Sciţii și sarmaţii, în războiul din Ucraina
Popoare antice care au contribuit din plin la istoria regiunii Mării Negre, sciţii și sarmaţii ar fi trebuit să se regăsească acum doar în liniștea muzeelor și în lumina expoziţiilor dedicate moștenirii lor arheologice.
Dar războiul nu respectă asemenea reguli. Iar vechile popoare și culturi, importante pentru naraţiunile pe care se bazează construcţia identităţilor prezentului, sunt aduse din nou în atenţie și implicate simbolic în conflict.
Patrimoniul a fost mereu o ţintă în războaie. Fie pentru jefuirea comorilor pentru a fi vândute și transformate în bani pe piaţa neagră, fie pentru a fi transferate în cuferele cuceritorului, pentru a le folosi drept justificare a agresiunii.
Antichitatea a deschis Marea Neagră pentru comerţ și a facilitat contactul dintre civilizaţii. Nu întâmplător, grecii au fost atrași aici simţind potenţialul economic extraordinar al regiunii. O adevărată placă turnantă, o încrucișare a rutelor comerciale dintre est și vest, nord și sud, pe apă și pe uscat, cu deschidere spre Caucaz și Asia, spre stepele nord-pontice și spre bazinul mediteraneean. Marea Neagră, deschisă negoţului și schimburilor de toate felurile, a generat prosperitate.
Între alte bunuri și mărfuri, grâul a constituit atunci, cum se întâmplă și acum, milenii mai târziu, una dintre sursele foarte importante de profit fără de care dezvoltarea unor metropole nu ar fi fost sustenabilă.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a lovit muzee, colecţii, șantiere arheologice și, nu în ultimul rând, i-a lovit pe cei care se ocupă cu aceste cercetări sau cu păstrarea patrimoniului. Care este soarta muzeelor din orașele Ucrainei devastate de război?
Unde sunt arheologii și cum își mai pot face ei meseria acum, când multe șantiere sunt transformate în tranșee, când cad bombe, când numele sciţilor și sarmaţilor este folosit pentru denumirea unor rachete din arsenalul de front, pentru că ambele popoare antice sunt importante ca reper identitar, în contextul războiului de astăzi? Sunt întrebări ale căror răspunsuri le găsiţi în această ediţie, despre patrimoniul istoric în război, a revistei Historia.
Textul a fost publicat în numărul 253 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 15 februarie - 14 martie, și în format digital pe platforma paydemic.
FOTO: Wikimedia Commons
Mai multe pentru tine...