
Un colier vechi de 4.000 de ani, descoperit la peste 2.600 de metri altitudine în Alpii elvețieni
Topirea ghețarilor scoate la lumină noi mărturii ale trecutului. Un colier din bronz, cu o vechime de aproximativ 4.000 de ani, a fost descoperit în pasul montan Lötschenpass din Elveția, într-o zonă în care arheologii au identificat deja vestigii ale unor călători din Epoca Bronzului timpuriu.
Specialiștii cred că podoaba ar fi putut fi lăsată intenționat ca ofrandă, pentru a cere protecție în timpul traversării Alpilor sau pentru a mulțumi pentru o călătorie încheiată cu bine, informează La Brujula Verde.
Descoperirea a fost făcută la jumătatea lunii octombrie 2026, de o echipă a Serviciului Arheologic al Cantonului Berna, în timpul unei cercetări periodice a siturilor montane. Printre stânci, la peste 2.600 de metri altitudine, specialiștii au observat un obiect metalic: un inel din bronz, cu diametrul de aproximativ 13 centimetri și cu capetele terminate în mici bucle. Este vorba despre un colier rigid, purtat deschis în jurul gâtului, datat între 2000 și 1700 î.Hr.

Colierul reprezintă prima bijuterie din Epoca Bronzului și primul obiect din bronz identificat vreodată la Lötschenpass. Este, totodată, primul obiect metalic preistoric recuperat din această zonă. În ciuda faptului că a rămas expus timp de aproximativ patru milenii, colierul s-a conservat într-o stare surprinzător de bună. După documentarea poziției sale și recuperarea atentă, piesa a fost transportată la laboratoarele din Berna, unde se află în prezent pentru conservare.
Un traseu alpin folosit de oameni de milenii
Lötschenpass leagă regiunea Berner Oberland, din nord, de cantonul Valais, din sud. Deși este menționat în documente istorice încă din 1352, cercetările arheologice demonstrează că traseul era utilizat cu mult înainte de apariția izvoarelor scrise.
Primele descoperiri importante din cercetările recente datează din 2011, când administratorul refugiului montan a semnalat existența unor obiecte într-un vechi strat de zăpadă aflat în topire. Investigațiile desfășurate ulterior au scos la iveală un ansamblu de vestigii datate între 2000 și 1800 î.Hr. Acestea au fost interpretate drept echipamentul unui călător din Epoca Bronzului timpuriu.
Printre obiectele recuperate se numără o cutie din lemn care conținea făină de cereale, fragmente de arc, trei vârfuri de săgeți din silex, un recipient realizat din corn de bovină, curele și fragmente de piele, precum și un nasture din corn de cerb. Conservarea excepțională a materialelor organice face ca ansamblul să fie considerat unul deosebit de valoros pentru studierea vieții cotidiene din acea perioadă.
Alte descoperiri, printre care monede romane, săgeți medievale, recipiente din lemn și obiecte din Epoca Fierului, confirmă utilizarea îndelungată a pasului. Potrivit arheologilor, zona a fost traversată timp de cel puțin 4.000 de ani de vânători, păstori, comercianți și călători.
Ghețarii care se retrag dezvăluie comori arheologice
Fenomenul nu este izolat. La pasul Schnidejoch, aflat în apropiere, topirea zăpezii și a gheții a scos la iveală sute de obiecte din piele, lemn și metal, unele datând din perioada 4800–4500 î.Hr., fiind astfel mai vechi decât celebrul Ötzi, omul ghețurilor.
Încălzirea climatică face posibilă descoperirea unor vestigii care au rămas conservate sub gheață timp de milenii. Totuși, odată expuse aerului, materialele organice, precum lemnul și pielea, se degradează rapid. Din acest motiv, Serviciul Arheologic al Cantonului Berna atrage atenția asupra necesității raportării imediate a obiectelor descoperite, înainte ca acestea să fie colectate sau deteriorate.
O ofrandă pentru o călătorie în siguranță?
Colierul seamănă cu bijuteriile descoperite în morminte din Epoca Bronzului timpuriu la Gwatt, Einigen și Hilterfingen, localități situate pe malul lacului Thun, dar și în regiunea Valais. Aceste zone erau importante centre ale metalurgiei, iar bronzul reprezenta un material valoros, utilizat atât pentru fabricarea uneltelor și armelor, cât și a podoabelor.

Pentru arheologi, prezența unei asemenea bijuterii la mare altitudine oferă indicii importante despre mobilitatea comunităților preistorice și despre legăturile dintre populațiile de la nordul și sudul Alpilor.
O ipoteză luată în calcul de specialiști este că obiectul nu a fost pierdut accidental, ci depus intenționat ca ofrandă. Călătorii ar fi putut să-l ofere unei divinități pentru a solicita protecție înaintea traversării muntelui sau pentru a mulțumi după o călătorie reușită. Deocamdată, însă, această interpretare rămâne o presupunere.
Foto sus: Experții Serviciului Arheologic al Cantonului Berna au măsurat, documentat și recuperat colierul (© Archäologischen Dienst des Kantons Bern / Regula Gubler)
Mai multe pentru tine...

















