Joseph Cinque, povestea africanului care a condus Revolta de pe La Amistad, ajuns subiect de film

Joseph Cinque (cunoscut și ca Sengbe Pieh) a fost un fermier și comerciant african de etnie mende[1], ce a devenit sclav al negustorilor de sclavi spanioli de pe vasul La Amistad, revoltându-se cu succes împotriva acestora, a ajuns din greșeală în S.U.A, devenind prizonier și al statului american, însă în urma cazului S.U.A v La Amistad din 1839 (care ajunge să fie judecat chiar la Curtea Constituțională a S.U.A), devine din nou un om liber, fiind alături de alți afro-americani faimoși ai vremii precum Nat Turner, Solomon Northup sau Harriet Tubman o personalitate marcantă în lupta pentru Abolirea Sclaviei în S.U.A.

  Un portret din 1840 a lui Sengbe Pieh (Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Joseph_Cinqu%C3%A9_ )  

I.Din fermier liber ajuns...sclav al spaniolilor peste noapte

     Joseph Cinque se naște în jurul anului 1814 (numele său de la naștere fiind Sengbe Pieh), însă data sa de naștere rămâne în continuare incertă, pe teritoriul statului Sierra Leone de astăzi.[2]

Acesta era un fermier ce cultiva orez, era căsătorit și avea 3 copii, la momentul în care ajunge să fie vândut ca sclav, pentru a se recupera o datorie de la tribul său (ce fusese învins într-un conflict cu un alt trib african). Cinque este vândut regelui Siaka (al tribului Vai, ce erau tot etnici mende ca el), iar în 1839, el este vândut din nou,de această dată, negustorului spaniol de sclavi Pedro Blanco.[3]

Cinque este întemnițat pe nava comercială portugheză(transportatoare de sclavi) Tecora în mod abuziv, încălcându-se  astfel ordinea tratatelor internaționale, ce interziseseră deja Comerțul cu sclavi. Apoi, el este transportat la Havana,capitala Cubei (încă colonie a Imperiului Spaniol la acea vreme), unde va fi vândut împreună cu alți 110 africani, negustorilor de sclavi spanioli Jose Ruiz și Pedro Montes (cei doi fiind cei care îi vor da lui Sengbe Pieh numele creștin de Joseph Cinque, sub care a rămas cunoscut în Istoria Universală și astăzi).[4]

Spaniolii plănuiesc să-i trimită pe vasul transatlantic La Amistad (acolo unde și Cinque ajunge), cu intenția de a-i vinde în porturile de-a lungul Coastei Cubei ca sclavi muncitori pe plantațiile de zahăr de pe insulă. Însă planurile le vor fi date peste cap de acesta și de o acțiune curajoasă a sa ce va schimba întregul curs al situației...În seara zilei de 30 iunie 1839, Cinque pornește o revoltă la bordul vasului La Amistad, omorându-i pe căpitanul și bucătarul de pe vas.[5]

Totodată, în cadrul acestei revolte sunt omorâți și 2 africani, iar 2 marinari spanioli reușesc să scape cu viață. Cinque, ajuns acum liderul africanilor de pe vas îi va lua prizonieri pe Ruiz și Montes(negustorii de sclavi care îl capturaseră) și le va cere să navigheze înapoi, spre Sierra Leone. Însă în loc să-l trimită acasă pe Cinque și oamenii săi, La Amistad va avea un curs haotic între Coastele S.U.A și cele ale Africii. După aproximativ 2 luni, vasul ajunge în apele S.U.A, lângă Long Island(în statul New York), fiind încercuit de vasul U.S.S Washington.[6]

Când spaniolii le spun ofițerilor de pe vas ce se întâmplase, africanii vor fi încătușați și acuzați de revoltă și crimă cu premeditare, nava și sclavii fiind conduși către orașul New Heaven(statul Connecticut), în așteptarea procesului îndreptat împotriva lor...

Un desen de epocă ce ilustrează Revolta de pe Amistad

(Sursa: https://www.britannica.com/event/Amistad-mutiny)

II SUA vs La Amistad sau cum a devenit Joseph Cinque prizonier al statului american

   Odată arestați de către americani și trimiși în statul Connecticut(stat sclavagist), Joseph Cinque și oamenii săi vor intra teoretic, în proprietatea statului american, însă Ambasada Spaniei le va cere acestora să-i returneze pe africani și să-i trimită înapoi în Cuba, fapt ce va duce la un proces la  Curtea Federală din orașul Hartford(statul Connecticut).[7]

De partea sclavilor africani se află aboliționistul Lewis Tappan, care va stârni simpatia publicului pentru africanii captivi și avocatul Roger.S.Baldwin(ce-i va reprezenta pe aceștia), în timp ce Guvernul S.U.A ia partea Sclavagiștilor(deținătorilor de sclavi).[8]

Aflând despre acest incident în timpul unui turneu prezidențial, Președintele Martin Van Buuren(președinte al S.U.A între 1837-1841) dă dispoziția ca o navă a Marinei S.U.A să fie trimisă către Connecticut pentru a-i trimite pe africani înapoi în Cuba imediat după proces(întrucât putea fi reales în acel an,ca atare, el anticipa faptul că se va ajunge la o judecată împotriva apărării și spera să obțină voturile statelor pro-sclavie prin îndepărtarea africanilor înainte ca aboliționiștii să facă apel la o curte mai mare).[9]

   Procurorii afirmă că,în calitate de sclavi, rebelii africani de pe vasul La Amistad erau subiectul legilor ce conduceau relația dintre sclavi și stăpânii lor. Cu toate acestea, mărturia de la proces a avocatului Roger S.Baldwin determină faptul că în timp ce Sclavia era încă legală în Cuba, importarea de sclavi din Africa nu mai era și că transportarea lui Cinque și a oamenilor săi către Havana se făcuse în condiții...cel puțin dubioase.[10]

Prin urmare, judecătorul hotărăște că africanii fuseseră mai degrabă victime ale răpirii decât ale comercializării și că în acest caz, ei aveau dreptul să scape din mâinile răpitorilor lor în orice mod puteau s-o facă, așadar Cinque și oamenii săi câștigaseră procesul, la a doua înfățișare.[11]

Cu toate acestea, verdictul este anulat când Guvernul S.U.A face apel înaintea Curții Supreme anul următor și ca atare, va fi nevoie de intervenția congressman-ului și fostului președinte al S.U.A,John Quincy Adams, ce pledează într-un mod cât se poate de elocvent și convingător în favoarea rebelilor de pe La Amistad, pentru ca Cinque și oamenii lui să câștige, în cele din urmă,procesul și să fie eliberați.[12]

Curtea Supremă a menținut decizia Curții Federale, iar donațiile unor societăți misionare și private îi vor ajuta pe cei 35 de africani supraviețuitori de pe Amistad,inclusiv Cinque să se întoarcă acasă.

III.Sfârșitul vieții lui Joseph Cinque și influența sa la Hollywood

     În noiembrie 1841, Joseph Cinque se întoarce acasă, în Ținutul Mende (Sierra Leone de astăzi), împreună cu ceilalți captivi de pe La Amistad, fiind însoțiți de misionari englezi ce au misiunea de a-i ajuta să se readapteze în Africa.[13]

În cele din urmă, acesta moare în 1879, în ținutul său natal. Vitejia pe care o arată Cinque și lupta pe care o duce pentru libertatea sa și compatrioților săi africani îl vor transforma într-un personaj emblematic din Istoria Modernă a S.U.A, precum și de la Hollywood. Așadar, regizorul Steven Spielberg decide să facă un film după povestea acestui eveniment istoric puțin cunoscut, film numit sugestiv ,,Amistad”, din distribuția sa făcând parte actori faimoși precum Anthony Hopkins (în rolul fostului președinte John Quincy Adams, ajuns congressman de Massachusetts), Morgan Freeman (în rolul aboliționistului Theodore Joadson, care este însă singurul personaj din film fără un corespondent istoric real, fiind un personaj fictiv), precum și staruri în devenire ca Matthew Mcconaughey (în rolul avocatului Roger.S.Baldwin, care cu ocazia acestui rol, își face debutul în cinematografia de la Hollywood) și Djimon Hansou în rolul sclavului Joseph Cinque, născut în 1964, în Benin, care înainte de a interpreta acest rol, a fost model în Franța și a apărut în câteva dintre videoclipurile pieselor cântăreței Madonna) și care a avut premiera în cinematografele din S.U.A pe 25 decembrie 1997.[14]

Bibliografie

I.Surse secundare

1.Knauer,Caron, American Slavery on film,ABC-CLIO Press,California,2023, Chapter 6(“Amistad”),p.86

II.Surse web

1.     https://www-britannica-com.translate.goog/topic/Mende-people

2.     https://en.wikipedia.org/wiki/Joseph_Cinqu%C3%A9

3.     https://www.britannica.com/event/Amistad-mutiny

4.     https://www.nps.gov/people/sengbe-pieh.htm

5.     https://en.wikipedia.org/wiki/Amistad_(film)

[1] Mende-Grup etnic din Africa de Vest ce trăiește pe teritoriul Sierrei Leone din Evul Mediu și până astăzi, o mică parte a acestui afându-se și în Liberia(https://www-britannica-com.translate.goog/topic/Mende-people )

[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Joseph_Cinqu%C3%A9

[3] Ibidem

[4] Ibidem

[5] Ibidem

[6] Ibidem

[7] https://www.britannica.com/event/Amistad-mutiny

[8] Ibidem

[9] Ibidem

[10]Ibidem

[11] Ibidem

[12] Ibidem

[13] https://www.nps.gov/people/sengbe-pieh.htm

[14] Caron Knauer, American Slavery on film,ABC-CLIO Press,California,2023,Chapter 6(“Amistad”),p.86