
Descoperiri spectaculoase la amfiteatrul roman din Croația - tunelul Porții Morții redeschis
Orașul antic Salona, odinioară capitala prosperă a provinciei romane Dalmația, continuă să-și dezvăluie secretele pe măsură ce echipele de conservare desfășoară ample lucrări de restaurare la amfiteatrul monumental situat în apropiere de Split. În timp ce vizitatorii se plimbă printre ruine, fotografiază zidurile impunătoare din piatră și folosesc instrumente digitale pentru a reconstitui trecutul, în culise are loc un efort meticulos și complex de conservare, potrivit turismistoric.ro
Tunel antic și inginerie veche de 2.000 de ani la Amfiteatrul din Salona
În 2025, specialiștii au reluat curățarea și organizarea sectorului nordic al gradenei amfiteatrului. În timpul acestor intervenții, au descoperit și documentat un segment de pavaj antic care rămăsese ascuns sub straturi de pământ timp de decenii. Descoperirea oferă informații valoroase despre modul în care spectatorii circulau în interiorul structurii și despre funcționarea complexului în timpul spectacolelor publice de acum aproape două milenii.
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri a fost făcută la intrarea vestică în arenă, cunoscută în latină drept porta pompae. După îndepărtarea depunerilor de sol și a fragmentelor de piatră, arheologii au identificat cleme originale din fier care încă fixează blocurile masive de piatră. Veche de aproape 2.000 de ani, această structură metalică își îndeplinește și astăzi rolul inițial – o dovadă impresionantă a preciziei și durabilității ingineriei romane.

Amfiteatrul din Salona, construit probabil în secolul al II-lea d.Hr., putea găzdui între 15.000 și 18.000 de spectatori. El reprezenta un simbol al autorității romane și al rafinamentului urban pe coasta estică a Adriaticii. Aici aveau loc lupte de gladiatori (munera) și vânători de animale (venationes), spectacole profund ancorate în viața socială și politică a Imperiului Roman.
Redeschiderea „Porții Morții” – Porta Libitinae
Printre cele mai încărcate simbolic zone ale sitului se află coridorul subteran redeschis recent, care se întinde pe aproximativ 90 de metri spre sud de la Porta Libitinae, așa-numita „Poartă a Morții”.
Libitina era zeița romană asociată ritualurilor funerare și înmormântărilor. Numele ei a devenit sinonim cu administrarea morții și practicile mortuare. Taxele funerare erau uneori plătite la templele dedicate acesteia, iar simbolismul ei a fost integrat și în arhitectura amfiteatrelor romane.
În arene precum cea din Salona, Porta Libitinae avea un rol sumbru, dar pragmatic: prin această ieșire erau scoși gladiatorii răniți sau uciși și animalele moarte, departe de privirile publicului. Această separare spațială făcea parte din coregrafia teatrală a spectacolului roman. Dacă porta pompae era asociată procesiunilor și fastului ceremonial, Poarta Morții marca finalul tăcut și nevăzut al confruntărilor.

Redeschiderea tunelului îmbogățește atât înțelegerea logisticii amfiteatrului, cât și experiența vizitatorilor. Parcurgerea coridorului oferă o conexiune directă cu mecanismele ascunse ale divertismentului roman – infrastructura, mișcarea personalului și simbolismul atent construit care susțineau spectacolul.
Provocări de conservare și protejarea responsabilă a patrimoniului
În interiorul tunelului, arheologii au descoperit nu doar vestigii antice, ci și cantități semnificative de moloz, deșeuri și obiecte abandonate de-a lungul timpului. Toate acestea au fost îndepărtate cu grijă.
Blocurile de piatră recuperate au fost separate și păstrate pentru a fi reutilizate în viitoare intervenții de conservare. La Salona, specialiștii subliniază că niciun fragment nu este „doar o piatră”. Fiecare element face parte dintr-un sistem arhitectural și istoric complex. Reutilizarea materialului original garantează autenticitatea structurală și respectă standardele internaționale de restaurare.
Pentru protejarea amfiteatrului, a fost pregătită și o excavație destinată instalării unei rampe care să limiteze accesul neautorizat și să prevină vandalismul. Astfel de măsuri sunt esențiale pentru conservarea pe termen lung a unuia dintre cele mai valoroase monumente arheologice din Croația.
Planuri de viitor pentru Amfiteatrul din Salona
Lucrările de conservare în sectorul nordic vor continua, alături de cercetările arheologice. Artefactele recent descoperite, descrise de experți drept descoperiri deosebit de atractive, sunt în curs de analiză și vor fi prezentate publicului în perioada următoare.
Obiectivele sunt clare:
- Protejarea amfiteatrului pentru generațiile viitoare
- Valorificarea lui într-o manieră contemporană, dar respectuoasă
- Utilizarea sitului ca spațiu pentru evenimente culturale atent gestionate
Salona nu este un parc obișnuit, chiar dacă este deschisă vizitatorilor. Este unul dintre cele mai importante situri arheologice din Croația și parte a patrimoniului cultural de valoare excepțională al țării. Conservarea sa depinde nu doar de munca specialiștilor, ci și de comportamentul responsabil al vizitatorilor – evitarea escaladării zidurilor, a extragerii pietrelor sau a deteriorării structurilor.
Pe măsură ce cercetările continuă, Salona își recâștigă treptat vocea de centru urban major al lumii adriatice antice. Redeschiderea Porții Morții și descoperirea clemelor romane încă funcționale ne reamintesc că sub fiecare strat de pământ se ascunde un nou capitol al istoriei.
Iar Salona pare să mai aibă multe povești de spu















