Bolșevicul, pictură de Boris Kustodiev (foto: Wikimedia Commons)

Ucraina, dup─â Primul R─âzboi Mondial: Orice rezisten┼ú─â a fost strivit─â prin arest─âri ┼či deport─âri

├Äncheierea armisti╚Ťiului cu Puterile Centrale la 11 noiembrie 1918 a ├«nsemnat ╚Öi c─âderea guvernului ucrainean de orientare conservatoare condus de hatmanul Pavel Skoropadski, instalat ├«n aprilie 1918 cu sprijinul germanilor. Puterea a fost preluat─â de un Directorat care a permis trupelor germano-austriece s─â se retrag─â de pe teritoriul Ucrainei.

Dar noua putere era, de asemenea, fragil─â. Bol╚Öevicii erau hot─âr├ó╚Ťi s─â revin─â, iar ├«n vestul Ucrainei, ├«n Gali╚Ťia, la Lvov, apare un nou stat ucrainean. ├Än ianuarie 1919, ├«ntr-o atmosfer─â de optimism na╚Ťional ucrainean, cele dou─â state ucrainene au proclamat unirea, una dintre cele mai efemere construc╚Ťii statale de la sf├ór╚Öitul Primului R─âzboi Mondial. Directoratul aflat la putere l-a numit ├«n fruntea armatei pe hatamanul Simon Petliura.

N─âscut la Poltava ├«n 1879 (├«n acela╚Öi an cu Stalin), Simon Petliura a fost, asemenea dictatorului sovietic de mai t├órziu, elev al seminarului teologic din ora╚Öul de ba╚Ötin─â. Asem─ân─ârile nu se opresc aici: atunci c├ónd a fost descoperit─â apartenen╚Ťa sa la o societate secret─â a na╚Ťionali╚Ötilor ucraineni, a fost exmatriculat. Implicat ├«n evenimentele din 1917-1918, a reu╚Öit s─â evite ocuparea Kievului de c─âtre trupele bol╚Öevice ├«n 1918.

Dup─â instalarea lui Skoropadski a fost arestat pentru c├óteva luni. A luat apoi parte la puciul contra hatmanului; ├«n februarie 1919 a devenit ╚Öeful Directoratului. Trupele lui Petliura s-au confruntat pe toat─â perioada anului 1919 cu o dubl─â amenin╚Ťare. ├Än primul r├ónd, Armata de Voluntari aflat─â sub comanda generalului Anton Denikin, care a declan╚Öat o ofensiv─â ├«ncununat─â de succes ├«n vara anului 1919 ╚Öi care nu recuno╚Ötea autoritatea Directoratului, milit├ónd pentru refacerea vechii Rusii ╚Öi resping├ónd orice form─â de independen╚Ť─â a Ucrainei.

Simon Petliura (foto: Wikimedia Commons)
Simon Petliura (foto: Wikimedia Commons)

Dup─â ├«nfr├óngerea lui Denikin ├«n toamna anului 1919, Armata Ro╚Öie a devenit for╚Ťa dominant─â ├«n Ucraina, iar for╚Ťele numeric inferioare ale lui Petliura nu au reu╚Öit s─â pun─â stavil─â avansului bol╚Öevic. La 9 decembrie 1919, Petliura s-a retras pe teritoriul Poloniei, ╚Ťar─â care ├«l recunoscuse drept ╚Öeful legal al statului ucrainean.

├Än schimbul recunoa╚Öterii Gali╚Ťiei ca parte a statului polonez, Petliura a semnat o alian╚Ť─â prin care Polonia oferea ajutorul s─âu pentru cur─â╚Ťarea Ucrainei de trupele Armatei Ro╚Öii. Dup─â succesul ini╚Ťial al trupelor polono-petliuriste ├«n fa╚Ťa Kievului, contraofensiva bol╚Öevic─â a atins Vistula, amenin╚Ť├ónd chiar Var╚Öovia.

Victoria polonez─â a asigurat independen╚Ťa statului, dar a e╚Öuat ├«n a elibera teritoriul Ucrainei, care a devenit oficial parte a Uniunii Sovietice ├«n decembrie 1922. Petliura a fost nevoit s─â plece ├«n exil. La 25 mai 1926, la Paris, Petliura a fost asasinat de anarhistul Sholom Schwartzbard, ai c─ârui p─ârin╚Ťi fuseser─â asasina╚Ťi ├«n timpul pogromurilor din Odessa.

Rolul lui Petliura ├«n pogromurile ├«nf─âptuite de armata sa ├«n perioada 1919-1920 r─âm├óne ├«nc─â neclar; de orientare social-democrat─â, Petliura nu a f─âcut niciodat─â afirma╚Ťii cu caracter antisemit, ├«n timpul exilului ├«nvinuind lipsa disciplinei pentru pogromurile ├«nf─âptuite sub administra╚Ťia sa. Unele surse ├«l consider─â pe Schwartzbard agent al poli╚Ťiei secrete sovietice.

C├óteva mii de na╚Ťionali╚Öti ucraineni, fo╚Öti lupt─âtori ├«n armata lui Petliura, au primit azil ╚Öi ├«n Rom├ónia, ├«n perioada 1920-1921. Unii dintre ei, precum Hnat Porohivski, au f─âcut carier─â ├«n Serviciul Special de Informa╚Ťii rom├ón ╚Öi pe Frontul de Est ├«n anii celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, mul╚Ťi (printre care ╚Öi Porohivski) fiind aresta╚Ťi de autorit─â╚Ťile sovietice la Bucure╚Öti ├«nc─â din toamna anului 1944.

Organiza╚Ťia Na╚Ťionali╚Ötilor Ucraineni ╚Öi Organiza╚Ťia Militar─â Ucrainean─â

Dup─â Marele R─âzboi, na╚Ťionali╚Ötii ucraineni ┼či-au continuat lupta pentru un stat independent ├«n exil. Una dintre cele mai active organiza╚Ťii, creat─â la Viena ├«n 1929 ╚Öi denumit─â Organiza╚Ťia Na╚Ťionali╚Ötilor Ucraineni (ONU), ├«l avea drept conduc─âtor pe Evghen Konovale┼ú, membru marcant al Organiza╚Ťiei Militare Ucrainene (OMU), constituit─â la Praga ├«n 1920.

Dup─â ce Ucraina de Vest a revenit Poloniei, membrii OMU (care avea ramifica╚Ťii inclusiv ├«n Rom├ónia) au organizat numeroase atentate ╚Öi asasinate asupra unor personalit─â╚Ťi marcante ale epocii, poloneze, ucrainene ╚Öi ruse deopotriv─â, inclusiv ╚Öeful statului polonez, Josef Pilsudski, fiind ╚Ťinta unei ├«ncerc─âri de asasinat.

Nou creata ONU a perpetuat metodele radicale de lupt─â ale predecesorilor. ├Än total, ├«ntre 1921 ┼či 1939, OMU ┼či ONU au organizat 63 de asasinate, printre victime num─âr├óndu-se inclusiv ministrul polonez de Interne, Bronislav Pieracki. ├Än afar─â de arest─ârile ╚Öi de urm─ârirea constant─â a militan╚Ťilor ucraineni de c─âtre guvernul polonez, serviciile secrete sovietice considerau activit─â╚Ťile acestei organiza╚Ťii ca fiind extrem de periculoase pentru existenta Uniunii Sovietice.

╚śi sovieticii nu s-au limitat doar la infiltrarea ├«n r├óndul organiza╚Ťiei: la 23 mai 1938, la Rotterdam, Evghen Konovale┼ú a fost asasinat cu ajutorul unei bombe ascunse ├«ntr-o cutie de ciocolat─â de c─âtre Pavel Sudoplatov, ucrainean ╚Öi agent al serviciilor secrete sovietice. ├Än memoriile sale, Sudoplatov sus┼úine c─â Stalin personal a ordonat asasinatul, spun├óndu-i:

ÔÇ×Nu e doar un act de r─âzbunare, de╚Öi Konovale┼ú este agent al fascismului german. Scopul nostru este s─â decapit─âm mi╚Öcarea fascist─â ucrainean─â ├«nainte de a izbucni r─âzboiulÔÇŁ.

Colectivizarea agriculturii, demarat─â la sf├ór╚Öitul anilor ÔÇÖ20 ├«n Ucraina, a avut efecte catastrofale asupra popula╚Ťiei rurale care constituia majoritatea. Orice rezisten╚Ť─â a fost strivit─â prin arest─âri ┼či deport─âri, iar marea foamete a costat via╚Ťa a 10 milioane de oameni. Un cumul de factori subiectivi ┼či obiectivi a dus la aceast─â tragedie, pe care Rada ucrainean─â (Parlamentul) a definit-o drept genocid ╚Öi care este recunoscut ca atare de numeroase ╚Ť─âri, inclusiv de Statele Unite ale Americii, dar nu ╚Öi de Rom├ónia. E lesne de ├«n╚Ťeles ce impact a avut (┼či are) pentru mentalul colectiv ucrainean tragicul experiment sovietic.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Ucraina, ├«ntre dorin╚Ťa de neat├órnare ╚Öi menghina sovietic─â, 1917-1958ÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 242 al revistei Historia, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com.

coperta Historia 242 martie jpg jpeg
Cump─âr─â acum!
Mai multe pentru tine...