R─âzboi informa┼úional ├«mpotriva Rom├óniei: un caz ┼čcoal─â  ÔÇ×Transilvania nu este p─âm├ónt rom├ónesc ÔÇť jpeg

R─âzboi informa┼úional ├«mpotriva Rom├óniei: un caz-┼čcoal─â. ÔÇ×Transilvania nu este p─âm├ónt rom├ónesc.ÔÇť

Exist─â un asemenea r─âzboi, bine conceput, excelent organizat ┼či purtat pe toate fronturile ┼či cu toate mijloacele puse la dispozi┼úie de at├ót de generoasa societate a informa┼úiei din ÔÇ×satul globalÔÇť.

entru azi, am ales c├óteva elemente componente ale foartei importante campanii de dezinformare al c─ârei scop este propagarea informa┼úiei care trebuie s─â devin─â convingere ┼či, ca atare, s─â se substituie realit─â┼úii, c─â ÔÇ×Transilvania nu este p─âm├ónt rom├ónescÔÇť, c─â trebuie s─â devin─â autonom─â, c─â istoric apar┼úine de drept unei entit─â┼úi statale alta dec├ót Rom├ónia ┼či c─â este cazul ca, ├«n fine, minoritatea maghiar─â s─â poat─â fi eliberat─â de co┼čmarul genocidului cultural ┼či opera┼úiunilor de purificare etnic─â organizate ├«n mod constant ┼či criminal de c─âtre guvernan┼úii statului rom├ón.

Sigur c─â acestea sunt ┼úintele principale ┼či declarate pentru primul nivel al opera┼úiunii de dezinformare. La un nivel superior, mare aten┼úie la acest lucru, apare repetat obsesiv mesajul privind responsabilitatea ce ar reveni statului rom├ón pentru opera┼úiunile respective, ceea ce ne trimite, cel pu┼úin ├«n teoria reala┼úiilor interna┼úionale, ├«nspre competen┼úa Cur┼úilor interna┼úionale de justi┼úie care judec─â asemenea fapte criminale, puse ├«n aceea┼či categorie cu genocidul, crimele de r─âzboi sau crimele ├«mpotriva umanit─â┼úii. 

Sigur c─â nu este a┼ča, dar pentru responsabilii care coordoneaz─â aceste campanii de dezinformare locale, regionale ┼či globale, realitatea istoric─â nu este considerat─â dec├ót o percep┼úie care trebuie modificat─â la nivelul receptorului final, adic─â audien┼úele na┼úionale, regionale ┼či globale. Dac─â va fi o campanie destul de intens─â ┼či pe o perioad─â suficient de ├«ndelungat─â, atunci exist─â posibilitatea ca setul ostil de imagini, informa┼úii ┼či mesaje transmis de propaganda respectiv─â s─â devin─â realitatea la care s─â se raporteze audien┼úele ┼úint─â, moment ├«n care orice altceva devine propagand─â du┼čm─ânoas─â. Cu at├ót mai u┼čor va fi dac─â, a┼ča cum s-a ├«nt├ómplat de at├ótea ori ├«n cazul istoriei noastre mai vechi sau mai recente, deciden┼úii no┼čtri vor ac┼úiona cu teama de a ÔÇ×nu deranjaÔÇť, escamot├ónd sau minimaliz├ónd problemele reale, f─âc├óndu-se c─â nu v─âd ┼či nu aud ceea ce se ├«nt├ómpl─â. 

Transivania este ungureasc─â este mesajul de pe un asemenea site de propagand─â (angelfire), des accesat ┼či mai des citat: 

ÔÇ×Transilvania a fost parte integrant─â a Regatului Ungariei, principat independent ungar pentru mai mult de o mie de ani... Pentru a distruge orice urm─â a trecutului, guvernul rom├ón mai ├«nt├ói a na┼úionalizat, mai apoi a distrus sistematic toate documentele p─âstrate ├«n arhivele Bisericii, ├«n arhive, muzee ┼či chiar din locuin┼úele private. Din fericire, multe dintre documentele transilvane, vechi chiar din sec. XI, au fost transferate ├«n Arhivele Na┼úionale din Budapesta, unele ├«naintea Primului R─âzboi Mondial, altele ├«n timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial. Din aceast─â cauz─â, ├«n ciuda tuturor eforturilor rom├ónilor de a eradica trecutul, adev─ârata istorie a Transilvaniei poate fi ├«nc─â dovedit─â cu ajutorul a mii de documente, iar urmele unei culturi de odinioar─â, de tip occidental, cea a maghiarilor din Transilvani, a pot fi ├«nc─â g─âsite ├«n bibliotecile ┼či ├«n muzeele nu doar din Ungaria, ci ┼či din Austria, Germania, Italia, Fran┼úa, Marea Britanie ┼či SUA. Cultura rom├óneasc─â este cu totul diferit─â de ceea ce este cunoscut drept ┬źCultura Transilvaniei┬╗, care este ├«n realitate o dimensiune regional─â a culturii ungare de tip occidental. Cultura rom├ón─â este una de tip balcanic, specific─â rom├ónilor, ca rezultat al migra┼úiei vlahilor din sud, venind din Albania, merg├ónd apoi ├«nspre teritoriile Valahiei ┼či Moldovei..exact ca limba rom├ón─â care este compus─â, pentru a-l cita pe lingvistul rom├ón Cihac, ┬źdin cuvinte de origine slav─â (45,7%), latin─â (31,5%), turc─â (8,4%), greac─â (7%), maghiar─â (6%) ┼či albanez─â (0,5%)/┬╗. Chiar ┼či azi, cultura rom├ón─â ca atare nu are r─âd─âcini ├«n Transilvania. Ea a fost ÔÇťimportat─âÔÇť constant ┼či cu bun─â ┼čtiin┼ú─â de c─âtre cei de la Bucure┼čti ├«n Transilvania pentru a suplanta cultura tradi┼úional─â maghiar─â din aceast─â provincie cucerit─â ┼či subjugat─â. Viitorul Transilvaniei ┼či al capitalei sale Kolozsv├ír este s─â se re├«ntoarc─â ├«n Europa Central─â ┼či ├«n cadrul culturii maghiare, acolo unde le este loculÔÇť. 

Asta este tema general─â, pe care creatorii propagandei ostile ┼či dezinform─ârii o desfac ├«n zeci de pastile tratate ├«n clipuri video, fiecare cu rolul de a implanta o parte din pachetul de informa┼úie descris mai sus. Toate, sau cea mai parte a acestora, le pute┼úi g─âsi, foarte simplu, pe Facebook, unde sunt aliniate sub titulatura ÔÇ×Sus┼úin Autonomia Transilvaniei!ÔÇť. ┼×i ce afl─âm de aici: 

ÔÇ×Locuitorii Transilvaniei sunt deosebit de vulnerabili din punct de vedere economic ┼či cultural ├«n propria lor patrie... Transilv─ânenii nu pot decide ast─âzi ├«n ce scopuri s─â cheltuiasc─â banii colecta┼úi din impozite ┼či taxe, ce simboluri na┼úionale s─â foloseasc─â, din ce manuale s─â ├«nve┼úe copiii lor, ce limb─â s─â foloseasc─â pentru a-┼či rezolva problemele lor oficiale ┼či care sunt acele dezvolt─âri de infrastructur─â de care au nevoie... Adunarea de la Alba Iulia a promis ┬źfiec─ârui popor conlocuitor┬╗ autoadministrare, drept liber de folosire a limbii materne ┼či reprezentare propor┼úional─â ├«n Parlament. Aceste promisiuni nu au fost ├«ndeplinite ├«n totalitate nici p├ón─â ast─âzi... statul centralizat urm─âre┼čte, printre altele, asimilarea cultural-religioas─â ┼či ├«nc─âtu┼čarea economic─â a minorit─â┼úilor care tr─âiesc aici, spre exemplu a celei maghiare, germane ┼či rome. Faptul c─â, dup─â Revolu┼úia din 1989, Rom├ónia a devenit un stat democratic, iar dup─â anul 2007 membr─â a UE pare s─â conteze prea pu┼úin ├«n aceast─â privin┼ú─â.ÔÇť

2  orig png png

De unde, ce este mai natural dec├ót s─â apar─â ┼či o peti┼úie pentru autonomia Transilvaniei, una pe care am v─âzut-o tradus─â ├«n marile limbi de circula┼úie interna┼úional─â ┼či prezentat─â la Bruxelles la diversele conferin┼úe, seminarii sau ├«ntruniri dedicate ┼óinutului Secuiesc, prima parte a acestui proiect mai larg. Iat-o:

1  orig jpg jpeg

ÔÇ×Locuitorii Transilvaniei, de-a lungul istoriei sale, ┼či-au exprimat ├«n mod democratic dorin┼úa de a se autoguverna in scopul ├«mbun─ât─â┼úirii progresului, prosperit─â┼úii popula┼úiei, egalit─â┼úii de ┼čanse pentru to┼úi cet─â┼úenii precum ┼či ├«nt─ârirea culturii ┼či identit─â┼úii colective.

Autoguvernarea Transilvaniei se bazeaz─â de asemenea pe drepturile istorice ale locuitorilor Transilvaniei, pe institu┼úiile seculare ┼či pe tradi┼úia juridic─â transilvan─â. Parlamentarismul transilvan ├«┼či are bazele ├«n Evul mediu, prin Dieta Transilvaniei. ├Än secolul XVI a fost creat─â Dieta Transilvaniei, iar in secolul XVIII Guberniul. ├Äntre 1571 ┼či 1699 Transilvania a fost Principat independent. Cu ocuparea Transilvaniei de Habsburgi regiunea devine Mare Principat prin intermediul Imperiului Habsburgic. Regiunea ├«┼či p─âstreaz─â autonomia fa┼ú─â de Viena p├ón─â ├«n 1867 c├ónd Transilvania se reune┼čte cu Ungaria. Dorin┼úa de auto-guvernare a transilv─ânenilor nu a ├«ncetat ├«ns─â niciodat─â. Iar odat─â cu Unirea cu Rom├ónia locuitorii Transilvaniei au avut mari speran┼úe ├«n redob├óndirea autonomiei pierdute. Proclama┼úia de la Alba Iulia din 1 Decembrie garanta autonomia comunit─â┼úilor transilvane, dar documentul nu a fost ratificat de parlamentul Rom├óniei ┼či de regele Ferdinand. ├Än timpul comunismului propaganda na┼úionalist─â a ├«ncercat cu diverse metode falsificarea istoriei transilvane. Dup─â revolu┼úia din 1989, locuitorii Transilvaniei ┼či-au exprimat ├«n diverse moduri voin┼úa de a dep─â┼či situa┼úia actual─â din Rom├ónia ┼či dorin┼úa de a se autoguverna ├«n interiorul Rom├óniei.

Prin urmare, noi, locuitorii Transilvaniei, vrem s─â decidem soarta regiunii noastre, vrem autonomie prin principiile urm─âtoare:

- Subsidiaritate

- Descentralizare

- Autonomie

- Spirit european

- Dialog ┼či coeziune social─â

- Transparen┼ú─âÔÇť

Iar urmarea logic─â a fost imaginat─â p├ón─â la ultimele sale consecin┼úe posibile de Laszlo Tokes care, ├«n 2013, evident ├«n cadrul manifest─ârilor Universit─â┼úii de var─â de la B─âile Tu┼čnad, ├«i cerea premierul Viktor Orban, dup─â discursul acestuia despre unitatea comunit─â┼ú├óii maghiare de pretutindeni: ÔÇ×Trebuie s─â vedem ce pre┼ú pl─âtim pentru aceast─â unitate. ├Äl rug─âm pe Viktor Orban ┼či Guvernul s─âu s─â construiasc─â acest sistem de cooperare na┼úional─â ├«n a┼ča fel ├«nc├ót s─â oferi┼úi protec┼úie, s─â oferi┼úi protectorat Transilvaniei, cum a f─âcut Austria cu Tirolul de SudÔÇť.

Construc┼úia dezinform─ârii a urmat to┼úi pa┼čii de manua, iar ultima not─â a fost pus─â, ├«nspre ┼čtiin┼ú─â ┼či demonstra┼úie, de pre┼čedintele UDMR care, cet─â┼úean rom├ón fiind ┼či beneficiar al tuturor privilegiilor asigurate de fostele ┼či prezentele sale ├«nalte demnit─â┼úi politice pl─âtite din buzunarul contribuabilului rom├ón, transmite cu senin─âtate c─â nu are ce s─ârb─âtori pe 1 Decembrie, nu e o zi de bucurie, ci de mare triste┼úie pentru domnia-sa. Este un semnal deosebit de serios, pune┼úi-l ├«n contextul a ceea se petrece acum ├«n Catalonia ┼či a ceea ce propunea dl. Tokes ├«n materie de protectorat pentru Transilvania ├«n caz c─â...

În caz că ce?

Nu e treaba operatorilor dezinform─ârii s─â dea un r─âspuns. Sarcina lor de serviciu, cum scrie ├«n manual, este s─â disemineze informa┼úii foarte u┼čor de preluat, pastile facil de ├«nghi┼úit, organizate astfel ├«nc├ót, a┼ča cum se petrece acum, s─â ocupe majoritar spa┼úiul re┼úelelor de socializare, dar ┼či al celorlalte situri, cele considerate ÔÇ×serioaseÔÇť, unde sunt trimise alte seturi de informa┼úii, unele de tip academic, alele fiind lu─âri de pozi┼úie ale unor oameni de cultur─â deveni┼úi agen┼úi de influen┼ú─â ai unor puteri neprietene.

Ai no┼čtri nu au ┼čtiut (┼či ├«nc─â nici nu vor s─â ├«nve┼úe) cum se ocup─â aceste spa┼úii, r─âm├ón├ónd ├«n continuare ├«n pozi┼úia de victim─â nevinovat─â, pl├óng├óndu-┼či soarta potrivnic─â ┼či crud─â. Nu au ┼čtiut ┼či nici nu se vede c─â ┼či-au format speciali┼čti ├«n comunicarea militar─â ├«n condi┼úii de confruntare deschis─â, pentru a transmite mesaje sau a le contracara corespunz─âtor. ├Än lumea de azi, faptul c─â ai dreptate, a┼ča cum este cazul Rom├óniei, nu este suficient. ├Än b─ât─âlia informa┼úional─â, adev─ârurile sunt astfel construite ├«nc├ót s─â se poat─â substitui, ├«nving─âtor fiind cel care le difuzeaz─â pe cele mai atr─âg─âtoare ┼či ├«n coordonatele tehnice acceptabile de c─âtre o audien┼ú─â c├ót mai larg─â.

Noi ┼čtim c─â adev─ârul e de partea noastr─â, mi s-a spus ├«n numeroase r├ónduri de c─âtre diver┼čii oficiali rom├óni care s-au perindat ├«n valuri numeroase la Bruxelles. Da, a┼ča e, ┼či ce-i cu asta? Dac─â nu ┼čtim ├«n ce formul─â optim─â trebuie s─â-l impunem, va r─âm├óne un adev─âr pierdut pe undeva ├«n masa de informa┼úii de pe net, moment ├«n care campania de dezinformare ┼či-a atins scopul deoarece, ├«n final, asta s-a dorit: instaurarea unei confuzii totale ├«ntre mesajele diferitelor p─âr┼úi, lucru esen┼úial ├«n perioada asta ├«n care Rom├ónia se preg─âte┼čte s─â s─ârb─âtoreasc─â Centenarul Marii Uniri. Cu perspectiva ca, exact ├«n aceast─â perioad─â, campania de dezinformare s─â capete un nou av├ónt, mai ales ├«n exteriorul Rom├óniei.

Imposibil?

Aminti┼úi-v─â de avertismentul lui Putin c─âtre UE ┼či NATO:

ÔÇ×Dac─â cineva vrea s─â reconsidere rezultatele celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, atunci s─â discut─âm. ├Äns─â va trebui s─â discut─âm nu doar despre Kaliningrad, dar ┼či despre teritoriile din estul Germaniei, despre ora┼čul Lvov care a f─âcut parte din Polonia ┼či tot a┼ča. Mai sunt pe list─â Ungaria ┼či Rom├ónia. Dac─â cineva vrea s─â deschid─â aceast─â cutie a Pandorei ┼či s─â se descurce cu ea, foarte bine, s-o fac─âÔÇť.

Bun, veţi spune, dar ce are asta cu proiectul Transilvaniei autonome?

Are, căci, dcă ne întoarcem la istorie, iată ce găsim pe MoldNova (3 septembrie 2016):

ÔÇ×Recomandare de lectur─â: volumul de documente din arhivele sovietice Transilvanskii vopros, editat de T. M. Islamov ┼či T.A. Pokivailova la Moscova ├«n anul 2000. Momentul apari┼úiei acestui volum nu este ├«nt├ómpl─âtor ÔÇô con┼úine recomandarea f─âcut─â ├«n 1943 de Walter Neulander (...ulterior Roman) ca Transilvania s─â fie transformat─â ├«ntr-un stat independent. Dup─â Diktatul de la Viena prin care Ungaria a anexat nord-vestul Transilvaniei ├«n 1940, Moscova a informat Budapesta c─â nu are nici un fel de probleme cu aceast─â anexare ┼či ├«i va sus┼úine revendic─ârile teritoriale la conferin┼úa p─âcii de dup─â ├«ncheierea r─âzboiului. Budapesta a primit un avertisment dup─â invadarea Uniunii Sovietice: Moscova i-a transmis c─â problema transilvan─â va fi evaluat─â ├«n func┼úie de participarea Ungariei.

Nota Litvinov

Documentul cheie care explic─â p├ón─â ├«n ziua de azi atitudinea Moscovei ├«n ceea ce prive┼čte Transilvania este a┼ča numita not─â Litvinov din 5 iunie 1944, care a ajuns la Stalin, Molotov, Voro┼čilov ┼či V├«┼činski, determin├ónd ├«n mod fundamental politicile sovietice fa┼ú─â de Rom├ónia ┼či Ungaria. (Volumul citat anterior, pagina 237).

Analiza lui Litvinov (care a beneficiat de mai multe opinii, precum cea a lui Walter Neulander, amintit─â mai sus, dar ┼či de faptul c─â acesta a negociat cu autorit─â┼úile rom├óne p├ón─â ├«n 1924) porne┼čte de la premisa c─â ├«n chestiunea Transilvaniei nu este posibil─â o solu┼úie care s─â satisfac─â ┼či Rom├ónia ┼či Ungaria. Litvinov aprecia c─â toate tratatele anterioare (Diktatul de la Viena, dar ┼či Tratatul de la Trianon din 1920) ├«┼či pierduser─â valabilitatea, astfel c─â trebuia s─â fie g─âsit un nou aranjament pentru Transilvania. Principala problem─â era reprezentat─â de faptul c─â rom├ónii erau majoritari ├«n Transilvania ┼či era imposibil un schimb de teritorii, deoarece minoritatea maghiar─â era r─âsp├óndit─â peste tot... Pentru a evita orice fel de complica┼úii pe termen lung, Litvinov propunea crearea unui stat transilv─ânean independent, care urma s─â fac─â parte dintr-o confedera┼úie est-european─â ce urma s─â cuprind─â Ungaria, Rom├ónia, Bulgaria ┼či Iugoslavia. Conform analizei lui Litvinov un stat transilv─ânean independent ar fi fost ├«n realitate dependent de Uniunea Sovietic─â pentru asigurarea securit─â┼úii. Avantajele pentru Moscova erau c─â o Transilvanie independent─â nominal ┼či dependent─â de Uniunea Sovietic─â ar fi dus la o reducere a puterii Ungariei ┼či Rom├óniei. Mai mult, aceast─â formul─â ar fi permis Uniunii Sovietice s─â exercite presiuni permanente asupra Budapestei ┼či Bucure┼čtiului. (Trebuie men┼úionat─â aici identitatea viziunii lui Litvinov cu cea a lui Hitler, care ├«i transmitea lui Ribbentrop s─â se foloseasc─â de chestiunea transilvan─â pentru a ┼úine sub control Rom├ónia ┼či Ungaria).

Concluzia lui Litvinov era ca problema Transilvaniei s─â nu fie decis─â p├ón─â ├«n momentul c├ónd nu se va fi clarificat definitiv viziunea Uniunii Sovietice fa┼ú─â de Ungaria ┼či Rom├ónia, urm├ónd ca o decizie s─â fie luat─â ulterior ÔÇô ceea ce s-a ┼či ├«nt├ómplat.ÔÇť

Este o variant─â de lucru, difuzat─â ┼či reluat─â la momentul oportun. Poate s─â fie ┼či o solu┼úie? Unii chiar cred asta ┼či se preg─âtesc pentru un asemenea scenariu. Asta nu ├«nseamn─â c─â se va ┼či ├«nt├ómpla. Dar, cu certitudine, exist─â lideri politici pentru care visul Ungariei MariÔÇť nu este doar o pagin─â de istorie...