Top 10 inven╚Ťii ╚Öi descoperiri accidentale jpeg

Top 10 inven╚Ťii ╚Öi descoperiri accidentale

­čôü Curiozit─â┼úile ┼či culisele istoriei
Autor: Alexandru Safta
­čŚô´ŞĆ 29 iulie 2013

Scriitorul american Dale Breckenridge Carnegie ├«ndemna o lume ├«ntreag─â, acum c├óteva decenii, ÔÇťs─â fac─â limonad─â atunci c├ónd via╚Ťa are de oferit l─âm├óiÔÇŁ.

Las─â impresia unei paradigme for╚Ťate, dar putem spune c─â cei care au procedat conform acestei filosofii au participat la progresul general ╚Öi, ├«n parte, au schimbat lumea. Este vorba despre to╚Ťi acei inventatori care au trecut peste depresie atunci c├ónd au e╚Öuat ├«n realizarea unor obiective ╚Öi au avut t─âria de a remarca poten╚Ťialul ├«ntr-o eroare, sau ├«ntr-o coinciden╚Ť─â. Iat─â ce au oferit ei lumii, practic, f─âr─â inten╚Ťie!

10. Artificiile

Pentru mult─â lume nu mai este un secret c─â artificiile au fost ini╚Ťial folosite ├«n China, cu peste o mie de ani ├«n urm─â. Ceea ce, probabil, nu cunosc mul╚Ťi este faptul c─â, potrivit unei legende larg r─âsp├óndite ╚Öi ├«n general acceptat─â, ele au fost inventate accidental acum dou─â mii de ani de c─âtre un buc─âtar chinez care experimenta re╚Ťete culinare. Buc─âtarul ar fi amestecat c─ârbune, pucioas─â ╚Öi salpetru (nitrat de potasiu) ÔÇô ingrediente comune ├«n gastronomia acelor vremuri, pe care le-a introdus ├«ntr-un tub de bambus. Atunci c├ónd mixtura a intrat ├«n contact cu focul, totul  a explodat.

Cea mai timpurie documentare oficial─â a artificiilor dateaz─â din secolul al ╚Öaptelea d.H., atunci c├ónd erau folosite ├«n China pentru alungarea spiritelor rele ÔÇô gra╚Ťie zgomotului produs-╚Öi ├«n cadrul ritualurilor religioase de invocare a fericirii ╚Öi prosperit─â╚Ťii. ├Än cele din urm─â, me╚Öte╚Öugul ob╚Ťinerii artificiilor a devenit o profesie independent─â, iar ├«n China pirotehnicienii (mae╚Ötrii artificiilor) au ajuns ├«n scurt timp s─â fie respecta╚Ťi pentru priceperea lor de a organiza spectacole uimitoare de sunet ╚Öi lumin─â.

9. Politetrafluoretilena (Teflon)

├Än chimie este cunoscut sub numele de politetrafluoretilen─â (PTFE) ╚Öi este considerat cea mai alunecoas─â substan╚Ť─â existent─â. Propriet─â╚Ťile ÔÇťnelipicioaseÔÇŁ ale polimerului sintetic teflon au f─âcut ca acest material s─â transcead─â buc─ât─âria, unde ├«ntrebuin╚Ť─ârile sale sunt deja notorii ╚Öi s─â ├«╚Öi g─âseasc─â menirea ├«n industria aerospa╚Ťiala, comunica╚Ťii, electronic─â, procese industriale, arhitectur─â ╚Öi cosmetic─â. Teflonul a ajuns s─â fie folosit chiar ╚Öi pe mobilier sau ├«n componen╚Ťa ╚Ťes─âturilor, prezen╚Ťa lui prevenind murd─ârirea de orice fel, gra╚Ťie propriet─â╚Ťii spectaculoase de a nu adera la alte substan╚Ťe.

Teflon jpg jpeg

PTFE a fost inventat accidental ├«n anul 1938 de c─âtre chimistul american Roy Plunkett, de la Kinetic Chemicals, din New Jersey. Plunkett ├«ncerca s─â fabrice un nou agent de refrigerare pe baz─â de cloro-fluor-carbon (CFC), prin intermediul interac╚Ťiunii dintre gazul de tetrafluoretilen─â (TFE) ╚Öi acid hidrofluoric. A╚Öadar, cercet─âtorul a folosit o cantitate foarte generoas─â de gaze TFE, pe care le-a presurizat, le-a r─âcit ╚Öi le-a stocat ├«ntr-un recipient metalic. Atunci c├ónd a dorit s─â verifice con╚Ťinutul canistrei, a constatat c─â tot gazul disp─âruse ╚Öi totu╚Öi recipientul nu ├«╚Öi pierduse din greutate nici dup─â deschidere. Curios, a dezmembrat vasul ╚Öi a descoperit ├«n interior un material alb asem─ân─âtor cu ceara ╚Öi bizar de alunecos. Analiza materialului a demonstrat c─â era perfluoretilen─â polimerizat─â, fierul de pe interiorul containerului func╚Ťion├ónd ca un catalizator la presiuni ridicate. Kinetic Chemicals a patentat noul material ├«n 1941 ╚Öi l-a ├«nregistrat ├«n 1945 sub marca de Teflon.

8. Geamul laminat

Este vorba despre un tip de geam securizat care nu se fragmenteaz─â sub inciden╚Ťa unor ╚Öocuri de natur─â s─â ├«l sparg─â. Atunci c├ónd se ac╚Ťioneaz─â asupra acestui tip de geam cu o for╚Ť─â distrug─âtoare, el este ╚Ťinut ├«nchegat de un strat intermediar, cunoscut ca polivinil butiral (PVB), dispus ├«ntre dou─â sau mai multe straturi de sticl─â. Aceast─â folie mediatoare p─âstreaz─â straturile geamului unite chiar ╚Öi atunci cand sticla este lovit─â, rezisten╚Ťa sa sporit─â prevenind f─âr├ómi╚Ťarea . ├Än mod tipic, tehnologia se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ├«n cazul parbrizelor ╚Öi lunetelor de automobile.

geam laminat jpg jpeg

Geamul laminat a fost inventat ├«n anul 1903, de c─âtre chimistul francez Edouard Benedictus, pe care l-a inspirat un accident de laborator. ├Änt├ómpl─âtor, un recipient de sticl─â a ajuns s─â fie acoperit cu nitratul de celuloz─â aflat ├«n componen╚Ťa plasticului ╚Öi atunci c├ónd, tot accidental, a fost sc─âpat─â pe jos, s-a spart, dar nu s-a ├«mpr─â╚Ötiat ├«n buc─â╚Ťi. Atunci lui Benedictus i-a venit ideea de a fabrica un material compozit din sticl─â ╚Öi plastic, pentru a reduce efectele nefaste ale accidentelor auto. Inven╚Ťia nu a fost adoptat─â imediat de constructorii de automobile, dar geamul laminat a intrat rapid ├«n componen╚Ťa vizierelor m─â╚Ötilor de gaz folosite ├«n timpul Primului R─âzboi Mondial.

7. Cuptorul cu microunde

Energia microundelor este un fenomen natural care se manifest─â atunci c├ónd curentul electric circul─â printr-un conductor. Practic, microundele reprezint─â o form─â de radia╚Ťie electromagnetic─â asem─ân─âtoare cu lumina solar─â sau cu undele radio. Aproape oricine ╚Ötie ast─âzi ce este, la ce anume serve╚Öte ╚Öi cum se folose╚Öte un cuptor cu microunde. Mai pu╚Ťin cunoscut este faptul c─â aparate folosind acest principiu de func╚Ťionare exist─â la ├«ndem├óna oamenilor de peste ╚Öaizeci de ani ╚Öi nu de ieri, de azi.

Cuptor cu microunde jpg jpeg

├Än anul 1946, inginerul dr. Percy Spencer, de la Corpora╚Ťia Raytheon, desf─â╚Öura un proiect legat de tehnologia radar. Americanul testa ├«n laborator un tub electronic de ├«nalt─â frecven╚Ť─â, denumit magnetron, atunci c├ónd a constatat  un fenomen bizar:batonul de ciocolat─â din buzunarul s─âu s-a topit ├«n timpul unui astfel de experiment. Episodul l-a uimit, a╚Öadar a mai supus ulterior test─ârii boabe de porumb ╚Öi un ou, pe care le-a expus ├«n apropierea tubului alimentat cu electricitate. At├ót reac╚Ťia boabelor, care s-au transformat ├«n floricele, c├ót ╚Öi a oului, care a explodat, i-au dat de ├«n╚Ťeles cercet─âtorului c─â era martor al unei expuneri la energie cu microunde de joas─â densitate. ╚śi s-a gandit c─â orice fel de hran─â ar putea fi preparat dup─â acest principiu. Prin urmare a modelat o cutie metalic─â ce putea fi alimentat─â cu electricitate, energie care nu putea evada cre├ónd un c├ómp electromagnetic de ├«nalt─â densitate. Atunci c├ónd alimentele erau introduse ├«n cutia metalic─â ╚Öi tratate cu microunde, temperatura lor cre╚Ötea foarte rapid. Astfel a inventat dr. Spencer ceva ce avea s─â revolu╚Ťioneze g─âtitul ╚Öi a pus bazele unei industrii de multe milioane de dolari, cuptorul cu microunde.

6. Plasticul

├Än anul 1862, Alexander Parkes a prezentat un material organic, derivat din celuloz─â, care, odat─â ├«nc─âlzit, putea fi modelat p─âstr├óndu-╚Öi forma dup─â  r─âcire. Era prima versiune de plastic ╚Öi se numea parkesin─â (piroxilin─â). Materialul s-a bucurat de un success efemer, din pricina unei calit─â╚Ťi s─ârace, cauzat─â de reducerea costurilor pentru produc╚Ťie. A urmat celuloidul, cunoscut ini╚Ťial ca xilonit─â ╚Öi derivat din celuloz─â ╚Öi camfor alcoolizat. A fost inventat de americanul John Wesley Hyatt ca substitut pentru filde╚Öul folosit ├«n bilele de billiard. ├Än afara acestei aplica╚Ťii, celuloidul a devenit faimos ca fiind primul film fotografic flexibil ├«ntrebuin╚Ťat ├«n fotografie ╚Öi pentru realizarea imaginilor ├«n mi╚Öcare. Fiind un material foarte inflamabil ╚Öi cu descompunere u╚Öoar─â, sfera ├«ntrebun╚Ť─ârilor sale a fost mult restr├óns─â.

plastic jpg jpeg

Dup─â nitratul de celuloz─â, formaldehida a urmat ca produs ce avea s─â marcheze avansul c─âtre tehnologia plasticului. ├Än 1899, britanicul Arthur Smith a ob╚Ťinut r─â╚Öina din fenol ╚Öi formaldehid─â (selac), pentru a o folosi ca ├«nlocuitor al ebonitei ├«n izola╚Ťiile electrice. Fiind ├«ns─â un material costisitor ╚Öi greu de procurat, chimistul belgian Leo Hendrik Baekeland s-a g├óndit s─â creeze ╚Öi pentru acesta o alternativ─â, cu inten╚Ťia de a face profit. F─âr─â s─â vrea, a ├«mbun─ât─â╚Ťit tehnicile de reac╚Ťie ├«ntre fenol ╚Öi formaldehid─â ╚Öi a inventat astfel prima r─â╚Öin─â complet sintetic─â, ce a devenit un success comercial. Belgianul a ob╚Ťinut un material modelabil care suporta temperaturi ridicate f─âr─â s─â manifeste distorsiuni. L-a denumit bakelit─â ╚Öi a remarcat la scurt timp c─â avea mii de posibile ├«ntrebuin╚Ť─âri. Din acest material a derivate plasticul, care este ast─âzi folosit ├«n aproape orice industrie.

5.  Radioactivitatea

Radioactivitatea este procesul prin care nuclee atomice instabile elibereaz─â particule energetice subatomice. Fenomenul poate fi observat ├«n cazul elementelor grele, precum uraniul ╚Öi ├«n izotopi radioactive, precum carbonul-14. Exist─â trei tipuri de radia╚Ťie radioactiv─â ÔÇô particule alfa, particule beta ╚Öi raze gamma. Acestea sunt ├«nc─ârcate pozitiv, negativ ╚Öi neutru. Expunerea uman─â la radioactivitate se m─âsoar─â ├«n razi, unde un rad reprezint─â 0, 01 jouli de energie absorbit─â per kilogram de ╚Ťesut.

radioactiv jpg jpeg

├Än anul 1896, fizicianul francez Antonie Henri Becquerel era preocupat de fluorescen╚Ťa natural─â ╚Öi de novatoarea raz─â X. ├Än cadrul cercet─ârilor sale, specialistul a executat numeroase experimente pentru a observa dac─â mineralele fluorescente natural aveau capacitatea de a produce raze X dup─â ce au fost expuse la Soare. Din p─âcate, sau din fericire, era iarn─â atunci c├ónd Becquerel ├«╚Öi desf─â╚Öura testele ╚Öi, vreme de o s─âpt─âm├ón─â ├«ntreag─â cerul a fost acoperit de nori. Acest lucru l-a determinat pe specialist s─â ├«╚Öi abandoneze temporar echipamentul ├«ntr-un sertar, ├«n a╚Öteptarea unor condi╚Ťii meteo favorabile. Atunci c├ónd  Becquerel a vrut s─â-╚Öi reia experimentul, el a constatat c─â bucata de uraniu l─âsat─â ├«n sertare se autoimpregnase pe o plac─â fotografic─â ├«n absen╚Ťa unei expuneri anterioare la lumin─â. Cercet├ónd ├«n continuare, al─âturi de Marie ╚Öi Pierre Curie, pe aceast─â nou─â direc╚Ťie, francezul a descoperit radioactivitatea.

4. ÔÇťPraful inteligentÔÇŁ

No╚Ťiunea de ÔÇťSmartdustÔÇŁ, sau ÔÇťpraf inteligentÔÇŁ, vizeaz─â un sistem de elemente microelectromecanice (MEM), asemenea senzorilor, capabil s─â detecteze ╚Öi s─â m─âsoare, spre exemplu, lumina, temperatura, vibra╚Ťia, magnetismul ╚Öi substan╚Ťele chimice. Aceste dispozitive pot fi organizate ├«n re╚Ťele wireless (f─âr─â interconectare fizic─â) ╚Öi, gra╚Ťie progresului tehnologic, reduse la dimensiunea unor fire de nisip con╚Ťin├ónd senzori, circuite, tehnologie de comunica╚Ťii bidirec╚Ťionale ╚Öi o surs─â de energie. MEM pot comunica ├«ntre ele pe distan╚Ťe de p├ón─â la 300 de metri.

praf jpg jpeg

Praful inteligent a fost descoperit ├«n premier─â, ├«n anul 2003, de studenta american─â Jamie Link, ├«n timp ce ├«╚Öi realiza lucrarea de doctorat ├«n Chimie la Universitatea din California, ├«n San Diego. Unul dintre chip-urile de siliciu pe care le folosea i s-a ars atunci, dezintegr├óndu-se, iar femeia a observant c─â micile fragmente rezultate ├«nc─â mai func╚Ťionau ca senzori. Descoperirea i-a adus lui Jamie Link un premiu de 50.000 de dolari ├«n cadrul competi╚Ťiei inventatorilor universitari din 2003. ├Äntre aplica╚Ťiile posibile ale prafului inteligent se num─âr─â posibilitatea de a monitoriza puritatea apei potabile sau a apei marine, capacitatea de a detecta agen╚Ťii chimici ╚Öi biologici periculo╚Öi din aer ╚Öi chiar abilitatea de a localiza ╚Öi distruge celulele tumorale din organism.

3. Cauciucul vulcanizat

Cauciucul s-a r─âsp├óndit ├«n toat─â lumea pornind de la aborigenii din America Central─â ╚Öi de Sud. Ace╚Ötia sunt cei care l-au ╚Öi denumit ÔÇťcaoutchoucÔÇŁ, deviat din termenul ÔÇťcahuchuÔÇŁ, apar╚Ťin├ónd, posibil, dialectului mezoamerican Nahuatl ╚Öi care s-ar traduce, aproximativ, prin ÔÇťlemn pl├óng─âtorÔÇŁ. Columb a fost cel care a introdus noul material ├«n lumea occidental─â, iar produsele din cauciuc s-au bucurat de un mare success, p├ón─â ├«n anii 1830, atunci c├ónd frenezia s-a domolit din cauza faptului c─â ÔÇťlemnul exoticÔÇŁ se topea ├«n ap─â fierbinte ╚Öi devenea casant la frig.

cauciuc jpg jpeg

Charles Goodyear a fost inventatorul care a descoperit cu acea ocazie cauciucul vulcanizat, sau neutru din punct de vedere termic. S-a ├«nt├ómplat ├«n Massachusetts, ├«n 1839, atunci c├ónd cercet─ârorul ├«╚Öi prezenta cel mai recent amestec de r─â╚Öin─â, pucioas─â ╚Öi plumb. Ridiculizat, ╚Öi-a ridicat nevrotic pumnul ├«n aer ╚Öi c├óteva pic─âturi din substan╚Ť─â au s─ârit pe o etuv─â ├«nfierb├óntat─â. Atunci c├ónd Goodyear a ├«nceput s─â o cure╚Ťe a observant c─â o bordur─â elastic─â se formase la marginea materialului ├«nt─ârit. Era ├«nceputul. Execut├ónd teste ulterioare, inventatorul a descoperit ├«n cele din urm─â cheia:aplicarea unui abur cauciucului sulfurizat timp de mai multe ore sub presiune, la o temperatur─â de aproximativ 132 de grade Celsius, a avut ca rezultat cauciucul vulcanizat.

2. Pacemaker (stimulatorul cardiac)

Un pacemaker, sau stimulator cardiac, este un dispozitiv electronic de mici dimensiuni care se implanteaz─â ├«n pieptul sau ├«n abdomenul unui pacient cu probleme ale miocardului pentru tratarea aritmiilor (ritm incorect de func╚Ťionare a inimii). Prima versiune de pacemaker, extern ╚Öi destul de primitiv, poart─â semn─âtura inginerului electrician de origine canadian─â John Hopps. ├Än 1950, Hopps desf─â╚Öura cercet─âri privind hipotermia ╚Öi ├«ncerca s─â recalibreze temperatura corpului uman cu ajutorul radio-frecven╚Ťei. ├Än timpul experimentelor sale a ├«n╚Ťeles, ├«ns─â, c─â dac─â o inim─â se opre╚Öte din pricina temperaturii sc─âzute, ea poate fi repornit─â prin electrostimulare. A╚Öa s-a ajuns pentru prima oar─â la ideea de pacemaker.

Pacemaker jpg jpeg

Inven╚Ťia rezultat─â a fost totu╚Öi una necizelat─â ╚Öi dureroas─â pentru pacient ├«n timpul folosirii ╚Öi, fiind alimentat─â cu energie electric─â de la o priz─â de perete, prezenta un real pericol de electrocutare letal─â a utilizatorului. Abia un deceniu mai t├órziu, ├«n 1960, un pacemaker intern, portabil ╚Öi sigur avea s─â fie construit, tot accidental, de inginerul american Wilson Greatbatch. Cercet─âtorul lucra la realizarea unui instrument a c─ârui menire ar fi fost ├«nregistrarea sunetului b─ât─âilor accelerate ale inimii. ├Än timp ce construia circuitul propriu-zis, Greatbatch a ├«ntins m├óna c─âtre un recipient cu piese electronice dup─â un rezistor cu impedan╚Ťa de 10.000 de ohmi, necesar finaliz─ârii circuitului. ├Än schimb, f─âr─â s─â ├«╚Öi dea seama, inginerul a ales un rezistor de 1 megaohm (10 la puterea 6 ohmi). Definitivat ╚Öi testat, circuitul pulsa pentru 1, 8 milisecunde ╚Öi se oprea vreme de o secund─â. Era o caden╚Ť─â veche de c├ónd lumea:o b─âtaie perfect─â a inimii.

1. Penicilina

Penicilina este un antibiotic derivat din fungii penicillium care ac╚Ťioneaz─â ├«n special ├«mpotriva bacteriilor gram-pozitive (cele care devin violet sau de un albastru-├«nchis sub efectul colora╚Ťiei Gram cu violet de Gen╚Ťian─â, folosit─â ├«n microbiologie pentru examenul microscopic al bacteriilor, metod─â care a permis clasificarea acestora ├«n func╚Ťie de afinitatea tinctorial─â a peretelui bacterian). Penicilina este de dou─â tipuri:G ÔÇô forma injectabil─â ╚Öi V ÔÇô forma acidorezistent─â, care se poate administra oral).  Acest antibiotic ac╚Ťioneaz─â cu randament redus contra germenilor gram-negativi (nu re╚Ťin violetul de Gen╚Ťian─â ╚Öi prezint─â o coloratur─â ro╚Öie sau roz), fapt care a determinat ob╚Ťinerea unor derivate precum ampicilina.

penicilina jpg jpeg

Av├ónd ├«n vedere c─â ├«n mai pu╚Ťin de un secol de c├ónd penicilina a fost descoperit─â antibioticele au salvat aproximativ 200 de milioane de vie╚Ťi, putem spune c─â aceasta este cea mai important─â inven╚Ťie accidental─â dintre toate cele men╚Ťionate. ├Äntr-o zi din anul 1928, biologul sco╚Ťian Alexander Fleming ╚Öi-a p─âr─âsit pentru mai mult timp laboratorul de lucru f─âr─â a-l cur─â╚Ťa. La ├«ntoarcere, omul de ╚Ötiin╚Ť─â a remarcat ca pe unele dintre culturile sale se dezvoltase un soi de ciuperc─â necunoscut─â ce manifesta o caracteristic─â bizar─â:bacteriile nu p─âreau s─â contamineze acele culturi ├«n special ╚Öi nici s─â se dezvolte ├«n jurul lor. Astfel s-a n─âscut penicilina. Este de men╚Ťionat c─â ├«n 1885, savantul roman Victor Babe╚Ö anticipase ac╚Ťiunea inhibant─â a substan╚Ťelor elaborate de microorganisme, intuind efectele practice ale antagonismului microbian ├«n terapeutic─â.