Măsuri pentru prevenirea răspândirii sifilisului în Iași, la sfârșitul secolului al XIX-lea

În România, la sfârșitul secolului al XIX-lea, prostituția era un fenomen tolerat și greu de supravegheat, iar răspândirea bolilor venerice, în special a sifilisului, reprezenta o problemă greu de gestionat pentru autorități.

Doctorul Th. Philippescu, într-un „Raport general asupra igienei publice al orașului Iași pe anul 1888”, publicat în 1889, preciza că supravegherea prostituției reprezintă o „măsură prevenitoare și apărătoare contra infecțiunei cu sifilis”.

„Una dintre bolile cele mai teribile, care infectând populațiunea, o debilitează, o face mai puțin rezistibilă contra agenților nocivi, îi scurtează viața și astfel constituie una din principalele cauze a descreșterei populației, este sifilisul.

Ca măsură prevenitoare și apărătoare contra infecțiunei cu sifilis este în oraș supravegherea prostituției. Această supraveghere se exercită de administrația sanitară cu ajutorul medicilor comunali și cu concursul ce ar trebui să deie agenții polițienești.

În cursul anului 1888, au existat în orașul Iași 12 case de prostituție, autorizate, pentru care s-au înregistrat 132 de femei prostituate, dintre care 12 au fost locuind singuratec în case private. Acestora li s-au făcut 6278 vizitațiuni, la care s-au constatat 4 atinse de blenoragie, 37 de ulcere simple venerice, 6 de sifilis constituțional și 4 de alte boli diferite.

Toate aceste au fost trimise în căutarea spitalului Sf. Spiridon, căruia i s-au plătit pentru căutare pe zi de prostituată câte 1 leu 50 bani. Epitropia casei ospitalelor Sf. Spiridon nu primește femeile prostituate bolnave, în cautarea spitalelor, decât pentru plata sumei sus arătată; acești bani se plătesc parte din casa comunei și anume pentru prostituatele clandestine aflate bolnave, iar parte se execută de la mediatoare cu ajutorul serviciului de percepție a comunei, pentru femeile prostituate bolnave din casele de prostituție autorizate.

Femeile prostituate constatate bolnave trebuie la moment izolate și internate spre căutare; de aceea am propus ca comuna să se pună în înțelegere cu Epitropia casei osp. Sf. Spiridon, ca pentru o sumă alocată în buget exclusiv pentru căutarea prostituatelor, să fie pe dată internate în ospital până la deplina lor însănătoșare. Fiindcă, ca și pretutindeni, transmiterea bolii în cea mai mare parte se face prin prostituție clandestină, este de dorit un concurs mai eficace din partea Prefecturei de Poliție”, scria dr. Th. Philippescu, conform Institutului de Studii Sud-Est Europene.

_{Foto sus: Caricatură
publicată de ziarul umoristic „Veselia”, Anul 1, nr. 10, 29
decembrie 1891 (© Facebook / Institutul
de Studii Sud-Est Europene)}