O expoziție unică, la Brașov: „Istoria benzii desenate istorice din România”

În cadrul celei de-a 6-a ediții a Festivalului Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov a fost organizată o expoziție deosebit de interesantă despre „Istoria benzii desenate istorice din România”. Documentată de istoricul Dodo Niță și concepută de Nicolae Pepene, directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov, expoziția îl poartă pe vizitator prin cele mai importante etape prin care a trecut de-a lungul vremii banda desenată istorică din România.

„Se pare că primele «poveşti în imagini» în România au fost realizate în anul 1896. A fost şi o premieră istorică pentru Balcani, explicată destul de uşor de statutul politic privilegiat al regatului român modern la sfârşitul secolului al XIX-lea, cu influențe majore şi în dezvoltarea sa culturală şi de deschiderea societății românești către stilul de viață european, cu o absorție lacomă de oameni, valori, gusturi şi obiceiuri. În cazul vechimii primelor benzi desenate istorice remarcăm intervalul de timp foarte scurt între momentul istoric abordat de autor și data publicării lucrării sale. La sfârşitul anului 1918, când aproape fiecare zi a fost istorică, diferența între momentul intrării triumfale a armatei române în București (1 decembrie) și publicarea benzii desenate «Mingea nărăvaşă», care a spart cheful ocupanților germani, a fost mai puțin de o săptămână!”, afirmă istoricul Nicolae Pepene.

Banda desenată istorică, în slujba propagandei

Nici banda desenată istorică nu a scăpat de-a lungul timpului de a fi pusă în slujba propagandei de diferite tipuri și cu diferite țeluri.

„Istoria benzilor desenate istorice identifică şi pentru România o moştenire situată la intersecția dintre istorie, artă şi propagandă. Din nefericire, de foarte multe ori, istoria a fost interpretată artistic în slujba propagandei politice şi asta a însemnat chiar justificarea războaielor şi a tuturor regimurilor totalitare, clişee și stereotipuri etnice, culturale şi sociale cu capcane şi judecăți greșite. După o propagandă națională care a folosit benzile desenate în războiul împotriva bolşevicilor cu așa succes că piloţi militari şi-au botezat avioanele «Moş Neață» și stereotipul soldatului rus prost, leneş şi bețivan, a ajuns de râsul copiilor, propaganda comunistă a aprobat primele benzi desenate istorice abia în anul 1957, când «organele» de presă ale Uniunii Tineretului Muncitor au publicat benzi desenate despre Montezuma şi comerțul cu sclavi (revista «Cravata Roșie»), dar şi „«Arcașul Negru», învingătorul unui baron maghiar, o ficțiune istorică plasată în vremea răscoalei lui Dózsa (1514) (revista «Scânteia Pionierilor»).

Apoi, mai ales după anul 1968, benzile desenate istorice au fost instrumente subtile de propagandă ideologică, folosite pentru predarea variantei comuniste a istoriei românilor. Mitologia națională, promovată mai ales de revistele pentru copii «Cutezătorii» și «Luminița», a început cu Mihai Viteazul. Însă, cel mai important personaj istoric real a fost regele Burebista al «geto-dacilor», mai ales după 1980, când istoricii comuniști l-au transformat pe Burebista într-un Ceaușescu al Antichităţii și pe Ceauşescu într-un Burebista al sfârșitului de secol XX. De altfel, istoria antică, de la invazia perşilor şi Alexandru Macedon până la împărații romani, a fost o sursă foarte bună de subiecte pentru artiştii români din perioada comunistă”, menționează Nicoale Pepene.

Banda desenată istorică, după 1989

După 1989, banda desenată istorică din România a înregistrat un adevărat recul. Abia după 2010 au început să apară primele semne de revenire puternică.

„Căderea comunismului a însemnat în România, oarecum în mod organic, şi decăderea benzilor desenate istorice. După 1990, principalele reviste care le-au publicat au dispărut deodată cu partidul comunist și cu retragerea susținerii financiare din partea statului. Aproape 30 de ani nimeni nu a avut interes, resurse, determinare şi consecvenţă pentru cultivarea interesului cititorilor față de banda desenată istorică. De asemenea, efectul propagandei comuniste a rămas foarte puternic şi mitologia naționalist-comunistă încă mustește în mintea multor artiști și scenariști, portofoliul istoriei mistificate cuprinzând, în mod surprinzător, şi autori tineri. Albumul colectiv «Istorii din '89 în benzi desenate, publicat de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, în 2019», a fost prima acţiune de anvergură a autorilor români de benzi desenate de reglare a relației lor cu istoria recentă”, concluzionează Nicoale Pepene .

A 6-a ediție a Festivalului Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov

Cea de-a 6-a ediție a Festivalului Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov a început vineri, 11 August 2023. Până duminică, în cele 4 locații – Casa Sfatului, Piața Sfatului, Bastionul Țesătorilor și Parcul Eroilor –, festivalul a reunit 30 de evenimente dedicate benzilor desenate și unora dintre cei mai importanți artiști BD din România și din străinătate. 6 expoziții de benzi desenate au fost prezentate în premieră la festival și au putut fi văzute începând cu acest weekend, la Brașov.