R─âzboiul Crimeii din 1853 1856 ┼či Criza ucrainean─â din 2014 2015 jpeg

R─âzboiul Crimeii din 1853-1856 ┼či Criza ucrainean─â din 2014-2015

Din perspectiva pozi┼úiilor celor dou─â tabere, Rusia de o parte ┼či Occidentul de cealalt─â, sunt relevante o serie de asem─ân─âri ┼či deosebiri ├«ntre R─âzboiul Crimeii din 1853-1856 ┼či Criza ucrainean─â din 2014-2015. Asem─ân─ârile dintre cele dou─â momente istorice rezult─â ├«n primul r├ónd din structura celor dou─â tabere ┼či din motiva┼úiile reale ale conflictului.

├Än ambele situa┼úii, Rusia s-a opus singur─â unei coali┼úii occidentale, format─â din Marea Britanie, Fran┼úa, Imperiul Otoman ┼či Sardinia ├«n 1854, ┼či din SUA, Uniunea European─â, NATO ┼či Ucraina, ├«n 2014. Apoi, cucerirea/ap─ârarea/limitarea unor sfere de influen┼ú─â ┼či interese strategice ├«n zon─â au reprezentat adev─ârata motiva┼úie a ambelor tabere ├«n cele dou─â conflicte, ┼či nu cele vehiculate ├«n pres─â ┼či ├«n declara┼úiile liderilor. Crimeea (care a fost f─âcut─â abuziv cadou Ucrainei de c─âtre Hru╚Öciov ├«n 1954) a fost ┼či a r─âmas pintenul rusesc din Marea Neagr─â, vital pentru Moscova ├«n contracararea celor trei ┼ú─âri membre NATO (Turcia, Bulgaria ┼či Rom├ónia) plus pro-occidentala Georgia, dar ┼či pentru deschiderea c─âtre m─ârile calde.

O ipotetic─â baz─â naval─â ucrainean─â NATO, vecin─â cu una ruseasc─â, la Sevastopol, ar fi extrem de greu de imaginat. Prin anexarea Crimeei de c─âtre Rusia, Marea Neagr─â a devenit un spa┼úiu de confruntare direct─â cu NATO, mai ales c─â, doar ├«n 2014, Moscova a ├«nfiin┼úat ├«n peninsul─â aproape o sut─â de unit─â┼úi militare apar┼úin├ónd tuturor categoriilor de arme. ├Än acela┼či timp, dac─â Ucraina ar fi primit─â nu doar ├«n Uniunea European─â, ci ┼či ├«n NATO, trupele terestre occidentale rivale ar avea de str─âb─âtut doar 480 de kilometri, pe teritoriu ostil, p├ón─â la Moscova.

Pozi┼úia de motor al coali┼úiei anti-ruse, ocupat─â ├«n 1854 de Marea Britanie, pare s─â apar┼úin─â ├«n 2014 Statelor Unite, tot a┼ča cum locul Imperiului Otoman (ÔÇ×bolnavulÔÇŁ de atunci al Europei) amenin┼úat de Rusia ┼úarist─â a fost luat de Ucraina. Dac─â ├«n R─âzboiul Crimeii, Prusia a r─âmas neutr─â, nu acela┼či lucru se putea spune despre influenta Germaniei din 2014-2015. Pe de alt─â parte, dac─â ├«n 1854, opinia public─â din Marea Britanie ┼či cea din Fran┼úa erau extrem de entuziaste privind implicarea ┼ú─ârilor lor ├«n r─âzboiul considerat drept ├«mpotriva Rusiei, ├«n 2014 nu au fost semne c─â occidentalii sau americanii ar mai fi fost dispu┼či s─â moar─â cu zecile de mii ├«n Crimeea sau ├«n estul Ucrainei. Politici ╚Öi atitudini care se repet─â ╚Öi ├«n 2022.

Done┼úk ┼či Lugansk

Reac┼úia Rusiei la pro-occidentalismul ucrainean nu s-a oprit ├«n Crimeea, deoarece Moscova trebuia s─â-┼či creeze o zon─â-tampon de-a lungul celor aproape 2.000 de kilometri de frontier─â comun─â. ├Än aprilie 2014, la dou─â s─âpt─âm├óni de la anexarea Crimeei, au ├«nceput protestele separatiste cu tent─â violent─â ascendent─â ├«n Donbas, ├«n estul Ucrainei. Acestea au fost sus┼úinute politic, militar ┼či logistic de Rusia, ├«n pofida neg─ârii permanente a implic─ârii sale.

R─âzboiul hibrid purtat de Rusia lua amploare, ac┼úiunile din teren ale separati┼čtilor fiind dublate de o propagand─â pe m─âsur─â a Moscovei ┼či de un sprijin concret din ce ├«n ce mai evident. Alegerea la 25 mai a lui Petro Poro┼čenko ├«n func┼úia de pre┼čedinte al Ucrainei, moment ce legitima noua putere de la Kiev, a fost boicotat─â masiv ├«n Donbas, ├«n regiunile Lugansk ╚Öi Done╚Ťk, autoproclamate drept republici independente ╚Öi recunoscute ca atare doar de Rusia, ├«n februarie 2022, ├«n preambulul invad─ârii Ucrainei.

Din 2014 ├«ncoace, armata ucrainean─â a luptat cu rebelii pro-ru┼či, numi┼úi terori┼čti, ├«n timp ce ace┼čtia organizau referendumuri pentru independen┼ú─â ┼či alipirea la Rusia. Occidentul p─ârea neputincios, singurele reac┼úii concrete fiind valurile succesive de sanc┼úiuni politice ┼či economice aplicate Rusiei, al c─âror efect, pe fondul devaloriz─ârii rublei ┼či al sc─âderii pre┼úului petrolului, a ├«nceput totu╚Öi s─â fie resim┼úit de popula┼úia Federa┼úiei Ruse.

Hart─â a Ucrainei. Zonele colorate cu ro╚Öu reprezentau cele dou─â autoproclamate republici populare din Done┼úk ┼či Lugansk ├«nainte de invazia Rusiei din Ucraina (februarie 2022)

harta Ucraina jpg jpeg

Cu toate acestea, cota de popularitate ├«n Rusia a pre┼čedintelui Vladimir Putin se afla ├«n cre┼čtere, iar economia ┼či finan┼úele ruse┼čti, de┼či se resim┼úeau ├«n mod v─âdit, reu┼čeau s─â reziste, artificial (subven┼úionat) sau nu. Rusia ├«nc─â nu devenise un ÔÇ×stat pariaÔÇŁ, blamat ├«n frunte cu Putin, de cvasitotalitatea comunit─â╚Ťii interna╚Ťionale, a╚Öa cum s-a ├«nt├ómplat ├«n urma invad─ârii Ucrainei.

Pr─âbu┼čirea avionului malaezian MH17, la 17 iulie 2014, dup─â ce a fost lovit de o rachet─â antiaerian─â de provenien┼ú─â ruseasc─â, a creat emo┼úie ┼či valuri de comentarii pe plan mondial, dar niciun efect real ├«n Criza ucrainean─â. Dup─â 22 august 2014, Ucraina a acuzat Rusia de o ÔÇ×invazie mut─âÔÇŁ ├«n urma p─âtrunderii unor ÔÇ×convoaie umanitareÔÇŁ ruse┼čti pe teritoriul ucrainean, ├«nso┼úite de tehnic─â militar─â cuprinz├ónd piese de artilerie grea, ceea ce a dus la intensificarea luptelor ┼či la c├ó┼čtiguri teritoriale semnificative pentru insurgen┼úii din autoproclamatele republici populare Done┼úk ┼či Lugansk. Un prim acord de ├«ncetare a focului a fost semnat de p─âr┼úile implicate la Minsk, pe 5 februarie 2014, dar acesta a fost ├«nc─âlcat.

├Äntre timp, neintimidat─â de valul sanc┼úiunilor economice ┼či de spectrul amenin┼ú─âtor al crizei economice ┼či financiare interne, Rusia a promulgat, ├«n decembrie 2014, o nou─â doctrin─â militar─â, ├«n care principalele amenin┼ú─âri externe la adresa Federa┼úiei erau considerate extinderea capacit─â┼úilor militare ale NATO ┼či destabilizarea mai multor regiuni ale Rusiei. Sub pericolul escalad─ârii conflictului spre un r─âzboi deschis ┼či sub presiunea pre┼čedintelui francez, Fran├žois Hollande, ┼či a cancelarului german, Angela Merkel (state care se opuseser─â accederii Ucrainei ├«n NATO la Summitul din 2008), un al doilea acord de pace a fost semnat pe 12 februarie 2015, la Minsk, cu participarea lui Vladimir Putin ┼či a lui Petro Poro┼čenko. Valabilitatea acestuia, urmare a evenimentelor din 2022, este desuet─â. 

ÔÇ×R─âzboiul hibridÔÇŁ

Ceea ce s-a petrecut ├«n Ucraina ├«ncep├ónd din martie 2014 ┼či p├ón─â ├«n martie 2015 a fost numit ÔÇ×R─âzboi hibridÔÇŁ, un concept care, de╚Öi este pus ├«n practic─â de Rusia, a┼čteapt─â ├«nc─â teoretiz─âri ┼či dezvolt─âri. ├Än ceea ce ne prive┼čte, vom considera ÔÇ×R─âzboiul hibridÔÇŁ drept o form─â de conflict interstatal nedeclarat ┼či neconven┼úional, desf─â┼čurat deschis sau acoperit pe multiple planuri: politic (prin partidele europene suveraniste, anti-sistem, na╚Ťionaliste ╚Öi extremiste), militar (exerci╚Ťii militare ╚Öi desf─â╚Öur─âri de trupe ╚Öi tehnic─â ostentativ amenin╚Ť─âtoare, export de arme ╚Öi muni╚Ťii performante), diplomatic (discu╚Ťiile din spatele u╚Öilor ├«nchise la mese mai lungi sau mai scurte, suspendarea Rusiei din Consiliul Europei ╚Öi inten╚Ťia american─â de suspendare a dreptului de veto al Rusiei ├«n Consiliul de Securitate al ONU), economic (contracte reziliate sau ├«ncheiate), energetic (practicat de Rusia, furnizor strategic de gaze ╚Öi de petrol), financiar (op╚Ťiune cu prec─âdere a Occidentului, inclusiv prin excluderea b─âncilor ruse╚Öti din SWIFT), propagandistic, inclusiv fake news, decizii culturale ╚Öi sportive (excluderea Rusiei de la Eurovision 2022, mutarea finalei Ligii Campionilor de la Sankt Petersburg la Paris), mediatic (campaniile duse de Russia Today TV ╚Öi Sputnik), cibernetic (op╚Ťiune predominant ruseasc─â, dar ╚Öi a grup─ârii de hackeri Anonimous), subversiv (gruparea paramilitar─â Wagner).

R─âzboiul hibrid s-ar putea traduce printr-o form─â neconven┼úional─â ┼či nelegiferat─â de r─âzboi informa┼úional, ├«n care componentele cinetice desf─â┼čurate de for┼úele speciale cu apartenen╚Ť─â neasumat─â de┼úin o pondere substan┼úial mai mare. Potrivit analistului politic Dan Dungaciu, R─âzboiul hibrid combin─â interven┼úiile militare cu cele non-militare, societale, agresorul urm─ârind exploatarea unor sl─âbiciuni ale inamicului s─âu precum tensiunile etnice, corup┼úia ┼či labilitatea institu┼úiilor sale, dependen┼úele ┼či vulnerabilit─â┼úile economice ale acestuia. Noua form─â de confruntare pe multiple planuri, ini┼úiat─â de Rusia, dar ├«n care s-a antrenat ┼či Occidentul, al─âturi de SUA, trebuia numit─â ├«ntr-un fel care s─â se deosebeasc─â de celelalte forme de r─âzboi cunoscute.

O prim─â caracteristic─â a R─âzboiului hibrid, spune Dungaciu, este lipsa declara┼úiilor formale de r─âzboi dintre state, ceea ce ofer─â avantajul oric─âror manevre diplomatice ┼či politice. Legile consacrate ale r─âzboiului pe plan interna┼úional sunt eludate, ca urmare a faptului c─â aceast─â form─â de conflict ├«nc─â nu a fost codificat─â ca atare. Spre deosebire de alte forme de r─âzboi, ├«n cel hibrid componenta economic─â (sanc┼úiuni, embargouri, fluctua┼úia dirijat─â de pre┼úuri, jocurile pie┼úei libere) este foarte important─â. Propaganda, care ├«nso┼úe┼čte orice form─â de conflict, folose┼čte ├«n cazul celui hibrid ├«ndeosebi mesaje religioase (ortodoxie vs. catolicism) ┼či na┼úionaliste, ┼či nu ideologice. De altfel, multiseculara propagand─â joac─â ├«n cadrul r─âzboiului hibrid un rol deloc complementar, ci la fel de important precum cel al for╚Ťelor speciale sau al sanc╚Ťiunilor economice ╚Öi manevrelor diplomatice.

Asimetria for┼úelor implicate este o alt─â caracteristic─â a acestei forme de conflict, la care particip─â grup─âri na┼úionaliste ┼či paramilitare, state cu for┼úe armate organizate, precum ┼či organiza┼úii interna┼úionale. De notat c─â, spre deosebire de ÔÇ×R─âzboiul totalÔÇŁ (a┼ča cum a fost cea de-a doua conflagra┼úie mondial─â din 1939-1945), obiectivul celor dou─â tabere din ÔÇ×R─âzboiul hibridÔÇŁ nu este anihilarea total─â a uneia de c─âtre cealalt─â, prin angajarea cvasitotal─â a resurselor umane ┼či materiale na┼úionale, ci ├«ndeosebi controlul, dominarea, st─âp├ónirea inamicului.

Astfel, nara╚Ťiunile promovate de Rusia ├«n cadrul R─âzboiului hibrid prin intermediul canalelor mediatice Russia Today TV ╚Öi Sputnik, dar ╚Öi prin influencerii din partidele ╚Öi grup─ârile extremist-na╚Ťionaliste ╚Öi suveraniste existente ├«n mai toate ╚Ť─ârile Uniunii Europene, sunt dedicate dezbin─ârii, discredit─ârii ╚Öi inducerii ne├«ncrederii ├«n liderii politici ╚Öi ├«n institu╚Ťiile europene (to╚Ťi sunt corup╚Ťi, ╚Ötirbesc voin╚Ťa popular─â ├«n beneficiu propriu, birocra╚Ťia Bruxelles-ului este corupt─â ╚Öi p─âguboas─â, UE este un nou ╚Öi abuziv Reich european etc.). Nara╚Ťiunea pericolului reprezentat de Ucraina pentru Rusia a fost sus╚Ťinut─â cu mult timp ├«nainte, pentru a fi preg─âtite justific─ârile invaziei/ÔÇ×eliber─âriiÔÇŁ unui stat opresor (Ucraina ÔÇô stat creat artificial de Lenin, Stalin ╚Öi Hru╚Öciov) al popula╚Ťiei ╚Öi etnicilor ru╚Öi, condus de slugoi occidentali, cu profil neonazist.

Se omite ├«ns─â din nara╚Ťiunea rus─â c─â ├«n 1994, pentru a renun╚Ťa la fabulosul s─âu arsenal nuclear mo╚Ötenit de la URSS, Ucraina a primit garan╚Ťii de securitate privind independen╚Ťa ╚Öi suveranitatea sa de la Federa╚Ťia Rus─â, SUA ╚Öi Marea Britanie. Tot pornind de la elemente reale, R─âzboiul hibrid purtat de Rusia nu ezit─â s─â speculeze tensiunile ╚Öi nemul╚Ťumirile existente ├«ntre etnicii minoritari ╚Öi ╚Ťara ├«n care locuiesc, fie aceasta Ucraina, Rom├ónia sau Spania, de exemplu. Tot drept o secven╚Ť─â a R─âzboiului hibrid al Rusiei cu Occidentul a fost proiectat ╚Öi baletul diplomatic al discu╚Ťiilor la nivel ├«nalt purtate la Moscova, ├«n scenografia mesei lungi de ╚Öase metri, precum ╚Öi sceneta de televiziune a ╚Öedin╚Ťei Consiliului de securitate pentru aprobarea recunoa╚Öterii independen╚Ťei republicilor separatiste Done╚Ťk ╚Öi Lugansk.   

For╚Ťa dreptului interna╚Ťional ╚Öi dreptul for╚Ťei brute a unui stat agresor

├Än momentul scrierii acestor r├ónduri, orice predic┼úie privind viitorul noii URSS pentru care se zbate Putin ÔÇô cel demonizat de aproape toat─â lumea (mai pu╚Ťin de China, Brazilia, Venezuela, Argentina, Belarus ╚Öi alte state), sfid├ónd cvasitotalitatea puterilor ╚Öi opiniei publice mondiale, r─âm├óne extrem de riscant─â. Brutala invazie militar─â a Ucrainei cu scopul declarat al r─âsturn─ârii regimului pro-occidental Zelenski, av├ónd drept pretext doar ap─ârarea etnicilor ru╚Öi din Donbas, sfideaz─â legile interna╚Ťionale ╚Öi nu poate fi nicicum justificat─â sau nuan╚Ťat─â prin trimiteri la dreptul istoric sau la etichete ale trecutului.

Butada formulat─â ├«n 2009 de fostul ministru de Externe rom├ón Adrian Cioroianu, ÔÇ×Rusia nu a fost niciodat─â dup─â 1990 at├ót de slab─â pe c├ót au considerat-o, la o privire superficial─â, observatorii occidentali, dup─â cum nu a fost nici at├ót de puternic─â pe c├ót ┼či-ar fi dorit-o ru┼čii ├«n┼či┼či ┼či, ├«n orice caz, conduc─âtorii lor Boris El┼ú├«n ┼či, apoi, Vladimir PutinÔÇŁ, credem c─â are foarte multe ┼čanse de a fi ├«nc─â o dat─â confirmat─â. Totodat─â, omenirea este pus─â din nou ├«n fa╚Ťa op╚Ťiunii ├«ntre for╚Ťa dreptului interna╚Ťional ╚Öi dreptul for╚Ťei brute a unui stat agresor.

FOTO: PROFIMEDIA IMAGES/AFP, SHUTTERSTOCK, GETTY IMAGES

Fragmentul face parte din articolul ÔÇ×Vladimir Putin ╚Öi R─âzboiul hibridÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 242 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 15 martie - 14 aprilie, ╚Öi ├«n format digital peCump─âr─â acumpaydemic.com.

coperta Historia 242 martie jpg jpeg