ÔÇ×Ardealul luat ├«n 1940 lui Carol al II lea a fost dat lui Mihai IÔÇŁ jpeg

ÔÇ×Ardealul luat ├«n 1940 lui Carol al II-lea a fost dat lui Mihai IÔÇŁ

Una dintre cele mai pu┼úin cunoscute semnifica┼úii ale schimb─ârii de la 23 august 1944 ┼či ale instaur─ârii guvernului Petru Groza pe 6 martie 1945, ├«n care principalul actor a fost regele Mihai I, este retrocedarea Transilvaniei de Nord Rom├óniei. ├Än toate ced─ârile politice ale Palatului ├«n fa┼úa ┼čantajului sovietic, miza jum─ât─â┼úii de Ardeal dat─â Ungariei pe 30 august 1940 a fost decisiv─â. Din p─âcate, c─âr┼úile, culegerile de documente, studiile ┼či articolele de istorie ap─ârute dup─â 1989 nu au reu┼čit s─â contribuie suficient la identificarea ┼či omologarea social─â a ceea ce Rom├ónia a c├ó┼čtigat dup─â 1945, ├«n ciuda sovietiz─ârii ┼či a ceea ce a urmat. ├Äntre aprilie 1944 ┼či februarie 1947, regele Mihai ┼či clasa politic─â rom├ón─â au purtat cea mai aspr─â lupt─â diplomatic─â de dup─â r─âzboi. ├Äntoarcerea Transilvaniei de Nord la Rom├ónia, de┼či condi┼úionat─â, a fost printre pu┼úinele succese ┼či suveranul a fost la ├«n─âl┼úimea vremurilor, un reper de coeziune social─â ┼či un exemplu de clarviziune. Acest articol ├«ncearc─â s─â demonstreze cum regele Mihai I a avut un rol hot─âr├ótor ├«n salvarea unei p─âr┼úi a ┼ú─ârii sale ├«ntr-o perioad─â de incertitudine.

La intrarea sa ├«n r─âzboi, pe 21 iunie 1941, Rom├ónia pierduse cu un an ├«nainte Basarabia, Bucovina de Nord, Transilvania de Nord ┼či Cadrilaterul. Dintre aceste pierderi, numai cea a Cadrilaterului, de pe 7 septembrie 1940, s-a produs sub domnia lui Mihai I, care ├«ncepuse numai cu o zi ├«nainte;pierderea Cadrilaterului fusese impus─â ├«ns─â prin negocieri anterioare la presiunea Germaniei. Rom├ónia intra ├«n r─âzboi al─âturi de Germania pentru eliberarea Basarabiei ┼či a Bucovinei, dup─â ce aceasta fusese singura putere care ├«i garantase integritatea teritorial─â dup─â amput─ârile succesive din 1940. Transilvania, care fusese ┼či r─âm─âsese obsesia intelectualilor rom├óni ├«n proiectele lor de stat na┼úional, r─âm├ónea pe agenda de probleme de rezolvat a lui Ion Antonescu ├«n cazul unei victorii a Axei.

Uniunea Sovietică înfiinţase trei comisii, care se ocupau de chestiunile în litigiu

Dup─â trei ani, sor┼úii r─âzboiului se ├«ntorceau ├«mpotriva Axei ┼či Rom├ónia trebuia s─â g─âseasc─â o cale de a ie┼či c├ót mai bine din complicata situa┼úie militar─â. Decisiv─â ├«n actul de la 23 august a fost soarta sumbr─â care se profila pentru Transilvania de Nord, a c─ârei realipire la Rom├ónia prin tratatul de pace de la Paris din februarie 1947 a fost extrem de dificil─â ┼či condi┼úionat─â. Aprofundarea jocurilor politice privind Transilvania de Nord va demonstra c─â hot─âr├órea regelui de a ie┼či din alian┼úa cu Germania ÔÇô una care a pus o grea problem─â de moralitate at├ót elitelor rom├óne, c├ót ┼či societ─â┼úii ÔÇô a fost una c├ó┼čtig─âtoare. ├Än final, Realpolitik-ul a triumfat asupra condi┼úion─ârilor de ordin moral.

Sus┼úinerea de care Rom├ónia s-a bucurat din partea URSS la semnarea p─âcii a fost una curioas─â deoarece nicio anteceden┼ú─â nu o justifica. Mai mult, rela┼úiile sovieto-maghiare fuseser─â mult mai bune dec├ót cele sovieto-rom├óne p├ón─â ├«n 1940. Multe dintre clarific─âri sunt aduse de volumul semnat de T. M. Islamov, T. A. Pokivailova ┼či Onufrie Vin┼úeler, Din culisele luptelor pentru Ardeal, publicat ├«n 2003. Cei trei autori arat─â c─â, ├«nc─â din 1943, Uniunea Sovietic─â se preg─âtea pentru finalul r─âzboiului ┼či, ├«n acest sens, ├«nfiin┼úase trei comisii care s─â adune materiale despre chestiunile litigioase. Astfel, Comisiei Litvinov i-a revenit litigiul rom├óno-maghiar. Inten┼úiile evidente erau de a institui Pax Sovietica├«n zon─â, care s─â-i asigure influen┼úa, urm├ónd ca impunerea modelului economico-social s─â se produc─â ├«n func┼úie de condi┼úiile locale.

Telegram─â american─â:ÔÇ×Guvernul sovietic consider─â Dictatul de la Viena injustÔÇŁ

Pe 26 decembrie 1943, ├«n capitala Suediei avea loc prima ├«nt├ólnire dintre diplomatul sovietic Vladimir Semiononv ┼či ministrul rom├ón Frederic Nanu, ├«n urma c─âreia guvernul sovietic f─âcea cunoscut celui rom├ón c─â formula capitul─ârii necondi┼úionate, adresat─â ├«n urm─â cu o lun─â de c─âtre guvernul american prin ambasadorul de la Madrid, era una care se putea flexibiliza. Condi┼úiile concrete vor veni peste trei luni, la jum─âtatea lunii martie ┼či ├«nceputul lunii aprilie ale anului 1944. ├Än aprilie 1944, pentru emisarul rom├ón Barbu ┼×tirbey aflat la Cairo pentru negocierea armisti┼úiului cu alian┼úa antifascist─â sosiser─â din partea sovieticilor condi┼úiile ├«ncheierii lui. Mircea Ionni┼úiu, unul dintre apropia┼úii regelui, publica postum ├«n volumul Amintiri ┼či reflec┼úiuni, ├«n 1993, un fragment dintr-o telegram─â a trimisului american la Cairo, Lincoln Mac Veagh, c─âtre secretarul de stat Cordell Hull. La punctul 4 era specificat foarte clar:ÔÇ×Guvernul sovietic consider─â Dictatul de la Viena injust ┼či este gata s─â desf─â┼čoare opera┼úiuni militare ├«mpotriva Ungariei ┼či Germaniei cu scopul de a retroceda Rom├óniei ├«ntreaga Transilvanie sau cea mai mare parte din ea.ÔÇŁ Acelea┼či condi┼úii vor fi repetate la reluarea negocierilor de la Stockholm din aceea┼či lun─â ├«ntre reprezentan┼úii oficiali ai Rom├óniei ┼či Uniunii Sovietice.

Litvinov propunea patru variante pentru Transilvania de Nord

Rezolvarea situa┼úiei Transilvaniei de Nord devenea din ce ├«n ce mai presant─â pe m─âsur─â ce frontul de apropia de grani┼úele Rom├óniei ┼či timpul lucra ├«n defavoarea acesteia. Hitler sim┼úise propunerile sovietice ┼či plusa la r├óndul s─âu, pentru a ┼úine Rom├ónia ├«n tab─âra Axei.

a2 0 jpg jpeg

Pe 23-24 martie 1944, la castelul Klessheim, ├«n timpul ├«ntrevederii sale cu Ion Antonescu, F├╝hrerul ├«l informa pe acesta c─â Germania nu se mai considera semnatar─â a Arbitrajului de la Viena din 30 august 1940, dar ├«i cerea conduc─âtorului rom├ón s─â nu fac─â public─â acea declara┼úie. Pe 8 iunie 1944, cu dou─â luni ┼či jum─âtate ├«nainte de 23 august, Maxim Litvinov (foto) a propus patru variante pentru viitorul Transilvaniei de Nord. Prima era men┼úinerea sub ocupa┼úie de c─âtre sovietici a zonei p├ón─â la g─âsirea celei mai bune solu┼úii;a doua era pentru men┼úinerea provinciei ├«n grani┼úele Ungariei ca ┼úar─â mai favorabil─â comunismului;├«n a treia variant─â, Rom├ónia primea Transilvania de Nord numai dac─â renun┼úa la Basarabia ┼či Bucovina de Nord;├«n varianta a patra, cea care a avut ┼či cei mai mul┼úi simpatizan┼úi, Transilvania urma s─â devin─â independent─â sub protectoratul URSS. Ca perspectiv─â, Litvinov vedea constituirea unei federa┼úii din Ungaria, Transilvania ┼či Rom├ónia. Dintre toate formulele de mai sus, cea pentru o Transilvanie independent─â era considerat─â cea mai bun─â deoarece prin ea se lichida disensiunea istoric─â dintre Rom├ónia ┼či Ungaria ┼či corespundea principiului leninist al autodetermin─ârii na┼úionale. De asemenea, pedepsea deopotriv─â cele dou─â ┼ú─âri ca participante la coali┼úia antisovietic─â.

Transilvania, posibil─â recompens─â pentru cel care va colabora mai mult

C─â Transilvania de Nord fusese ├«n egal─â m─âsur─â promis─â Rom├óniei ┼či Ungariei poate fi interpretat ca un joc prin care Uniunea Sovietic─â ┼úinea ├«n ┼čah cele dou─â ┼ú─âri pentru a vedea care dintre ele va ceda prima. Premierul ungur Bartossi primise pe 24 iunie 1944 un mesaj din partea lui Molotov, prin care guvernul sovietic ├«┼či exprima recunoa┼čterea Arbitrajului de la Viena ┼či f─âcea aluzie la faptul c─â URSS este preg─âtit─â s─â aib─â o atitudine binevoitoare fa┼ú─â de viitoarele preten┼úii teritoriale ale Ungariei.

a3 1 jpg jpeg

Primul-ministru Petru Groza (st├ónga), Regina-Mam─â Elena ┼či Regele Mihai I, la demonstra┼úia de la 23 august 1946

┼×i chiar dup─â ce Ungaria a ie┼čit din gra┼úiile sovietice ┼či Rom├ónia avea atuul p─âr─âsirii Axei, URSS a p─âstrat Transilvania de Nord ca pe o posibil─â recompens─â dat─â celui care va colabora mai mult. Ca atare, pe 11 octombrie 1944, administra┼úia rom├ón─â din Transilvania de Nord va fi expulzat─â de sovietici care introduc propria administra┼úie militar─â. Dup─â instalarea guvernului Groza, pe 6 martie 1945, sub amenin┼úarea guvernului-fantom─â al Transilvaniei de Nord de la Cluj din februarie 1945, sovieticii ├«ncep s─â ├«ncline balan┼úa ├«n favoarea Rom├óniei prin acordarea permisiunii de revenire a administra┼úiei rom├óne ├«n Ardeal, pe 9 martie 1945. ├Äntr-o telegram─â c─âtre guvernul Groza, Stalin felicita Bucure┼čtiul pentru succesul ob┼úinut.

Atuuri ┼či puncte slabe, de o parte ┼či de alta

Rom├ónia ┼či Ungaria s-au prezentat la tratatul de pace de la Paris din februarie 1947 av├ónd fiecare atuuri ┼či puncte slabe. Atuurile Ungariei erau mai multe numeric, dar mai neconving─âtoare:prietenia cu URSS din timpul revolu┼úiei lui Bela Kun din 1919;oferirea unei colabor─âri totale cu autorit─â┼úile sovietice prin intrarea masiv─â ├«n r├óndurile PCR a popula┼úiei maghiare din Ardeal;guvernul de la Budapesta spunea c─â Rom├ónia a deservit Germania ├«n totalitate ┼či nu a schi┼úat nicio ├«mpotrivire la planurile germane, spre deosebire de Ungaria;generalul ungur Vertem f─âcuse presiuni pe l├óng─â guvern ca Ungaria s─â intre ├«n lupt─â al─âturi de URSS ├«nc─â din mai-iunie 1944 pentru p─âstrarea teritoriilor ob┼úinute dup─â arbitrajul de la Viena. Punctele slabe ale Ungariei erau:aderarea ei ca prim─â ┼úar─â la Pactul Anticomintern din 1936;intrarea ├«n r─âzboi ├«mpotriva URSS f─âr─â niciun motiv, spre deosebire de Rom├ónia ┼či Finlanda, c─ârora sovieticii le recunoscuser─â ca ra┼úiune de participare la r─âzboi al─âturi de Germania pierderile teritoriale pe care le suferiser─â din partea lor ├«n 1940;participarea la toate ini┼úiativele antisovietice ale Poloniei de dinainte de 1939;participarea pe frontul antisovietic cu efective mai mari dec├ót cele italiene;declararea r─âzboiului ├«mpotriva URSS cu dou─â zile ├«naintea Rom├óniei;mizarea pe influen┼úa american─â care ar fi trebuit s─â le sus┼úin─â interesele la tratatul de pace.

a4 1 jpg jpeg

Regele Mihai I ┼či Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu ├«n Parlament, la 30 iulie 1946

Atuurile Rom├óniei constau ├«n:ie┼čirea din r─âzboi ┼či ├«ntoarcerea armelor ├«mpotriva Germaniei ┼či deschiderea drumului Armatei Ro┼čii c─âtre Balcani;instalarea guvernului Groza;configura┼úia etnic─â a Transilvaniei de Nord, majoritar rom├óneasc─â. Pentru acest din urm─â argument pleda I. Z. Suri┼ú, fost ambasador al URSS ├«n Fran┼úa. El credea c─â dac─â Transilvania va fi redat─â Rom├óniei, atunci se va ├«nl─âtura disputa Rom├óniei cu URSS privind Basarabia ┼či atunci Rom├ónia va fi legat─â de politica URSS ├«n viitor. Transilvania, considera Suri┼ú, era mai important─â pentru Rom├ónia dec├ót Basarabia. Un alt atu ÔÇô necunoscut ├«ns─â ┼či neasumat ca atare de Bucure┼čti ÔÇô era interesul URSS ca revenirea Transilvaniei de Nord la Rom├ónia s─â fie prezentat─â drept o victorie a PCR pentru cre┼čterea prestigiului s─âu ├«n ochii popula┼úiei. Ca puncte slabe, Rom├ónia avea de anihilat obiec┼úia guvernului maghiar care ar─âta c─â Rom├ónia cedase Transilvania de Nord de bun─â voie, la fel ┼či Basarabia, Bucovina de Nord ┼či Dobrogea de Sud (Cadrilaterul). Dup─â r─âzboi, dac─â nu revendica Dobrogea de Sud ┼či nici Basarabia ┼či Bucovina de Nord, atunci n-ar avea dreptul s─â revendice nici Transilvania de Nord. De asemenea, Rom├ónia avea de lichidat mi┼čcarea de rezisten┼ú─â armat─â anticomunist─â care se formase ├«n toate zonele montane ori ├«n cele greu accesibile.

Contribuţia regelui la revenirea Transilvaniei de Nord la România

Trebuie men┼úionat c─â p├ón─â la ├«ncheierea p─âcii orice variant─â privind Ardealul de Nord a r─âmas posibil─â. Independenti┼čtii au avut o pondere ├«nsemnat─â ├«n ┼čedin┼úele guvernului sovietic, iar planul de anexare a Maramure┼čului la Ucraina Transcarpatic─â, din decembrie 1944 p├ón─â ├«n februarie 1945, a fost o inten┼úie clar exprimat─â ├«n direc┼úia cre─ârii unei noi republici sovietice.

a5 jpg jpeg

Mai ales c─â ├«mp─âr┼úirea ├«n regiuni c├ót mai mici servea Uniunii Sovietice ┼či pentru cazul ├«mp─âr┼úirii Germaniei. ├Än cele din urm─â, propunerea diploma┼úiei maghiare de a se conferi autonomie Transilvaniei ├«n cadrul Rom├óniei a fost respins─â, dar a fost adoptat─â cea privind autonomia secuilor ┼či crearea Regiunii Autonome Maghiare menit─â s─â fie calea de mijloc.

Privind retrospectiv, contribu┼úia regelui Mihai I la revenirea Transilvaniei de Nord la Rom├ónia, ├«ntre 1944 ┼či 1947, a fost una colosal─â. Suveranul a fost omul care a reu┼čit, cu un pre┼ú foarte mare, pe care l-a pl─âtit ┼či el din plin, s─â scoat─â Rom├ónia dintr-o situa┼úie ├«n care nu ajunsese din cauza lui. Dan Zamfirescu, un exponent al ceau┼čismului cultural ┼či poten┼úial admirator al mare┼čalului Antonescu, a judecat comportamentul regelui de la jum─âtatea anilor 1940 cu o luciditate de invidiat, pe care mul┼úi istorici de meserie au evitat-o din oportunism, ├«ngustime de spirit ori rea-voin┼ú─â. ├Än 1994, c├ónd figura regelui Mihai I era pu┼úin popular─â, ├«n volumul Regele ┼či mare┼čalul, Zamfirescu conchidea:ÔÇ×Ardealul luat ├«n 1940 regelui Carol al II-lea... a fost dat regelui Mihai I, autorul principal al cotiturii de la 23 august 1944... ┼či rezultatele oric├ót de nedrepte ┼či dureroase pentru noi, ale Conferin┼úei de Pace de la Paris ar fi fost ┼či mai grele f─âr─â actul istoric prin care Rom├ónia atr─âsese, fie ┼či pentru o clip─â, aten┼úia ├«ntregii lumi asupra ei.ÔÇŁ

Note

*┼×eful delega┼úiei rom├óne la Conferin┼úa de Pace de la Paris, Gheorghe T─ât─ârescu, semn├ónd Tratatul de Pace, la 10 februarie 1947