Afacerea Watergate   prima demitere a unui pre┼čedinte american jpeg

Afacerea Watergate - prima demitere a unui pre┼čedinte american

Richard Nixon, al 37-lea pre┼čedinte al Statelor Unite ale Americii, a r─âmas ├«n istoria lumii drept primul pre┼čedinte american obligat s─â demisioneze.

Totul a ├«nceput ├«n vara anului 1972, c├ónd Nixon decide s─â-┼či spioneze adversarii din Partidul Democrat. Comitetul Na┼úional Democrat avea biroul ├«n cl─âdirea Watergate. Aici urmau a fi instalate c├óteva microfoane. Misiunea se soldeaz─â cu un e┼čec, deoarece ÔÇ×sp─ârg─âtoriiÔÇŁ sunt prin┼či. Din nefericire pentru Nixon, poli┼úia realizeaz─â c─â cei aresta┼úi nu erau simpli delicven┼úi. Leg─âtura lor cu Casa Alb─â este verificat─â ┼či demonstrat─â. Urmeaz─â un val de demisii a unor persoane din conducerea Comitetului pentru Realegerea pre┼čedintelui Nixon. ├Än ziua imediat urm─âtoare Casa Alb─â declar─â c─â ÔÇ×nu are niciun amestec ├«n respectivul incidentÔÇŁ

Washington Post sau lini┼čtea dinaintea furtunii

woodward and bernstein young jpg jpeg

Asupra afacerii se a┼čterne lini┼čtea. ├Äns─â acum intr─â ├«n joc doi ziari┼čti ai publica┼úiei americane Washington Post. Jurnali┼čtii Carl Bernstein ┼či colegul s─âu Bob Woodward, ├«ncep s─â ancheteze afacerea pe cont propriu. Gra┼úie unui informator reu┼česc, ├«n scurt timp, s─â publice diferite materiale pe marginea spargerii de la Watergate. Cei doi ajung la concluzia c─â spargerea nu a fost una ├«ntampl─âtoare, ci a fost un ordin politic. Urm├ónd firul informa┼úiilor ob┼úinute, cei doi ziari┼čti descoper─â c─â cei cinci sp─ârg─âtori fuseser─â pl─âti┼úi cu banii nu tocmai albi ai lui Nixon. Se ┼čtia c─â Nixon primea bani de o valoare ├«ndoielnic─â pentru campania sa electoral─â.

Cu toate acestea Nixon c├ó┼čtig─â deta┼čat alegerile din noiembrie 1972. ├Äns─â dup─â alegeri, mai exact la 8 ianuarie 1973, ├«ncepe procesul celor implica┼úi ├«n scandalul Watergate. Cel care va ceda presiunilor interogatoriilor ┼či va accepta s─â vorbeasc─â este James McCord. Acesta le vorbe┼čte autorit─â┼úilor despre activit─â┼úile secrete ale Comitetului pentru Realegerea Pre┼čedintelui ┼či despre modul de finan┼úare.

L-a tr─âdat F.B.I.-ul pe Nixon?

Congresul instituie ├«n aceast─â perioad─â o comisie senatorial─â, care afl─â c─â Nixon supraveghease procesul sp─ârg─âtorilor. Mai mult candidatul la func┼úia de director al FBI, L.Patrick Gray aduce ├«n scen─â noi nume ┼či informa┼úii. Acesta poveste┼čte cum la interogatoriile FBI, fusese prezent ├«n mod constant un reprezntant al Casei Albe. Iar trei dintre consilierii pre┼čedintelui apar tot mai des ├«n m─ârturiile celor interoga┼úi:John Dean, Ehrlichman, Haldeman. Ace┼čtia vor demisiona la 30 aprilie 1973. ├Äntre timp Nixon nume┼čte un nou procuror general, Elliot L. Richardson.

Audierile făcute de comisia specială de anchetă a cazului Watergate erau televizate, astfel că americanul de rând aveau ocazia să fie la curent cu evoluţia cazului.

Eroul acestor audieri a fost John Dean. La 25 iunie 1973, acesta aduce la cuno┼čtin┼úa comisiei, toate eforturile ├«ntreprinse de Nixon ├«n vederea mu┼čamaliz─ârii afacerii. Tot el vorbe┼čte despre banii negrii pentru campanie, listele cu adversari de la Casa Alb─â, obsesia lui Nixon fa┼ú─â de protestatarii ├«mpotriva r─âzboiului, despre ascultarea telefoanelor ┼či despre mentalitatea de bunc─âr ce domnea la Casa Alb─â.

000be060 gif gif

Dup─â aceste declara┼úii, ├«ncepe un adev─ârat r─âzboi ├«ntre Justi┼úie ┼či Nixon, pentru predarea benzilor de magnetofon.

La 10 octombrie 1973, vice-pre┼čedintele Spiro Agnew demisioneaz─â sub acuza┼úia de luare de mit─â. Urmarea scestei ac┼úiuni este mai mult dec├ót evident─â. La 8 august 1974, Nixon demisioneaz─â, iar la 9 august, vice-pre┼čedintele Gerald Ford, depune jur─âm├óntul ├«n calitate de pre┼čedinte al Statelor Unite ale Americii. O lun─â mai t├órziu, Ford ├«l gra┼úieaz─â pe Nixon.

Afacerea Watergate a dus ├«n final la limitarea puterii executive, la promulgarea unor legi, cum ar fi Legea prerogativelor de r─âzboi (1973), Legea prin care erau stabilite plafoane pentru contribu┼úii ┼či cheltuieli ├«n campania electoral─â (1974), Legea privind Libertatea Informa┼úiei (1974). De asemenea s-a produs o oarecare divizare geografic─â a Americii ├«ntre Nordul aflat ├«n criz─â ┼či Sudul tot mai prosper. Acest lucru a dus la preferarea pre┼čedin┼úilor proveni┼úi din sud.

S-a mai produs ┼či un fenomen, numit de unii istorici drept balcanizarea Americii. Acest lucru desemna reculul sistemului bipartizan ┼či cre┼čterea num─ârului de independe┼úi ┼či apari┼úia ├«n num─âr din ce ├«n ce mai mare a asocia┼úiilor (grupurile de presiune). Aceste grupuri erau formate din fermieri, muncitori, liberi profesioni┼čti, feministe, homosexuali, ecologi┼čti ┼či nu numai. Aceste grupuri se afl─â la originea actualelor organiza┼úii de lobby.