Un mormânt roman neobișnuit, descoperit în orașul antic Salona
Arheologii au descoperit un mormânt roman neobișnuit, în care defunctul a fost înhumat cu fața în jos, în timpul celor mai recente săpături desfășurate în orașul antic Salona, în apropiere orașului Split din Croația. În mormânt, alături de rămășițele umane au fost găsite numeroase obiecte, printre care recipiente din sticlă, vase ceramice și geme gravate.
Descoperirea a fost făcută în timpul celui de-al cincilea sezon de cercetări arheologice desfășurate în Hortus Metrodori, o zonă a necropolei vestice a orașului antic Salona, informează Croatia Week.
În campania din acest an au fost cercetate 32 de morminte, astfel că numărul total al mormintelor investigate în această zonă a ajuns la 152. Jumătate dintre cele cercetate recent sunt morminte de incinerație, iar celelalte sunt morminte de înhumație.
Un mormânt care iese din tipare
Cea mai interesantă descoperire este Mormântul 162. Acesta s-a remarcat nu doar prin inventarul funerar bogat, ci și prin poziția neobișnuită în care a fost depus defunctul: pe burtă, cu fața în jos.
În interior au fost descoperite trei sticle, un recipient de mici dimensiuni și trei unguentaria, vase de mici dimensiuni utilizate în Antichitate pentru păstrarea parfumurilor, uleiurilor sau a altor substanțe. Unul dintre aceste recipiente este deosebit de neobișnuit, având forma unei curmale.
Inventarul funerar mai cuprinde patru vase ceramice, două geme gravate și fragmente ale unui obiect din bronz.
Mormântul a fost amenajat deasupra vestigiilor unui zid mai vechi, care fusese distrus. Arheologii presupuseseră anterior că zidul reprezenta latura nordică a unei parcele funerare, delimitată la sud de un murazzo, un zid masiv.
Faptul că deasupra zidului au fost descoperite morminte datate în secolul I arată că structura ar putea fi mai veche decât murazzo-ul. Descoperirea contribuie astfel la reconstituirea etapelor prin care această parte a necropolei a fost construită și reorganizată.
Dovezi despre ritualurile funerare romane
Săpăturile au oferit și informații despre diversitatea ritualurilor funerare din Salona romană.
În cazul celor 16 morminte de incinerație investigate în această campanie, cea mai frecventă practică a fost depunerea directă a rămășițelor incinerate într-o groapă. Au fost identificate 12 astfel de morminte.
În alte trei cazuri, rămășițele au fost depuse în urne ceramice, în timp ce un alt mormânt roman conținea o urnă din piatră. Unele dintre morminte erau marcate la suprafață prin pietre fasonate, așezate vertical.
Un alt mormânt, numerotat 137, a atras atenția prin obiectele depuse alături de rămășițele incinerate: un unguentarium din sticlă, un ac din os și o lampă de ulei din ceramică.
Prezența atât a mormintelor de incinerație, cât și a celor de înhumație oferă indicii despre evoluția obiceiurilor funerare în Salona de-a lungul perioadei romane.
Salona, unul dintre marile orașe romane de la Adriatica
Situată în apropierea actualului oraș Solin, Salona a fost capitala provinciei romane Dalmația și unul dintre cele mai importante centre urbane de pe coasta estică a Adriaticii.
Ruinele sale oferă cercetătorilor informații despre numeroase aspecte ale vieții romane, de la arhitectură și religie până la obiceiurile funerare.
Cercetările din zona Hortus Metrodori sunt realizate de o echipă multidisciplinară formată din arheologi, studenți, personal auxiliar și specialiști în bioarheologie.
Săpăturile sunt derulate de Institutul Croat pentru Conservare (Hrvatski restauratorski zavod) și Muzeul Arheologic din Split, iar analizele bioarheologice sunt realizate de Centrul de Antropologie al Academiei Croate de Științe și Arte. Proiectul este finanțat de Ministerul Culturii și Media din Croația.
Mai multe pentru tine...
