Eșecuri și gafe ale securiștilor, dezvăluite de un document de uz intern al Securității

Securitatea era câinele de pază al regimului comunist, calitate în care era, deopotrivă, disprețuită și temută de români. Prin metode brutale, ori persuasive, își crease în cadrul societății românești imaginea unei instituții atotștiutoare și atotputernice. În timp ce majoritatea populației încerca să evite să-i intre în atenție, puțini erau la curent cu numeroasele eșecuri și gafe ale securiștilor.

Într-un document de uz intern din 1968, Direcția 9 (unitatea Securității responsabilă cu filajul și investigațiile) prezintă cauzele pentru care, deși activitatea de filaj se îmbunătățise în ultimii ani, rămăseseră încă destule sincope în urmărirea „elementelor dușmănoase”, scrie Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), pe pagina de Facebook a instituției.

Chiar și Ceaușescu, la Consfătuirea cu activul de bază din Ministerul de Interne, remarca că, în ciuda succeselor repurtate, activitatea organele de securitate trebuia perfecționată. Evident, chiar și un document intern al Securității trebuia să pună o cărămidă la construirea cultului personalității dictatorului și să facă trimitere la „indicațiile prețioase”.

Raportul are în vedere activitatea ofițerilor de filaj în anul 1967, comparativ cu perioada precedentă, și oferă o privire asupra evoluției acțiunilor de filaj, scoțând în evidență (cu procentaje) diversele modalități în care ofițerii au ratat misiunile, precum și cauzele acestor nereușite. În principal este vorba despre incompetență, nepăsare și proasta planificare și organizare a misiunilor. Autorul raportului oferă și o serie de exemple jenante pentru o poliție politică presupus infailibilă. Astfel, un urmărit a fost pierdut din atenție și din cauza nepăsării ofițerilor, care preferau să citească ziarul. În alt caz, cel vizat a realizat că are „coadă” pentru că securiștii au folosit, în mod repetat, pentru urmărire o mașină care sărea în ochi – o Volga vernil. Cel mai stânjenitor exemplu a fost cazul celor doi cetățeni străini care i-au detectat pe agenții de filaj și s-au apropiat de automobilul acestora, comunicându-le că „lucrează foarte slab”.

Sunt multe alte cazuri de incompetență (uneori prostie pură) din partea ofițerilor de Securitate, indiferent de domeniul de activitate și metodele practicate. Toate au fost mușamalizate cu grijă. Populația nu trebuia să afle că și Securitatea, ca orice altă instituție comunistă, avea frecvente probleme cu „producția”.

AURA - Dispozitiv romanesc pentru detectarea microfoanelor (© CNSAS)

CONSILIUL SECURITATII STATULUI

DIRECTIA IX-a -

STRICT SECRET

Ex.nr.18

Data 25.01.1968

CAUZELE CARE AU GENERAT DESCONSPIRARI, PIERDERI ȘI LĂSĂRI DIN FILAJ IN ANUL 1967

Din expunerea tov. secretar general al C.C. al P.C.R. N. Ceaușescu, la Consfătuirea cu activul de bază al M.A.I. a reieșit în mod pregnant faptul că organele de securitate și-au adus un prețios aport la zădărnicire a unor acțiuni întreprinse de elementele dușmănoase, dar că totodată în urma succeselor obținute și-au făcut loc și unele manifestări de autoliniștire, scăderea simțului vigilenței, fapt pentru care trebuie pus în viitor un accent deosebit pe instruirea cadrelor și creșterea calificării acestora.

Cu ocazia prelucrării documentelor Plenarei din iunie 1967, s-au scos in evidență unere realizari obținute în activitatea de filaj dar în același timp s-au relevat cu destul curaj și o serie de deficiențe ce se mai manifestă in acest compartiment, făcîndu-se totodată și propuneri de îmbunătățire a muncii in viitor.

Preocuparea existentă in cadrul organelor de filaj și măsurile întreprinse pentru îmbunătățirea calitativă a muncii, și-au găsit reflectarea în numărul tot mai scăzut al cazurilor de desconspirări, pierderi sau lăsări din filaj. Fără a manifesta automulțumire sau negativism, trebuie să recunoaștem că rezultatele obținute în această direcție nu sînt bune, în totalitatea lor, deoarece se mai produc greșeli soldate cu cazuri de desconspirări, pierderi din filaj ce au urmări negative pentru munca de securitate, iar în alte cazuri asemenea greșeli pot duce pînă la ratarea iremediabilă a acțiunilor întreprinse de organele informative.

De aceea fără a avea pretenția că prin prezentul material se va epuiza sau elimina totul, considerăm necesar a ridica cîteva probleme care analizate temeinic pot contribui în repetare la luarea unor măsuri care se cer mai de mult a fi soluționate de către organele de filaj, deși asupra unora s-a acționat pe diferite căi și cu diferite mijloace care s-au dovedit eficiente în muncă. Am afirmat în repetare, deoarece o asemenea problemă ca aceea privind cauzele desconspirărilor, pierderilor și lăsărilor din filaj a mai constituit obiectul unui studiu efectuat în anul 1966 cu obiective și propuneri concrete, din care unele sînt actuale iar altele ce vor fi dezbătute au fost generate de stadiul nou, de metodele și mijloacele prin care se desfășoară munca de filaj în prezent.

Privit din acest punct de vedere, materialul de față are drept scop să ridice în fața factorilor cu munci de răspundere din aparatul de filaj cîteva concluzii cu privire la organizarea, aportul ce-l pot aduce șefii în creșterea calificării subordonaților, dezvoltarea inițiativei cît și întărirea răspunderii personale în executarea lucrărilor de filaj.

I. DESCONSPIRAREA ACȚIUNILOR DE FILAJ

Întrucît acestei probleme în studiul și cercetarea anterioară i s-a rezervat un spațiu mare fiind vorba de o analiză ce a înglobat mai mulți ani de activitate în prezentul material fiind vorba numai de unele acțiuni desconspirate în perioada ianuarie septembrie 1967, ne-am oprit în special la analizarea cauzelor care au generat aceste desconspirări și mai ales la unele măsuri ce trebuie luate în viitor pentru a se evita astfel de deficiențe în munca noastră.

Din situația existentă cît și din discuțiile purtate cu majoritatea factorilor cu munci de răspundere din serviciile de filaj, rezultă că în perioada sus-menționată numărul desconspirărilor s-a redus considerabil în comparație cu perioada corespunzătoare a anului 1966.

Această reducere a desconspirărilor se datorește faptului că au fost luate măsuri mai eficiente de ridicarea calificării ofițerilor, a instruirii mai temeinice, a creșterii răspunderii personale, a folosirii mai judicioase a mijloacelor tehnice și de deghizaj, precum și a sprijinului mai substanțial dat din partea șefilor care au fost mai mult prezenți la desfășurarea acțiunilor de filaj.

Analizînd numărul de desconspirări săvîrșite în acest an, rezultă că acestea nu au avut preponderența asupra obiectivelor filate după cum a rezultat în anii anteriori ci numărul mai mare s-a comis asupra unor legături de obiective și de vizitatori ai reprezentanțelor diplomatice capitaliste care uneori au sesizat filajul fie imediat după ce au fost luați în plasare fie în preluare de către organele de filaj din teritoriu.

Cu toate acestea, dintr-o analiză atentă a desconspirărilor, rezultă că ele nu au fost săvîrșite în condițiile în care obiectivele, legăturile sau vizitatorii respectivi ar fi fost elemente exagerat de abile, să se fi autoverificat intens sau să fi întreprins măsuri speciale pentru a descoperi filajul ci toate se datoresc unor deficiențe nepermise în organizarea acțiunilor, precum și încălcării flagrante a regulilor și instrucțiunilor muncii de filaj.

Astfel, în cazul desconspirării unui obiectiv filat timp de 2 zile în București, s-a acționat pe prim plan mai mult cu un autoturism "Volga" de culoare vernil, desi echipa era dotată cu două autoturisme. A treia zi obiectivul s-a deplasat într-un oraș de provincie, fapt ce era cunoscut dinainte de către ofițerii filori. Cu toate acestea nu s-au luat măsuri care să asigure continuitatea filajului în mod conspirat, astfel că același autoturism ce acționase în primele două zile a fost prevăzut să se deplaseze și în provincie.

Deși pe o mare porțiune de traseu pe prim plan a acționat un autoturism "Mercedes" a fost suficient ca o singură data obiectivul să staționeze și să-l depășească mașina Volga (care acționase și în București) pentru ca acesta să-i sesizeze culoarea și numărul și să-și întărească convingerea că este urmărit.

Ajuns în orașul pe care intenționa să-l viziteze, obiectivul în discuțiile avute la locul de cazare a afirmat că este indignat de faptul că este urmărit, indicînd în același timp și numărul autoturismului care corespundea realității

Cauzele acestei desconspirări constau în principal în acționarea în mod repetat pe prin plan cu una și aceiași mașină (Volga vernil); modul defectuos de organizare a filajului pe traseul din provincie, unde pe lîngă autoturismul "Mercedes" a acționat și aceiași "Volga" folosită în București, fără a-i schimba nici măcar numărul de circulație; subaprecierea obiectivului ca urmare a activității desfășurate, relativ redusă; nefolosirea deghizajului, în special pentru autoturisme; lipsa de previziune și contracarere de către ofițerii filori a sistemului de autoverificare a obiectivului prin opriri dese pe traseu și studierea acestora.

La săvîrșırea acestei desconspirări a contribuit și lipsa de conlucrare cu organul de filaj din teritoriu, care necunoscînd cu ce autoturisme s-a acționat, au continuat filajul cu o mașină de aceiași marcă și culoare cu cea remarcată de obiectiv, fapt ce a trezit și mai mult curiozitatea obiectivului

Un alt caz îl constituie desconspirarea filajului de către doi vizitatori luați în plasare de la o reprezentanță diplomatică, care, parcurgînd pe jos un anumit traseu, au observat la diferite intersecții de străzi un autoturism ce le trecea prin față. În situția de fapt, nici pe departe nu poate fi vorba de lipsa unor mijloace tehnice din dotare, sau alte motive, ci este vorba de încălcări flagrante a regulilor și instrucțiunilor muncii de filaj.

Lipsa de răspundere și comoditate manifestată de unul din ofițeri, care și-a permis să-i fileze din autoturism, trecîndu-le de mai multe ori prin față, sînt principalele cauze care au dus la săvîrșirea acestei desconspirări.

Modul defectuos de acțiune a fost atît de evident încît cei doi vizitatori profitînd de un moment în care mașina staționa, s-au apropiat de autoturism, afirmând către conducătorul auto că se "lucrează foarte slab".

Alte două desconspirări de vizitatori, analizate prin prisma calității muncii de filaj desfășurate, au la bază aceiași cauză comună și anume, nerespectarea principiilor

muncii. Această concluzie este pe deplin întemeiată, deoarece este inadmisibil ca încă de la plecarea vizitatorilor din obiectiv, ofițerii filori să fie ușor reperați de către aceștia.

Faptul că asupra unei asemenea categorii de elemente riscul de desconspirare persistă, impune luarea unor măsuri de organizare mai temeinică a întregii activități.

Astfel, este necesar a se mări numărul ofițerilor eę execute plasarea vizitatorilor care încearcă să scape sau să desconspire filajul, acormîndu-se totodată atenție și dotării lor cu mijloace tehnice și de deghizaj necesare.

Din practica muncii este cunoscut că unele elemente urmărite, deși descoperă filajul nu încunoștiințează pe nimeni despre cele constatate și acționează în continuare ca și cum nu ar fi sesizat nimic, dar în același timp își iau măsuri de precauție necesare contracarării celor întreprinse de organele noastre.

De aceea în aparatul de filaj în scopul îmbunătățirii întregii activități este necesar să se ia măsuri mai eficiente în organizarea și desfășurarea lucrărilor din posturi și baze interioare, deoarece acestea asigură în principal o deplină conspirare. Acolo unde se constată că lucrează cetățeni străini semnalați de organele informative că desfășoară activitate cu caracter de spionaj se impune crearea unor posturi și baze permanente bine amplasate, care să asigure atît conspirarea cît și o acționare rapidă știut fiind faptul că mulți din aceștia după terminarea programului pleacă cu autoturismele proprii în diferite locuri. De asemenea, este necesar luarea unor măsuri corespunzătoare de organizare a filajului la unele complexe hoteliere sau turistice des vizitate de turiști, specialiști și diplomați străini acreditați în țara noastră.

Din analiza cauzelor care au generat desconspirările în această perioadă cît și prin enumerarea unor deficiențe care pot periclita și în prezent conspirativitate a filajului se desprind sarcinile deosebit de importante ce revin cadrelor de conducere în bune pregătire și organizare a acțiunilor de filaj, precum și găsirea celor mai eficace metode care să înlăture neajunsurile existente și încălcările principiilor muncii săvîrșite de către unii ofițeri pentru ca în activitatea viitoare să se reducă foarte mult asemenea fenomene negative.

II. PIERDERILE DE OBIECTIVE DIN FILAJ

Analizînd cauzele ce au generat pierderile de obiective din filaj după aceleași criterii care au stat la

baza întocmirii studiului anterior, s-au desprins următoarele:

În perioada ianuarie septembrie 1967 în condițiile efectuării unui volum de muncă aproximativ egal cu

cel din același perioada a anului 1966, numărul pierderilor a înregistrat o scădere substanțială. Această reducere de 57% reflectă eficacitatea măsurilor luate cu privire la asigurarea continuității filajului cît și creșterea răspunderii personale a majorității ofițerilor inclusiv a șefilor ce conduc nemijlocit acțiunile de filaj.

Deși nu s-au găsit alte cauze care au generat pierderile de obiective față de studiul anterior, le vom delimita pentru a găsi în continuare căile cele mai eficace de înlăturarea lor, astfel:

- 61% - din lipsă de atenție;

- 23,4% - din cauza organizării defectuoase;

- 15,6% - din lipsă de operativitate, confuzie; acțiunilor defectuoase; comunicări greșite

Din aceste cifre rezultă că cele mai multe pierderi s-au datorat lipsei de atenție a ofițerilor pe timpul efectuării filajului. Numărul acestora a crescut față de aceiași perioadă a anului 1966, situație complet necorespunzătoare, ținînd cont de faptul că, ansamblul măsurilor luate a avut drept scop tocmai înlăturarea unei astfel de cauze ce a fost evidențiată și în studiul anterior.

De aceea se impune ca la deschiderea și desfășurare a lucrărilor cît și în cadrul învățămîntului de specialitate din acest an să se accentueze pe instruirea ofițerilor din acest punct de vedere pentru ca în viitor o astfel de cauză să fie diminuată în mod considerabil.

Exemple din care rezultă slaba atenție manifestată de ofițeri pe timpul efectuării filajului și din care reiese că aceasta este cauza principală a pierderilor de obiective sînt multe și de aceia considerăm că nu este cazul să le descriem în întregime ci să insistăm pe cîteva laturi ale atenției și direcțiile principale în care trebuie acționat de către șefi.

O bună funcționare a atenției e o condiție obligatorie fără de care nu e posibil succesul în munca noastră și de aceia nu trebuie acționat numai pe educarea atenției. în general ci pe aceia persistentă capabilă să rămînă timp îndelungat concentrată asupra activității obiectivului, sau locului ce-l filăm. Lipsa de atenție este cauzată de oboseala, fie ea continuă sau trecătoare, determinată de zgomote,

aglomerație dar în mod pregnant iese în evidență superficialitatea în atenție.

În activitatea de zi cu zi trebuie acționat în direcția supunerii atenției, ofițerul să fie stăpînul acesteia s-o mențină puternică și rezistentă, capabilă să-și păstreze întreaga capacitate chiar în condiții nefavorabile.

De aceea este necesar să se realizeze la nivelul fiecărui filor aflat în activitatea de filaj manifestare a

unei atenții profesionale specializate și diferențiată de celelalte categorii de atenții.

In acest scop, instruirea prealabilă generală și individuala trebuie desfășurată în mod științific și metodic, perseverent și specializat, pentru ca ofițerul de filaj să rezolve cu succes toate situațiile create de activitate a practică a obiectivelor.

Șefii nemijlociți nu trebuie să permită subordonaților să lucreze neatenți, să lase unul pe altul sarcina

de a viza direct obiectivul cînd acesta este în mișcare fiindcă se obișnuiesc să fie neatenți.-

De subliniat este faptul că pentru corijare a lipsurilor în atenție, trebuie depusă o muncă perseverentă,

de la ofițer la ofițer, cu sine însăși, depistînd mai întîi în ce constau aceste lipsuri.-

O altă cauză a pierderilor de obiective o constituie slaba organizare a unor acțiuni ceea ce a dus la săvîrșirea unui număr relativ mare de pierderi, timp în care nu s-a putut concretiza activitatea desfășurată de elementele filate.

Un rol determinant în eliminarea unor astfel de pierderi îl au șefii de birouri și locțiitorii lor care trebuie

să desfășoare o activitate cu mult simț de răspundere și competență în organizarea și desfășurarea acțiunilor de filaj.

In sprijinul celor sus-menționate redăm cîteva exemple mai semnificative de săvîrșirea unor astfel de pierderi:

Un obiectiv mergînd la un spital ce avea mai multe intrări a fost pierdut deoarece nu s-au luat măsuri de

asigurare a tuturor ieșirilor cu toate că acestea erau cunoscute anterior de către ofițerii filori. In alt caz nu s-a asigurat nici măcar filajul după un obiectiv ce se plimba într-un parc, ofițerii mulțumindu-se numai cu asigurare a principalelor ieșiri, fapt ce a dus la pierderea acestuia timp de 4 ore în care nu s-a cunoscut nimic despre activitatea întreprinsa de obiectiv.

Datorită lipsei de organizare, unele obiective au fost pierdute la plecarea de la adrese. Din analiza acestor cazuri a rezultat și faptul de că unii șefi de echipe încălcînd regulile elementare ale muncii au trimis ofițerii să stea în autoturisme lăsînd pentru observare un singur ofițer care n-a reușit să remarce plecarea obiectivelor de la acele adrese.

Au existat și situații cînd săvîrșirea unor pierderi s-au datorat mai multor cauze înglobînd slaba organizare, lipsa de atenție, confuzie sau chiar nerespectarea planurilor inițial întocmite.

Așa de exemplu un obiectiv a fost pierdut la plecarea de la întreprindere de comerț, deoarece pe lîngă faptul că planul de organizare nu a fost respectat s-au creat posturi descoperite în locuri necorespunzătoare, manifestîndu-se totodată și neatenție din partea ofițerilor cu toate ca obiectivul prezenta semnalmente distincte, deci ușor de remarcat. De menționat este faptul că în acest caz, atît șeful de echipă, cît și ceilalți ofițeri au acceptat alternativa de a sta în grup unii dintre ei avînd și alte preocupări de a citi ziarul fără ca vreunul să aibă sarcina concretă de a viza ieșirea pe unde normal urma să iasă obiectivul.

Un alt obiectiv a fost pierdut în interval de 24 ore de trei ori, datorită slabei preocupări manifestată de ofițerii ce deserveau posturile interioare și echipa de predări care au făcut de fiecare dată confuzie.

Analizate din punct de vedere al locului unde s-au produs, s-a constatat ca și în anul 1966 că preponderența (78%) o au pierderile înregistrate în condițiile efectuării filajului la domicilii, servicii și adrese). Această situație demonstrează că în organizarea lucrărilor se mai produc încă greșeli care constau în : lipsa unui studiu sau studierea superficială a terenului; organizarea unor posturi în locuri necorespunzătoare; neinstruirea sau instruirea incompletă a ofițerilor atît la deschiderea lucrărilor cît și

pe timpul desfășurării lor precum și nerespectarea planurilor de organizare.

Cu ocazia prezentului studiu, în afară de cauzele principale ce au fost analizate mai sus au rezultat și

alte elemente care au contribuit la săvîrșirea pierderilor.

Astfel, lipsa de operativitate în acțiuni, subaprecierea activității obiectivelor cît și adoptarea unei atitudini formale, îngîmfare și șablonism sînt tot atîtea elemente ce au condiționat desfășurarea unor acțiuni lipsite de eficacitate și convingere.

Eliminarea unor astfel de deficiențe și desfășurarea unei activități mai organizate va duce la creșterea

eficacității muncii de filaj și a contribuției acestui organ la munca de securitate.

Analiza pierderilor săvîrșite în acest an precum și a cauzelor ce le-au generat, impune din partea factorilor cu funcții de răspundere să desfășoare o muncă mai eficace de pregătire și organizare a lucrărilor de filaj, să execute un control sistematic în special în scopul prevenirii și înlăturării condițiilor care favorizează producerea pierderilor și să ia toate măsurile de creștere calitativă a activității de filaj.

III. LASARILE DIN FILAJ

Studiul din anul 1966 privind cauzele care au generat lăsările obiectivelor din filaj a relevat o creștere

a numărului acestora cu cca. 48% față de anul 1965 precum și tendința de ascensiune. Această situație a determinat să se intensifice măsurile de analizare periodică a lăsărilor din filaj, accentuîndu-se atît pe cauzele ce le-au generat cît mai ales pe mobilizarea întregului efectiv în scopul reducerii acestora. Măsurile întreprinse au contribuit la înlăturarea lor, astfel că în perioada analizată s-a înregistrat o scădere de 53%. Cu toate acestea numărul lăsărilor din filaj este destul de mare, fapt ce impune analizarea lor la intervale și mai scurte de timp și luarea de măsuri hotărîte de eliminare.

Cifrele rezultate din studiu și repartizate pe cauze se prezintă astfel:

- 61,7% din necesitatea respectării regulilor de circulație;

a) 45,4% la stop;

b) 13,7% viteză excesivă;

c) 2,6% obiectivele au circulat pe străzi cu sens interzis;

- 15,4% din motive de conspirare;

- 14% circulație blocată;

- 4,3% defecțiuni tehnice;

- 4,6% alte cauze (lipsă autoturisme sau efectiv, ofițerii fiind în plasarea legăturilor, neapărute în punctele de așteptare).

Concluziile desprinse din studiul anterior cu privire la lăsările din filaj din necesitatea respectării regulilor de circulație, precum și tendința că acestea nu pot fi evitate, au avut valabilitatea teoretică și temporară, deoarece practica le-a infirmat numărul lor reducîndu-se în mod substanțial în anul 1967.

Ca urmare a unei organizări mai temeinice a acțiunilor, folosirea judicioasă a celui de-al doilea autoturism, cunoașterea punctelor nevralgice din teren cît și printr-o colaborare mai eficientă cu organele de circulație, numărul acestor lăsări a scăzut de la o etapă la alta, ajungîndu-se

în prezent la jumătate, față de aceiași perioadă a anului 1966.

Cu toate acestea trebuie remarcat faptul că numărul acestora e încă mare fiind determinat de modalitatea de deplasare a obiectivelor (cu autoturismele, mijloacele de transport în comun sau pe jos) și de capacitatea de orientare a ofițerilor în acțiuni, mai ales în zona centrală a orașelor unde circulația este dirijată prin semafoare sau agenți de circulație. In astfel de cazuri, autoturismul de pe primul plan trebuie să se apropie mai mult de obiectiv folosind acoperirile existente în teren, pentru a putea trece în intersecția dirijată odată cu obiectivul. In acelaș timp trebuie să se ia și unele măsuri asiguratorii în sensul că, al doilea autoturism să fie dirijat în așa fel încît să poată prelua obiectivul și să continue filajul cînd autoturismul de pe primul plan este oprit de semafor, aglomerări de autovehicule, etc.

Măsurile luate de suplimentarea echipelor cu ofițeri și autoturisme, în cazul unor obiective mai deosebite, participarea șefilor în acțiuni - în special atunci cînd obiectivele se autoverificau a dus la scăderea numărului lăsărilor din motive de conspirare. Reducerea cu 66% a acestor lăsări demonstrează vă există încă suficiente posibilități pentru obținerea de rezultate mai bune .

Consemnăm, faptul că aplicarea cu mai multă consecvență a acestor măsuri, completate cu altele cum ar fi suspendarea obiectivelor care în unele momente nu au activitate și dirijarea forțelor la alte obiective unde există pericol de lăsare din filaj pe motive de conspirare, va duce la reducerea și mai substanțială a acestor lăsări și la cunoașterea activității elementelor ce caută să descopere sau să scape din filaj.

Din cauza blocării circulației s-au produs un număr cu mult mai mic de lăsări din filaj față de aceiași

perioadă a anului 1966. Si în cazul acestor lăsări considerăm că reducerea a fost determinată în primul rînd de orientare a mai bună a ofițerilor manifestată în acțiunile cu autoturismele, evitînd unele busculade ce s-au ivit pe traseu, aspect ce trebuie să stea permanent în atenție.

Numărul lăsărilor din filaj datorate unor defecțiuni apărute la autoturisme sau în buna funcționare a aparaturii radio s-a redus. Deși la prima vedere aceste lăsări par a fi independente de voința ofițerilor, în scopul evitării acestora se impune o mai mare grijă în păstrarea și manipularea lor precum și verificarea permanentă înaintea începerii oricărei acțiuni de filaj. De asemenea, practica a dovedit

că chiar și atunci cînd se ivesc asemenea defecțiuni la aparatele radio emisie-re misie-recepție printr-o dublare corespunzătoare a legăturii prin semne convenționale, pot fi evitate astfel de lămuriri. În ce privește buna funcționare a autoturismelor este necesar ca șefii de lucrări în fiecare zi să stabilească

prin conducătorii auto dacă aceștia și-au verificat bine încă de la plecarea din garaj, starea tehnică a autoturismelor ce le conduc și s-au luat măsuri corespunzătoare.

Pentru reducerea lăsărilor datorate lipsei de autoturism, efectiv, neapariția obiectivelor în punctele de

așteptare, s-au luat măsuri mai eficiente de organizare astfel că în prezent sînt foarte puține cazuri de lăsări din filaj din motivele arătate mai sus.

Măsurile luate au constat în: completarea lucrărilor cu posturi și baze interioarė mai ales în direcțiile

vulnerabile și unde au avut loc asemene a lăsări; înlocuire a autoturismelor plecate în plasarea legăturilor contactate de obiectiv sau pe timpul cît conducătorii auto servesc masa; suplimentarea echipelor atunci când acestea s-au desconpletat prin plecarea ofițerilor în plasarea de legături.

Din analiza cauzelor ce au generat lăsările obiectivelor din filaj, se desprinde și în acest caz concluzia că există suficiente posibilități de a le reduce și mai mult dar numai printr-o muncă perseverentă de asigurare a continuității filajului.

Vezi documentul pe pagina de Facebook a CNSAS!

_{Foto sus: Camera sovietica Krasnogorsk 3 film 16 mm (© CNSAS)}