Câștigurile obținute în străinătate de artiștii români, în perioada comunistă, sub lupa Securității

În perioada comunistă, Agenția Română de Impresariat Artistic (A.R.I.A.) a funcționat ca o instituție hibridă, aflată la intersecția dintre promovarea culturală, câștigurile financiare și controlul strict (atât cât se putea) al Securității.

Înființarea și reglementarea activității A.R.I.A. era stipulată de art. 6 al Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 1346 din 1971 privind unele măsuri referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Deși oficial era o instituție de propagandă menită să exporte talentele românești, documentele de arhivă dezvăluie că A.R.I.A. opera mai degrabă ca o întreprindere de comerț exterior, având ca prioritate absolută realizarea "planului valutar" pentru R.S.R., scrie Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), pe pagina de Facebook a instituției.

În acest sens, în documente găsim mențiuni privind realizările acestei antreprize culturale. Astfel, în anul 1984, din activitatea de impresariat artistic s-au vărsat în bugetul statului 1.237.000 $ și 509.000 de ruble.

Referitor la aceste sume trebuie făcute două observații: prima se referă la diferența majoră între sumele strânse de la țările capitaliste, ”neprietene” și cele rezultate în urma colaborării cu țările ”prietene” (membri CAER și alte țări nealiniate), care plăteau în ruble. A doua observație se referă la cuantumul sumelor câștigate din contractele de impresariat: veniturile de mai sus la bugetul statului reprezentau aproximativ 10% din totalul sumelor câștigate de artiști (procentele reținute de stat variau între 10 și 12%).

Un alt lucru important de subliniat este corupția generalizată manifestată în cadrul A.R.I.A., așa cum apare în documentele prezentate mai jos.

Orice turneu în străinătate al unui artist sau al unei formații românești (fie că era vorba de muzică populară, pop, rock sau teatru) trebuia aprobat și gestionat de A.R.I.A. Această dependență oferea Securității un pârghie imensă de control: procesul de selecție era unul moral-politic, nu doar profesional. Cei cu "antecedente" sau rude în străinătate erau adesea respinși. Artiștii erau monitorizați constant în turnee pentru a preveni contactele "suspecte" cu cetățeni străini sau, mai ales, rămânerea ilegală în Occident. În ciuda tuturor măsurilor luate de Securitate, fenomenul defectării artiștilor români din raiul comunist nu a putut fi oprit.

Acest aspect poate fi limpede observat într-o situație din 1983 înaintată de A.R.I.A. Securității:

”AGENȚIA ROMÂNĂ DE

IMPRESARIAT ARTISTIC

Nr. 1278 / 22.XI.83

STRICT SECRET

N O T Ă

cuprinzând unele date analitice asupra plecărilor în străinătate prin A.R.I.A., în anul 1983.

1. Artiști liber profesioniști plecați din țară în anul 1983:

Total: 5.214 persoane

din care:

• din București: 3.766 pers.

• din provincie: 1.448 pers.

Dintre aceștia au studii superioare circa 25% (menționăm că în această cifră sînt incluși și artiștii care au plecat de mai multe ori într-un an).

2. Artiști care se află în străinătate, plecați anterior:

Total: 658 persoane

din care:

• 133 din provincie;

• 214 au studii superioare;

• 315 sînt liber profesioniști.

3. Artiștii trimiși în străinătate în anul 1983 și care au refuzat să revină în țară:

Total: 12 persoane

din care:

• 11 sînt din București;

• 1 din provincie;

• 3 au studii superioare;

• 9 sînt liber profesioniști.

Prezentăm alăturat lista nominală a acestora.

4. Din analiza situației artiștilor impresariați prin A.R.I.A., rămași în străinătate în decursul anilor, rezultă următoarele concluzii:

În evidențele A.R.I.A. sînt înregistrați 536 artiști rămași în străinătate în perioada 1960-1983.

Un procentaj mai mare de rămîneri în străinătate a fost remarcat în anii:

• 1960 — 47 pers.

• 1973 — 58 pers.

• 1974 — 35 pers.

• 1977 — 33 pers.

• 1979 — 42 pers.

• 1980 — 46 pers.

• 1981 — 37 pers.

În anii 1982 și 1983 ca urmare a măsurilor luate, numărul acestora a scăzut simțitor, astfel:

• 1982 — 15 persoane, din care 5 cu studii superioare și 4 din provincie.

• 1983 — 12 persoane, din care 3 cu studii superioare și 3 din provincie.

Din cei rămași în străinătate, remarcăm mai jos un număr de țări în care s-au înregistrat cel mai mare număr de

./.

artiști care au refuzat să revină în țară:

• R.F.G. (Germania de Vest) — 126

• R.S.F.J. (Iugoslavia) — 44

• Italia — 39

• Austria — 37

• Suedia/Finlanda — 33

• Olanda — 29

• Elveția — 19

• Franța — 20

• Grecia — 21

• SUA/Canada — 16

• Anglia — 12

De reținut și faptul că dintre artiștii plecați prin ARIA în țări socialiste au refuzat să revină în țară, reușind să ajungă în țări capitaliste, un număr de 55 persoane, din care 35 au plecat din R.D.G. (Germania de Est).

DIRECTOR,

(Semnătură indescifrabilă)”

Lucrurile nu stăteau foarte bine încă de la începuturile ARIA. În 1976 instituția funcționa de 4 ani (activitatea oficială a început la 1 ianuarie 1972). În nota de mai jos Securitatea enumeră o serie de probleme existente:

”MINISTERUL DE INTERNE

Inspectoratul Municipiului Bucuresti Securitate

STRICT SECRET

Exemplar nr. 4

2 aprilie 1976

Informațiile obținute în ultima perioadă de timp scot în evidență atît unele deficiențe existente în activitatea Agenției Române de Impresariat Artistic, cît și unele atitudini necorespunzătoare sau chiar ostile ale unor funcționari și colaboratori externi.

Astfel, se fac aprecieri că A.R.I.A., fiind asimilată unei întreprinderi de comerț exterior, deși statutul său este de instituție de propagandă culturală, pune un mai mare accent pe realizarea planului valutar, lăsînd pe plan secundar calitatea profesională și profilul moral-politic al celor impresariați.

In sensul celor de mai sus, evidențiem faptul că unii funcționari A.R.I.A.,

cum este cazul numitului S.A., organizator de spectacole, precum și o serie de colaboratori externi, ca: ___ și ___ au manifestări dușmănoase.

In anul 1975 existau 59 de urmăriri penale, privind persoane plecate prin A.R.I.A. și rămase ilegal în străinătate, începînd cu anul 1969.

In prezent, există date despre alte 12 persoane plecate peste hotare și cărora le-a expirat termenul de viză, urmînd ca A.R.I.A. și Ministerul de Interne să ia măsurile legale.

S-au obținut informații asupra unui număr de 65 de colaboratori A.R.I.A. care intenționează să rămînă în străinătate în condițiile în care obțin contract și viză de lucru în exterior.

Conducerea instituției manifestă în acest sens insuficientă răspundere în selecționarea și propunerea colaboratorilor A.R.I.A. pentru plecări în străinătate. Deși din verificările efectuate de A.R.I.A. rezultă date că unele persoane au antecedente penale, situații familiale necorespunzătoare, comportament imoral, sînt aventurieri sau au relații cu cetățeni străini, se insistă pentru acordarea vizei de deplasare peste hotare.

Pe ansamblul anului 1975 și în primul trimestru al anului 1976 au fost respinse de către organele de pașapoarte circa 400 cereri de viză. Semnificativ este cazul lui [nume șters], șef de orchestră care în perioada anilor 1973 - 1975 a scos în străinătate un număr de 9 instrumentiști, componenții a două formații, care au rămas ilegal în străinătate, continuînd însă să fie propus de către A.R.I.A. pentru lucru în R.F. Germania, unde se cunoaște că întreține relații cu o cetățeană vest-germană care îi oferă contracte.

Din informațiile pe care le deținem rezultă că unele persoane sau formații plecate peste hotare prin A.R.I.A. au o comportare necorespunzătoare, aducînd prejudicii prestigiului țării noastre.

S-au constatat în acest sens numeroase cazuri de operațiuni cu mijloace de plată interzise, acțiuni de contrabandă, realizări de cîștiguri ilicite, furturi din magazine, prostituție în schimbul unor foloase materiale și bani, sau comportări huliganice.

Împotriva lui ____ a fost începută în luna septembrie 1975 urmărire penală pentru că a scos din țară 1.800 dolari pe care îi deținea ilegal, a comercializat obiecte aduse din străinătate și a furat dintr-un magazin din S.U.A. Instituția A.R.I.A. i-a eliberat nejustificat patru adeverințe care i-au servit la scoaterea prin diferite puncte de vamă a unor obiecte, fapt care a permis eludarea taxelor vamale. Sînt date că sus-numitul a practicat acordarea de cadouri unor funcționari A.R.I.A., în vederea contractării peste hotare.

[nume șters], șef de formație, a scos cu ocazia unui turneu efectuat în R.D. Germană în anul 1975, în mod ilegal, suma de 12.000 lei, în complicitate cu membrii formației sale, la control găsindu-se încă 10.000 lei asupra altui membru din formație.

Formația ___, aflată în R.F. Germania în anul 1974, a fost cercetată de organele de poliție locală pentru furt din magazine.

Grupurile instrumentale ___ și ___, aflate în anul 1975 în Japonia, au dat spectacole suplimentare față de obligațiile contractuale, obținând câștiguri neurmărite fiscal.

___, instrumentist, și-a permis - pentru unele avantaje materiale mai deosebite - să asigure banda sonoră a unor filme pornografice în R.F. Germania, cu balade și hore românești. Sus-numitul a vândut firmei ___ drepturile depline asupra a 12 prelucrări de muzică folclorică, aducând prejudicii statului român care este obligat, în consecință, la plată pentru exercitarea dreptului de folosință.

Mai mulți colaboratori A.R.I.A. susțin că pentru plecarea formațiilor în străinătate, li se pretind bani sau cadouri din partea funcționarilor A.R.I.A. Se află în curs de cercetare, pentru luare de mită și operațiuni cu mijloace de plată interzise, numitul ___, secretar muzical A.R.I.A., iar ___, funcționar la compartimentul de pașapoarte a fost îndepărtată din această funcție, întrucât a pretins și primit stofe și obiecte de marochinărie de la colaboratori A.R.I.A.

Asemenea practici au mai existat și în anii anteriori, la A.R.I.A. fiind cunoscut cazul numitului ___, secretar muzical, condamnat la 6 ani pentru favorizarea unor impresari străini cu ocazia încheierii contractelor cu partea română și pentru că a pretins cadouri și bani de la diverși colaboratori pe care îi impresaria.

Unii cetățeni români rămași ilegal în străinătate își justifică această atitudine ca fiind o reacție la sistemul de ciubucuri al unor funcționari A.R.I.A. care condiționau în acest mod plecările peste hotare. In acest sens, dăm ca exemplu cazul balerinei ___, care afirmă, într-un material, următoarele: "cerșeam la porțile A.R.I.A. o plecare în Iugoslavia, de la bestiile care m-au furat și exploatat, care m-au ținut 8 luni fără pâine și s-au bucurat de mia de lei ciubuc ca să plec acolo unde reușisem".

Se comentează nefavorabil faptul că în activitatea de impresariat, conducerea A.R.I.A. se limitează la un număr restrîns de agenții străine pentru contractări, nemanifestînd interes în vederea diversificării raporturilor cu țările în care colaborează, în scopul măririi eficienței economice. Se cunosc în această direcție cazurile impresarilor ___ și ___, care monopolizează activitatea contractuală a României pe spațiile R.F. Germania, Finlanda și Israel.

Se mai fac comentarii și în sensul că A.R.I.A., fiind o instituție extrabugetară, autofinanțarea rămîne singura sursă de venituri. În aceste condiții, A.R.I.A. nu dispune de o cotă parte din propriile încasări de valută, necesară pentru activitățile de protocol. Neacordîndu-se astfel nici o libertate financiară, singura modalitate de contractare și prospectare este corespondența care însă tergiversează mult evoluția tratativelor și duce în majoritatea cazurilor la abandonarea acțiunilor.

Se discută astfel negativ faptul că pentru deplasarea corului de copii în Japonia a fost necesar un an de zile de corespondență, lucru ce putea fi evitat prin deplasarea unui angajat A.R.I.A. acolo, cheltuielile acoperindu-se din încasările globale ale contractelor. Sînt informații că datorită acestui neajuns o serie de parteneri serioși, cum sînt S.U.A. și R.F. Germania ar renunța treptat la colaborarea cu țara noastră, preferînd alte țări socialiste.

Sînt informații că din contractele instrumentate de A.R.I.A. nu ar rezulta garanții efective pentru artiștii ajunși în străinătate. Din această cauză, o parte dintre ei își aranjează noi contracte pe care apoi le prezintă A.R.I.A.-ei în condiții deja prestabilite, în felul acesta A.R.I.A. devenind o instituție de înregistrare și impozitare a contractelor. Unii colaboratori A.R.I.A., după expirarea termenului de lucru în străinătate, rămîn mai departe și încheie noi contracte fără acordul A.R.I.A.-ei, încadrîndu-se numai după aceea în reglementările care privesc disciplina contractuală. În acest fel se ajunge ca după un anumit timp să se instaleze practica ca artiștii impresariați de A.R.I.A. să evite premeditat instituția investită cu acest drept și să încheie direct contracte în nume propriu și în condiții dezavantajoase pentru stat.

În această direcție se remarcă cazul instrumentistului ___, care într-un material trimis la 6 mai 1975 impresarului ___ din Frankfurt, cere "o mie D.M. de persoană, plus masă și casă, iar pentru A.R.I.A. contractul să fie 1.600 D.M. brut fără masă și casă".

Unii artiști aflați în străinătate la dispoziția impresarilor cu care nu s-au stabilit clauze ferme, sînt determinați prin forța lucrurilor să facă prostituție sau să participe la activități dezonorante pentru prestigiul român, unora dintre ei propunîndu-li-se chiar rămînerea în exterior, așa cum s-a întîmplat din partea partenerului grec ___, originar din Oradea.

Se emit păreri că A.R.I.A. ar trebui să stipuleze în momentul încheierii contractului cu diferiți impresari străini, ca cota colaboratorilor săi să fie oprită cu aproximație acolo unde nu se poate altfel, direct de către impresar în scopul remiterii ei, indiferent de voința artistului, la timp și integral A.R.I.A.-ei, evitîndu-se în acest fel debitele cunoscute.

Sînt unele comentarii că neajunsurile existente în activitatea A.R.I.A. se datorează în parte directorului acestei instituții, ___, care nu stăpînește corespunzător problemele ridicate de munca în acest sector, este părtinitor cu unele formații și artiști, iar cu alții brutal și subiectiv.

Elementele semnalate cu manifestări ostile, legături suspecte cu cetățeni străini, precum și cu intenții de rămînere ilegală în străinătate vor continua să se afle în atenția organelor noastre, în vederea prevenirii unor acțiuni îndreptate contra securității statului.

PENTRU ȘEFUL SECURITĂȚII

MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Colonel,

Răducă Gheorghe”

_{Foto sus: Festivalul Internaţional „Copiii lumii doresc pacea”, organizat la tabăra de pionieri şi şcolari de la Năvodari, în cadrul anului internaţional al Copilului (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 107/1979)}