O tăbliță misterioasă, veche de 4.000 de ani, descoperită de arheologi în Italia
O gravată, descoperită intactă în situl arheologic Lucone, din apropierea lacului Garda, aduce noi perspective asupra unui mister vechi de peste un secol. Cu 21 de astfel de artefacte identificate în zonă, Lucone deține cea mai mare concentrație cunoscută la nivel mondial a acestor obiecte, a căror funcție continuă să îi intrige pe cercetători.
O descoperire remarcabilă a fost făcută în timpul campaniei arheologice din vara anului 2026, desfășurate la Lucone, în provincia Brescia, nordul Italiei. În a treia săptămână de săpături, arheologii au scos la iveală o tăbliță enigmatică în stare perfectă de conservare, într-un strat bogat în cărbune. Starea excelentă de conservare a artefactului permite specialiștilor să analizeze în detaliu toate semnele geometrice gravate pe suprafața obiectului, informează La Brujula Verde.
Un mister vechi de peste un secol
Tăblițele enigmatice sunt obiecte de mici dimensiuni, realizate aproape întotdeauna din teracotă și, mai rar, din piatră. Au forme ovale, elipsoidale sau triunghiulare și prezintă incizii geometrice dispuse în modele repetitive, adesea în rânduri paralele. Cunoscute de la sfârșitul secolului al XIX-lea, acestea nu au primit până în prezent o interpretare unanim acceptată.
Artefactele datează din perioada cuprinsă între aproximativ 2100 și 1400 î.Hr., de-a lungul Epocii Bronzului timpuriu și mijlociu. Răspândirea lor geografică, din nordul Italiei până în bazinul carpatic și în regiunea Dunării de Jos, ridică o întrebare esențială: cum a fost posibil ca același sistem de reprezentări vizuale să circule timp de peste cinci secole între comunități îndepărtate și diferite cultural?
Persistența acestui limbaj grafic indică faptul că tăblițele ar fi putut funcționa ca un instrument de comunicare eficient, însă semnificația exactă a semnelor rămâne necunoscută.
Obiecte ritualice sau instrumente practice?
Ipotezele formulate de cercetători se împart în două mari categorii. Unii cercetători consideră că tăblițele ar fi avut o funcție ritualică sau religioasă, fiind utilizate ca idoli, fetișuri ori obiecte cu presupuse proprietăți magice. Alte teorii le atribuie un rol practic: ar fi putut servi drept calendare, documente asociate tranzacțiilor comerciale, inclusiv comerțului cu metale, sau amulete protectoare.
Faptul că majoritatea exemplarelor au fost descoperite în așezări, și doar rareori în necropole sau morminte, susține posibilitatea ca acestea să fi făcut parte din viața cotidiană a comunităților care le-au produs.
Un sit care păstrează urmele trecutului
Descoperirea de la Lucone este valoroasă și datorită contextului în care a fost făcută. Depresiunea glaciară în care se află situl a favorizat acumularea sedimentelor și conservarea materialelor organice, inclusiv a lemnului și cărbunelui. Aceste condiții permit stabilirea unor legături precise între artefacte și mediul în care au fost utilizate.
În cadrul campaniei coordonate de arheologul Marco Baioni, directorul Muzeului Arheologic din Valle Sabbia, cercetătorii a prelevat și probe pentru analiza ADN-ului antic, respectând măsuri stricte împotriva contaminării. Totodată, în zona exterioară a așezării au fost identificate elemente mari din lemn, dispuse orizontal. Pentru a înțelege funcția acestora și organizarea spațiului, cercetătorii au decis extinderea suprafeței de excavare.
Foto sus: Tăblița descoperită în situl arheologic Lucone (© Facebook / Scavi al Lucone)
Mai multe pentru tine...
