Castrarea în Imperiul Bizantin: singura formă de mutilare care nu ducea la marginalizare socială jpeg

Castrarea în Imperiul Bizantin: singura formă de mutilare care nu ducea la marginalizare socială

­čôü Istoria Bizan╚Ťului
Autor: Rebeca Pîșlac

Eunucii erau foarte frecven╚Ťi ├«n Imperiul Bizantin, de╚Öi Biserica s-a ├«mpotrivit vehement castr─ârii, consider├ónd c─â Dumnezeu a dat abilitatea de a procrea ╚Öi doar el o poate lua. Montesquieu scrie c─â una dintre cauzele c─âderii imperiului a fost num─ârul mare de eunuci din aparatul administrativ, care nu aveau competen╚Ťele necesare pentru a guverna sau pentru a-╚Öi ├«ndeplini func╚Ťiile.

Eunucii aveau o reputa╚Ťie ur├ót─â, fiind percepu╚Ťi ca fiind imorali sau de ne├«ncredere. ├Än acela╚Öi timp, ├«n spa╚Ťiul bizantin, inabilitatea de a procrea a unui ├«mp─ârat nu era acceptat─â, fiind considerat pe jum─âtate mort atunci c├ónd nu putea da via╚Ť─â.

Spre deosebire de celelalte forme de mutilare, castrarea nu ducea la marginalizare social─â ╚Öi ostracizare, cei pedepsi╚Ťi astfel put├ónd fi asimila╚Ťi eunucilor de la palat. ├Äns─â castrarea oferea garan╚Ťia c─â b─ârbatul respectiv, membru al familiei imperiale, nu va putea avea copii care s─â revendice tronul la r├óndul lor sau s─â caute r─âzbunare.

├Än timpul dinastiei heraclide (610-641) s-a folosit pentru prima oar─â castrarea ├«n scop politic ├«n spa╚Ťiul bizantin. Heraclius a vrut s─â fie succedat de doi fii ca ├«mp─âra╚Ťi egali: Constantin al III-lea, din prima c─âs─âtorie, ╚Öi Herakleonas, din a doua c─âs─âtorie cu nepoata sa, Martina. Conflictul dintre cele dou─â ramuri s-a ├«nte╚Ťit dup─â moartea ├«mp─âratului ╚Öi a culminat cu ├«nfr├óngerea lui Herakleonas, ├«n ianuarie 641. Constantin al III-lea a murit ├«n acela╚Öi an ├«n iunie. Herakleonas a fost for╚Ťat s─â-l accepte pe fiul lui Constantin al III-lea, Constans al II-lea, co-├«mp─ârat. Pentru a consolida ramura lui de dinastie, Herakleonas i-a numit co-├«mp─âra╚Ťi ╚Öi pe fra╚Ťii lui mai mici, David Tiberius ╚Öi Marinus. David Tiberius era surdomut, deci nu putea accede la tron. Constans a preluat puterea ╚Öi, pentru a se asigura c─â nu va fi uzurpat de nimeni din ramura Martinei, acesteia i-a t─âiat limba, lui Herakleonas ÔÇô nasul, iar pe Marinus l-a castrat, dup─â care i-a exila╚Ťi pe to╚Ťi ├«n Rhodos.

├Än prima jum─âtate a secolului al IX-lea sunt men╚Ťionate dou─â cazuri de castrare consecutive, consecin╚Ťe ale detron─ârii: ├«n 813, fiii lui Mihail I Rangabe au fost castra╚Ťi de Leon al V-lea Armeanul, iar ├«n 820, Mihail al II-lea Amorianul a castrat fiii lui Leon al V-lea. ├Än 820, Leon al V-lea a fost uzurpat de Mihail Amorianul, care l-a ucis mi╚Öele╚Öte ├«n ziua de Cr─âciun, trimi╚Ť├ónd solda╚Ťi deghiza╚Ťi ├«n c─âlug─âri ├«n biserica unde se afla. Mama lui ╚Öi so╚Ťia au fost exilate la m─ân─âstire, iar cei patru fii ai s─âi, Symbatios (care era ╚Öi co-├«mp─ârat), Vasile, Grigorie ╚Öi Teodosie au fost castra╚Ťi. Procedura a fost executat─â at├ót de brutal ├«nc├ót Teodosie a murit imediat, ceilal╚Ťi fiind exila╚Ťi la m─ân─âstirea de pe insula Prote.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Cum s─â-╚Ťi elimini adversarii la tron? Mutilarea ├«n Imperiul BizantinÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 238 al revistei Historia, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com.

1 coperta H 238 jpg jpeg