A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I1, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă2. Există afirmații care susțin că lojile respective nu ar fi primit numele dacă domnul unirii nu ar fi fost membru al masoneriei. Se poate să fie așa. Există totuși și lojele cu numele de Ștefan cel Mare, Ceahlăul, Ovidiu3... După cum la fel de bine se cunoaște că Regele Carol I nu a fost mason, dar, în 1888, a fost înființată o lojă denumită Carol4.
Alte argumente ar fi și acelea legate de emiterea unor medalii masonice care poartă numele lui Alexandru Ioan Cuza și care ar fi primit o înaltă recunoaștere tocmai datorită acestei legături a lui Cuza cu organizația masonică5.
În cercetarea pe care am realizat-o în anul 2019 la Biblioteca Națională a Franței6 și, recent, în Arhivele Naționale ale României, nu am aflat menționări documentare ale multora dintre afirmațiile care se referă la Alexandru Ioan Cuza și implicarea sa în masonerie. Nu există, spre exemplu, documente ale Lojei Steaua Dunării de la Galați (s-a afirmat că domnul ar fi fost venerabilul acestei loje). Există, în schimb, documentele Lojei Pitagora din Galați din perioada 1865-18757.
Pe scurt: nu ştim dacă Alexandru Ioan Cuza a fost mason. Sigur, alte elemente pot oricând să apară și să schimbe datele ecuației. Până atunci, să revenim la Neagu Djuvara, care, în interviul din 1990, din revista „Cronica”, făcea legătura dintre Cuza și masonerie și îi atribuia acestuia calitatea de membru al masoneriei.
Reputatul istoric avea să revină asupra opiniei sale două decenii mai târziu, arătând, cu eleganța-i caracteristică, că istoricul nu deține totuşi adevărul absolut. Să-l lăsăm să încheie, așadar, acest subiect care, cu siguranţă, va suscita multă vreme dezbateri:
„S-a scris în anumite cărți că a fost ales fiindcă era și el mare mason. Am consultat persoanele cele mai competente care au căutat prin documentele masoneriei de la Paris, deschise recent (s-a căutat, de pildă, în loja care fabrica, așa-zicând, pe masonii români).
Cuza n-a fost găsit, aşa încât îmi cer şi eu iertare pentru că, într-o carte franţuzească, am repetat acelaşi lucru pe care l-am citit într-o carte de istorie a masoneriei. Nu s-a dovedit până acum că ar fi fost mason Cuza. Dar un lucru este cert, tinerii unionişti care i-au propus candidatura şi care l-au votat erau, mai toţi, masoni. El a fost creaţia masonilor la început. Vom vedea mai târziu că tot masonii l-au răsturnat, după şapte ani!”8.
Acest text este un fragment din articolul „Conflictul dintre Alexandru Ioan Cuza și Loja Înţelepţii din Heliopolis” publicat în numărul 267 al revistei „Historia” (revista:267), disponibil în format digital pe platforma paydemic.
Note:
1 Arhivele Naționale ale României, Fond Francmasoneria Română, dosar 19, f. 17.
2 Ibidem, f. 15.
3 Vezi ANR, Fond Francmasoneria Română, dosar 19.
4 Ibidem, f. 19.
5 Vezi MNIR, Medalii și însemne masonice. Catalog de expoziție, București, 2006.
6 Cu sprijinul Societății Culturale Ploiești Mileniul III.
7 Biblioteca Națională a Franței, Site Richelieu, Fond Maçonnique, FM2-861.
8 Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, București, Editura Humanitas, 2010, p. 175.
Mai multe pentru tine...
