Sondaj INSCOP Stima noastră şi mândria: Nicolae Ceauşescu
Românii consideră că Nicolae Ceaușescu a fost cel mai potrivit cu funcţia de preşedinte al României, arată un sondaj INSCOP realizat la comanda ziarului „Adevărul”.
Respondenţii au fost solicitaţi să aleagă din lista preşedinţilor României pe cel care, în opinia lor, s-a potrivit cel mai bine funcţiei. Lista a cuprins politicienii care, indiferent de regim, au deţinut titlul de preşedinte al republicii, ordonaţi cronologic:Nicolae Ceauşescu, Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu.
Nicolae Ceauşescu ocupă primul loc în top, 24, 7% din români considerându-l cel mai potrivit pentru funcţia de preşedinte. Ion Iliescu este pe locul al doilea cu 19, 1% din opţiunile publicului, Traian Băsescu pe locul al treilea cu 14, 2% şi Emil Constantinescu pe patru (9, 7%). 23, 9% din respondenţi consideră că niciunul dintre cei patru nu s-a ridicat la înălţimea funcţiei. Non-răspunsurile sunt în proporţie de 8, 4%.
Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop, nuanţează rezultatele cercetării:”În realitate, vorbim despre o falsă pozitivare a unui Nicolae Ceauşescu, care este asociat cu o perioadă percepută ca mai ordonată din punct de vedere al vieţii cotidiene, dar ale cărei lipsuri s-au mai uitat. Pozitivarea relativă a lui Ceauşescu vine şi în scopul evidenţierii imaginii totuşi proaste pe care publicul o are cam despre toţi preşedinţii postdecembrişti ai României. Să nu uităm că spre finalul mandatelor toţi aceştia au încheiat cu un nivel redus de încredere publică”.
Ion Iliescu îşi datorează poziţia în clasament faptului că este preşedintele Revoluţiei, dar şi comparaţiei cu ceilalţi doi şefi de stat de după 1989:Traian Băsescu, aflat în scăderea de imagine, tipică sfârşitului de mandat, şi un Emil Constantinescu care, dintre toţi patru, a ocupat prima poziţie în stat pentru cea mai scurtă perioadă, încheiată de asemenea fără un stoc prea mare de simpatie publică. Faptul că aproape un sfert dintre români consideră că niciunul dintre cei menţionati nu a fost prea potrivit funcţiei ocupate se înscrie în tendinţa colectivă de desolidarizare a unei părţi a publicului de fenomenul politic şi de figurile sale proeminente.