Ameninţarea Statului Islamic la adresa securităţii internaţionale png

Ameninţarea Statului Islamic la adresa securităţii internaţionale

­čôü Istorie recent─â
Autor: Alexandru Danilov

Avansul rapid din Nordul Irakului al jihadi┼čtilor din Statul Islamic, pe fondul dezorganiz─ârii armatei irakiene, a reu┼čit s─â ia prin suprindere ├«ntreaga comunitate interna┼úional─â. Crimele ├«mpotriva civililor din teritoriile ocupate de islami┼čti au oripilat o lume ├«ntreag─â. Decapitarea jurnali┼čtilor americani, James Foley ┼či Steven Sotloff, au ar─âtat cruzimea extrem─â de care sunt capabili ace┼čti lupt─âtori ai SI, ghida┼úi doar de caracterul  primitiv ┼či de fanatismul lor. Anihilarea Statului Islamic va depinde ├«n mare m─âsur─â de cooperarea dintre SUA ┼či celelalte state ale comunit─â┼úii interna┼úionale, interesate ├«n restabilirea p─âcii ┼či securit─â┼úii ├«n Orientul Mijlociu.

Originile ┼či evolu┼úia  Statului Islamic din Irak ┼či Levant (SIIL)

Fiind constituit─â ├«nc─â din 1999, gruparea terorist─â a Statului Islamic ┼či-a luat de-a lungul timpului diferite nume. Ini┼úial a purtat numele de Organiza┼úia Monoteismului ┼či a Jihadului (Jama'at al-Tawhid wal-Jihad), pentru ca apoi s─â fie redenumit─â de Osama Bin Landen Organiza┼úia jihadului cu baza ├«n ┼óara dintre R├óuri (cunoscut─â mai mult sub denumirea de Al-Qaeda ├«n Irak). 

Din ianuarie 2006, grupul terorist a ├«nceput s─â se distan┼úeze de ideologia Al-Qaeda, organiza┼úia terorist─â din care s-a desprins. Se pare c─â motivul acestei distan┼ú─âri a fost erorile comise de al-Zarqawi, p─ârintele spiritual al SIIL. Dintre aceste erori, cea mai notabil─â a fost seria de atentate cu bomb─â din 2005 la cele 3 hoteluri de la Amman (Grand Hyatt Hotel, Radisson SAS Hotel,  Days Inn). Tot din 2006, grupul a ├«nceput s─â se intituleze Consiliul Mujahedinilor Shura. Gruparea terorist─â promitea s─â lupte ├«mpotriva ┼čii┼úilor. 

Pe 13 octombrie 2006, islami┼čtii radicali din Irak proclam─â Statul Islamic din Irak (SII) sub comanda egipteanului Abu Ayyub al-Masri ┼či irakianului Abu Hamza al-Baghdadi. Dup─â ce cei doi lideri ai SII sunt uci┼či ├«ntr-un raid american, ├«n aprilie 2010, conducerea organiza┼úiei teroriste este preluat─â de Abu Bakr al-Baghdadi, actualul calif al SIIL 

Denumirea de Stat Islamic din Irak ┼či Levant este adoptat─â pe 8 aprilie 2013, dup─â ce grupul terorist condus de Abu Bakr al-Baghdadi ocup─â teritorii ├«n Siria, ├«n contextul r─âzboiului civil sirian. 

Pe fondul ocup─ârii de vaste teritorii ├«n nordul Irakului, SIIL se declar─â califat, schimb├óndu-┼či din nou numele ├«n Statul Islamic (SI).

is insurgents anbar province iraq jpg jpeg
Lupt─âtori ai Statului Islamic (2014)

Lupt─âtori ai Statului Islamic (2014)

Planurile islami┼čtilor radicali ┼či sursele lor de finan┼úare

SI, ca grup extremist sunit, urmeaz─â principiile globale ale jihadului. Ca ┼či alte grupuri jihadiste, Statul Islamic ├«┼či are originea ├«n cadrul organiza┼úiei ÔÇ×Fra┼úii MusulmaniÔÇŁ, primul grup islamist din lume, ce apare ├«n Egiptul anilor ÔÇÖ20. Statul islamic promoveaz─â astfel violen┼úa religioas─â ┼či ├«i nume┼čte pe to┼úi cei care nu sunt de acord cu politica lor opresiv─â infideli sau aposta┼úi. Planul membrilor SI este s─â ├«ntemeieze un stat islamic de orientare salafist─â (sect─â de fanatici din interiorul Islamului, care cere musulmanilor s─â traiasc─â a┼ča cum o f─âceau primele genera┼úii dup─â Mohamed) ├«n Irak, Siria ┼či alte p─âr┼úi ale Levantului. ├Änainte de a lupta ├«mpotriva statelor non-musulmane, SI are ├«n plan purificarea societ─â┼úii islamice. 

Islami┼čtii radicali ai SI resping ├«mp─âr┼úirea lumii arabe realizat─â de Occident dup─â sf├ór┼čitul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial. 

├Än ceea ce prive┼čte finan┼úarea ac┼úiunilor Statului Islamic, au fost capturate aproximativ 200 de scrisori apar┼úin├ónd Al-Qaeda din Irak ┼či a Statului Islamic din Irak care relev─â diverse surse de finan┼úare. Documentele au fost ulterior analizate de trustul de cercetare Rand Corporation . 

Din 2005 p├ón─â ├«n 2010, s-a observat c─â doar 5% din bugetul Statului Islamic, o reprezint─â dona┼úiile externe. Restul a fost str├óns din Irak. Celulele teroriste erau obligate s─â contribuie cu 20% din fonduri erau ob┼úinute din r─âpiri, ┼čantaje ┼či alte activit─â┼úi de crim─â organizat─â.

Situa┼úia financiar─â a actualului Stat Islamic este una mult mai bun─â. Spionajul irakian a ar─âtat faptul c─â SI are bunuri ├«n valoare de 2 miliarde de dolari, fiind cel mai bogat grup jihadist din prezent. Dou─â treimi din aceast─â sum─â sunt reprezentate de bunurile capturate dup─â ocuparea ora╚Öului Mossul (iunie 2014). Sumele str├ónse din jafurile organizate la b─ânci au fost o alt─â surs─â de finan┼úare. Arabia Saudit─â ┼či Qatarul au fost acuzate de guvernul irakian pentru faptul c─â finan┼úeaz─â ├«n secret Statul Islamic. Traficul cu materii prime ┼či artefacte arheologice spore┼čte ╚Öi el bugetul SI. De asemenea, SI extrage petrol ┼či produce energie electric─â ├«n partea de est a Siriei, pe care  o recump─âr─â ulterior tot guvernul sirian.

Ce strategii au la dispozi┼úie SUA ┼či alia┼úii s─âi

syria and iraq 2014 onward war map png png
Situa╚Ťia militar─â la data de 6 aprilie 2015

Situa╚Ťia militar─â la data de 6 aprilie 2015

Vicepre┼čedintele american, Joe Biden, a sus┼úinut ├«n august c─â for┼úele locale pot anihila Statul Islamic ┼či f─âr─â participarea trupelor terestre americane.Ca dovad─â, vicepre┼čedintele american a men┼úionat ofensiva trupelor kurde, care au reu┼čit s─â recupereze aria din jurul barajului Mossul av├ónd ca sprijin avia┼úia american─â. 

Recucerirea ora┼čului Mossul, al doilea ora┼č ca m─ârime din Irak, este ├«ns─â cu mult mai anevoioas─â, av├ónd ├«n vedere are o popula┼úie de aproape 2 milioane de locuitori.  SI a reu┼čit s─â-┼či implanteze aici structuri de administra┼úie destul de solide. ├Än plus, islami┼čtii radicali ai Statului Islamic nu sunt doar simpli terori┼čti;treptat ei au luat forma de organizare a unor mili┼úii.

Statul Islamic a reu┼čit s─â anihileze rezisten┼úa local─â ┼či s─â-┼či instaleze structuri de conducere cel pu┼úin ├«n Fallujah ┼či alte ora┼če din regiunea Anbar. Ca dovad─â putem cita e┼čecul trupelor guvernamentale irakiene ├«n b─ât─âlia care a avut ca obiectiv recucerirea ora┼čului Tikrit.

Pentru a anihila SI, o armata va fi nevoit─â s─â lupte ├«mpotriva radicalilor islamici cl─âdire cu cl─âdire ┼či strad─â cu strad─â, ├«n ora┼čele provinciilor Ninewa, Anbar ┼či Salah. Popula┼úia local─â din aceste ora┼če este ├«n majoritate sunit─â. Chiar dac─â liderii tribali suni┼úi ┼či-au exprimat formal opozi┼úia fa┼ú─â de SI, comunitatea sunit─â nu s-a gr─âbit s─â provoace la lupt─â pe radicalii islamici. Av├ónd ├«n vedere c─â trupele guvernamentale sunt formate ├«n mare parte din ┼čii┼úi ┼či kurzi, este pu┼úin probabil ca ace┼čti suni┼úi s─â-┼či ofere sprijinul. O strategie ar fi ca, dup─â eliberarea ora┼čelor sunite din Nord, guvernul irakian s─â accepte prezen┼úa unei for┼úe interna┼úionale de poli┼úie alc─âtuit─â din militari suni┼úi. ├Än caz contrar, victoriile for┼úelor guvernamentale vor fi doar temporare.

Pentru o anihilare total─â a Statului Islamic, va fi necesar─â distrugerea posesiunilor lor din Siria. 

├Änainte de a interveni ├«n teritoriile controlate de SI ├«n estul Siriei, SUA va trebui s─â distrug─â sistemul de ap─ârare aerian─â al Siriei. O alt─â preocupare pentru administra┼úia american─â este ca oricare din teritoriile recuperate de la Statul Islamic s─â revin─â sub controlul Coali┼úiei Opozi┼úiei Siriene din Allep, organiza┼úia pe care SUA o recunoa┼čte ca fiind reprezentativ─â pentru poporul sirian asuprit de dictatura lui Assad. Chiar dac─â SI va fi ├«nvins, ├«n teritoriile eliberate va fi necesar─â restaurarea imediat─â a legii ┼či ordinii,  precum ┼či refacerea administra┼úiilor locale, care s─â se ocupe de reconstruc┼úia a┼čez─ârilor afectate de r─âzboi ┼či de programele sociale.

Ce ┼čanse de reu┼čit─â pot avea ├«ns─â toate aceste planuri f─âr─â interven┼úia direct─â a trupelor americane? P├ón─â ┼či la recucerirea barajului Mossul ┼či evacuarea popula┼úiei Yazidi de pe muntele Sinjar au fost implica┼úi at├ót civili c├ót ┼či trupe speciale americane, care au intervenit indirect ├«n ajutorul trupelor guvernamentale. Dac─â avem ├«n vedere misiunile umanitare, num─ârul cet─â┼úenilor americani cre┼čte.

Trebuie s─â lu─âm ├«n considerare c─â  toate aceste succese ale guvernului de la Bagdad ├«n fa┼úa SI au fost ob┼úinute ├«n zone ├«n mare parte depopulate, unde jihadi┼čtii nu beneficiau de prea mult sprijin local. ├Än concluzie, SUA va fi nevoit─â ├«n final s─â formeze o alian┼ú─â ├«mpotriva Statului slamic ┼či s─â intervin─â la nivel terestru pentru a solu┼úiona ├«n totalitate problema. Doar opera┼úiunile aeriene nu vor fi suficiente.

Viitorul politic al Orientului Mijlociu

Prezen┼úa SI ├«n zona Orientul Mijlociu reprezint─â un pericol real nu doar pentru statele arabe, dar ┼či pentru cele europene, av├ónd ├«n vedere c─â Statul Islamic inten╚Ťioneaz─â s─â organizeze atacuri teroriste ├«n Europa.

Administra┼úia Obama estimeaz─â c─â o campanie ├«mpotriva SI  va dura cel pu┼úin 3 ani. Cu toate c─â ├«ncearc─â s─â formeze o coali┼úie ├«mpotriva jihadi┼čtilor, pre┼čedintele Obama nu vrea ├«ns─â ca aceast─â ac┼úiune s─â fie interpretat─â de opinia public─â american─â ca fiind o nou─â opera┼úiune militar─â de anvergur─â ├«n Irak, similar─â cu invazia din 2003. Situa┼úia din Orientul Mijlociu se complic─â ┼či mai mult dac─â lu─âm ├«n calcul c─â ├«n Africa de Nord, vidul de putere creat dup─â Primavara arab─â din 2011 nu a fost nici p├ón─â acum substituit de regimuri democratice. 

Marea gre┼čeal─â pe care a f─âcut-o guvernul irakian sprijinit de SUA a fost s─â ├«ndep─ârteze complet de la putere fac┼úiunile politice sunite. Comunitatea sunita s-a sim┼úit astfel marginalizat─â ┼či persecutat─â de noii lideri ┼čii┼úi. 

ÔÇ×Chiar dac─â vor ├«ncerca s─â ne atrag─â ├«n coali┼úie, nu vom acceptaÔÇŁ, declar─â liderul tribal sunit, Sheikh Ali Hatem Suleimani. ÔÇ×├Än trecut am luptat ├«mpotriva Al-Qaeda ┼či am cur─â┼úat zona de ei. Dar americani au l─âsat puterea ├«n m├ón─â lui Maliki (n.r.-premierul irakain, Nouri al-Maliki, de confesiune ┼čiit─â), care a ├«nceput s─â aresteze, s─â ucid─â ┼či s─â exileze o mare parte din comandan┼úii tribali suni┼úi care au purtat lupta ├«mpotriva Al-Qaeda din IrakÔÇŁ,  a spus Sheikh Ali Hatem Suleimani. 

F─âr─â o reconciliere ├«ntre suni┼úi ┼či ┼čii┼úi, Statul Islamic va continua s─â supravie┼úuiasc─â ┼či s─â amenin┼úe interesele americane ┼či europene din regiunea Orientului Mijlociu. Av├ónd ├«n vedere c─â suni┼úii predomin─â ├«n regiune, pu┼úine state arabe vor dori s─â sprijine un guvern irakian care neglijeaz─â comunitatea sunit─â. Diploma┼úia american─â va trebui s─â intervin─â ├«n Irak pentru a permite ┼či suni┼úilor s─â participe activ la guvernarea ┼ú─ârii. ├Än lipsa acestui pas, stabilitatea Orientului Mijlociu pare tot mai ┼čubred─â.

Bibliografie

http://thehill.com/blogs/pundits-blog/defense/216373-boots-on-the-ground-in-iraq-or-not

http://www.nytimes.com/2014/09/08/world/middleeast/destroying-isis-may-take-3-years-white-house-says.html?_r=1