele:ÔÇ×CIA este ineficient─â ╚Öi speriat─âÔÇŁ.