Nordul Ciprului: Istorie ┼či via┼ú─â ├«n zona crepuscular─â a Uniunii Europene jpeg

Nordul Ciprului: Istorie ┼či via┼ú─â ├«n zona crepuscular─â a Uniunii Europene

Ciprul de Nord este un loc ├«n care oamenii ├«ncearc─â s─â tr─âiasc─â precum ├«ntr-un stat normal, doar c─â asta lipse┼čte. O poveste despre via┼úa ├«ntr-o ┼úar─â care nu exist─â.

Po┼úi s─â ridici o ┼úar─â construind cazinouri? Po┼úi, ar r─âspunde liderii Ciprului de Nord. OK, Ciprul de Nord nu e chiar o ┼úar─â, ba chiar nu e deloc, potrivit comunit─â┼úii interna┼úionale. Entitatea, ap─ârut─â ├«n urma separ─ârii comunit─â┼úiilor turc─â ┼či greac─â de pe insul─â, ├«n 1974 ┼či autodeclarat─â stat independent ├«n 1983, nu e recunoscut─â ca atare de niciun stat. Cu o notabil─â excep┼úie:Turcia.

CLICK AICI PENTRU A VEDEA O GALERIE FOTO DE EXCEP┼óIE:ISTORIE ┼×I VIA┼ó─é ├ÄN NORDUL CIPRULUI

Republica Turc─â a Ciprului de Nord, a┼ča cum se autodenume┼čte, este un teritoriu supus actualmente unui embargo interna┼úional sever:politic, economic, turistic, cultural. Turcia-ÔÇ×┼úara-mam─â", a┼ča cum o numesc ciprio┼úii turci - este singura leg─âtur─â cu lumea acestui teritoriu. De acolo vin ┼či ├«ntr-acolo pleac─â singurele curse aeriene. De acolo vin b─âncile ┼či moneda care circul─â ├«n zon─â, lira turceasc─â. De acolo, re┼úelele de magazine ┼či m─ârfurile de pe rafturi.

Ciprul de Nord ÔÇ×export─â" ├«n Turcia mai ales citrice ┼či un raki de bun─â calitate. Dar adev─âratul flux de bani dinspre Turcia vine pe la mesele de joc. Interzise ├«n Turcia, cazinourile sunt o adev─ârat─â afacere ├«n Ciprul de Nord. Acestea satisfac dorin┼úa locuitorilor cu dare de m├ón─â ai Anatoliei de a-┼či ├«ncerca norocul. ┼×i nu numai a lor. Turi┼čti din Israel sau din Europa Occidental─â (englezi, cu prec─âdere), sfideaz─â embargoul, pentru a juca ┼či pentru a prinde ceva din soarele Mediteranei.

image

Zidurile veneţiene de la Kirenya

J Lo nu mai vine...

La 20 iulie, ziua republicii autoproclamate, tocmai s-a deschis un nou hotel-cazinou de cinci stele ├«n Girne (Kyrenia), un pitoresc ora┼č-port de pe coasta nordic─â a insulei. La recep┼úia de pe terasa hotelului, ├«n parfumatul aer mediteraneean, ┼či-au dat ├«nt├ólnire elita politic─â ┼či de business a regiunii, militari, plus arti┼čti ┼či vedete de televiziune, special invita┼úi din Turcia.

Marea lovitur─â a serii ar fi trebuit s─â fie recitalul superstarului american Jennifer Lopez. Potrivit oficialilor hotelului, vedeta ar fi acceptat un precontract de trei milioane de dolari, dar ┼či-a anulat spectacolul ├«n ultima clip─â. Embargoul cultural ┼či-a spus cuv├óntul. ÔÇ×Este rezultatul lobby-ului grecesc ┼či armenesc din America", spun ciprio┼úii turci.

C├ónd vorbim despre izolarea regiunii, lucrurile trebuie luate ├«ns─â cu precau┼úie. E adev─ârat, ├«ntre 30.000 ┼či 40.000 de militari turci - la o popula┼úie de 200.000 de oameni - sunt sta┼úiona┼úi acolo. La tot pasul apar zonele militare, ├«mprejmuite cu garduri ├«nalte ┼či s├órm─â ghimpat─â.. Este, cu siguran┼ú─â, cea mai militarizat─â zon─â a Europei, dar pentru locuitori nu pare a fi chiar o cazarm─â. Ciprio┼úii turci au dreptul la pa┼čapoarte ale Republicii Cipru. Ei pot c─âl─âtori ├«n ├«ntreaga lume ca orice cet─â┼úean european ┼či pot trece dintr-o parte ├«ntr-alta a insulei oric├ónd doresc.

Mul┼úi turci lucreaz─â ├«n zona greceasc─â, unde salariiile sunt cu circa 50 la sut─â mai mari dec├ót ├«n regiunea de nord - dar nici ├«n partea turc─â lucrurile nu stau tocmai r─âu, cu un salariu mediu lunar de circa 600 de euro. Contactele interumane, de o parte ┼či de alta a liniei de demarca┼úie, nu lipsesc, oamenii circul─â, se ├«nt├ólnesc, se viziteaz─â.

Ciprio┼úilor turci le place s─â se considere mai moderni ┼či mai cosmopoli┼úi dec├ót cona┼úionalii lor anatolieni. ÔÇ×Dac─â ar fi s─â aleg ├«ntre facilit─â┼úile oferite de pa┼čaportul de cet─â┼úean european ┼či condi┼úia de turc, a┼č opta pentru cea din urm─â. Dar dac─â ar fi s─â m─â ├«ntrebi ce sunt mai ├«nt├ói, turcoaic─â sau cipriot─â, ├«┼úi voi r─âspunde imediat: sunt cipriot─â", ├«mi spune Fato┼č, ghida mea ├«n Ciprul de Nord.

image

Un veteran al conflictului din 1974, mândru de medalii

Un conflict adormit, atracţie turistică

Rela┼úia ciprio┼úilor turci cu ÔÇ×┼úara-mam─â" nu este doar lapte ┼či miere. Locuitorii spun c─â prezen┼úa armatei le confer─â siguran┼ú─â, ├«n condi┼úiile ├«n care amintirile conflictului din 1974 sunt ├«nc─â vii ┼či turcii sunt minoritari pe insul─â. Pe de alt─â parte, tradi┼úionalismul islamist, prezent ├«n discursul partidului de guvern─âm├ónt din Turcia, nu le e pe plac. Plus c─â guvernul de la Ankara a mai t─âiat din subsidiile acordate Ciprului de Nord. Dar marea temere este c─â Turcia ar putea face din Ciprul de Nord o moned─â de schimb pentru dorita aderare la Uniunea European─â.

Dup─â 36 de ani de conflict, comunitatea interna┼úional─â pare mai cur├ónd obosit─â dec├ót dornic─â s─â rezolve problema cipriot─â. Dr. Altay Nevzat, profesor la East Mediteranean University, lider al unui think thank ce studiaz─â problema cipriot─â, ├«┼či rezum─â astfel p─ârerea: ÔÇ×├Än ultimii ani nu a ap─ârut niciun progres semnificativ. Ciprio┼úii greci nici nu mai sunt prea interesa┼úi ├«n aceast─â direc┼úie, fiindc─â ei au totul.

Sunt recunoscu┼úi interna┼úional ┼či sunt parte a Uniunii Europene. ├Än 2004, comunitatea turc─â a aprobat prin referendum planul de reunificare a insulei, propus de fostul secretar general al ONU Kofi Annan, dar cea greac─â l-a respins. Totu┼či, grecii au fost imediat admi┼či ca parte a Uniunii Europene", spune profesorul. Solu┼úia? Mai bine o parti┼úie a insulei, mai bine un divor┼ú civilizat, conchide Altay Nevzat.

Vegheaţi de ONU

Din 1974, for┼úele ONU vegheaz─â la a┼ča-numita ÔÇ×linie verde", ce separ─â regiunile turc─â ┼či greac─â, rezultate din desp─âr┼úirea celor dou─â comunit─â┼úi. O f├ó┼čie de ora┼č pustiit─â ┼či decrepit─â, la poalele zidurilor cet─â┼úii vene┼úiene, alc─âtuie┼čte un veritabil teritoriu al nim─ânui ├«n plin centrul Nicosiei, ultima capital─â divizat─â a lumii.

Dar atmosfera pare una de vacan┼ú─â, nu de conflict ├«nghe┼úat. E mai degrab─â un conflict adormit de c─âldur─â. Adev─ârul este c─â ├«n ultimele decenii nu au avut loc evenimente pe f├ó┼čie.

Ast─âzi, celebrul punct de trecere de la vechiul hotel Ledra Palace e mai degrab─â o atrac┼úie turistic─â. Traversarea prin punctul de control a devenit un punct ├«n programul multor oaspe┼úi ai insulei. Turi┼čtii arat─â pa┼čapoartele ┼či primesc, drept ÔÇ×viz─â", un petec de h├órtie ┼čtampilat. Un frumos suvenir pentru ├«ntoarcerea acas─â.

Mai s─âraci, dar cu istorie

├Än Nicosia nordic─â (Lefko┼ča, pe turce┼čte), vizitatorii vor descoperi o zon─â vizibil mai s─ârac─â dec├ót cea a grecilor, dar cu o mo┼čtenire istoric─â impresionant─â. Moscheea Suleymanyie, de exemplu. De fapt, este vechea catedral─â gotic─â Sf├ónta Sofia, cu nume ┼či destin identice bisericii bizantine din Istanbul.

Biserica gotic─â, ridicat─â de crucia┼úi ├«n secolul alXIII-lea, a fost transformat─â de otomani ├«n l─âca┼č musulman, dup─â cucerirea insulei, ├«n 1571. Minarete ├«n loc de turnuri, statuile sfin┼úilor date jos, arabescuri ├«n loc de vitralii. Doar roza r─âmas─â intact─â p├ón─â azi.

ÔÇ×Problema cipriot─â"

├Än 1878, Imperiul Britanic preia controlul insulei de la otomani. Conflictul interetnic izbucne┼čte ├«n 1963, la trei ani de la dob├óndirea independen┼úei. ├Än iulie 1974, sub influen┼úa regimului coloneilor de la Atena, are loc o lovitur─â de stat, cu scopul alipirii insulei la Grecia. Armata Turciei atac─â prin Nordul insulei, motiv├ónd c─â astfel ├«i va proteja pe etnicii turci, afla┼úi ├«n minoritate.

Turcii ├«i alung─â pe greci din nordul insulei, grecii procedeaz─â la fel cu cei din sud. Pe linia de demarca┼úie dintre cele dou─â zone de control se interpun for┼úe ONU de men┼úinere a p─âcii, care r─âm├ón p├ón─â azi. ├Än 2004 este supus la referendumuri separate un plan de reunificare propus de secretarul general ONU de atunci, Kofi Annan. Turcii ├«l aprob─â, grecii ├«l resping. Ciprul intr─â ├«n acela┼či an ├«n Uniunea European─â, ├«n ├«nregul s─âu, zona de nord fiind considerat─â ├«ns─â una ocupat─â.

Ministrul de Externe se ocup─â de lobby

Care este fi┼ča postului unui ministru de Externe al unui stat nerecunoscut interna┼úional? H├╝seyin ├ľzg├╝rg├╝n r─âspunde pentru cei 27 de reprezentan┼úi speciali ai Ciprului de Nord ├«n diverse capitale ale lumii, nu ┼či ├«n Bucure┼čti. Ei sunt un fel de ambasadori neoficiali, care se ocup─â mai mult de lobby, un alt element ├«n fi┼ča postului unui ministru de Externe al unui stat care nu exist─â. ÔÇ×Dac─â SUA ne-ar recunoa┼čte, cu totul alta ar fi situa┼úia", spune ├ľzg├╝rg├╝n, cel care ├«ndepline┼čte func┼úia de ministru de Externe.

Este Kosovo un exemplu pentru Ciprul de Nord? ÔÇ×Kosovo e recunoscut de 69 de state, mare parte dintre acestea fiind membre ale UE. Niciun stat UE nu ne recunoa┼čte pe noi, ├«ns─â. Fiecare caz are particularit─â┼úile lui, pentru noi esen┼úial─â e ridicarea embargoului ┼či o solu┼úie negociat─â", spune ministrul. Discut─âm ├«n timpul unei recep┼úii ce are loc pe terasa unui hotel din Lefko┼ča, ├«n jurul piscinei. Organizatorii au adus o surpriz─â: echipa de ├«not sincron a clubului Fenerbahce Istanbul. La sf├ór┼čitul demonstra┼úiei, fetele ies din piscin─â, ├«n acordurile unui mar┼č kemalist, ├«nf─â┼čurate ├«n drapelele alb-ro┼ču al Ciprului de Nord ┼či ro┼ču al Turciei. Localnicii aplaud─â entuziasma┼úi.

image

ÔÇ×┼óara nim─ânuiÔÇť din mijlocul Nicosiei, p─âzit─â de for┼úele ONU

R─âzboaiele trecutului, amintirile prezentului

├Än 1192, ├«n drum spre cruciad─â, regele Richard I al Angliei cucere┼čte Ciprul din m├óinile bizantinilor ┼či i-l d─âruie┼čte lui Guy de Lusignan, alungat de Saladin de pe tronul regatului Ierusalimului.

├Äncep dou─â secole ┼či jum─âtate de regim feudal, cr├óncen pentru locuitori, dar extraordinar de bogat ├«n lucr─âri religioase, militare ┼či urbanistice. Se ridic─â castele, catedrale, fort─âre┼úe. ├Än 1473, vene┼úienii preiau controlul insulei, dar asediul otoman ├«ncepe ├«n 1539. Turcii distrug portul Limassol, vene┼úienii ├«nt─âresc cet─â┼úile de la Nicosia, Kirenya ┼či mai ales Famagusta cu impresionante ziduri de ap─ârare. R─âzboiul e lung ┼či s├óngeros, dar p├ón─â la urm─â insula e cucerit─â ├«n ├«ntregime, p├ón─â ├«n 1571.

Zidurile Famagustei, cetatea ├«n care Shakespeare a localizat povestea lui Othello, impresioneaz─â prin m─ârime ┼či ├«ntindere. Catedrala gotic─â din interiorul cet─â┼úii a fost la r├óndu-i transformat─â ├«n moschee. Turi┼čtii ├«┼či beau cafeaua ÔÇ×turceasc─â" (ÔÇ×cipriot─â" ├«n zona greceasc─â), cu fa┼úa la impresionantul fronton al catedralei-moschee. Dac─â nu ar fi drapelele turce┼čti, ai putea crede, c─â te afli la Orleans, la Chartres ori ├«n fa┼úa oric─ârei catedrale simbol a evului mediu francez, nu pe o insul─â mediteranean─â, la doi pa┼či de Orientul Mijlociu. Nu departe, ├«n ora┼čul nou, se afl─â semnele conflictului din prezent: un ├«ntreg cartier-fantom─â.

Cartierul-fantom─â

Locuin┼úe cu etaj ├«nconjurate de un zid din beton. Cl─âdirile fac subiectul litigiului dintre comunit─â┼úile greac─â ┼či turc─â, de la desp─âr┼úirea lor, ├«n 1974. C├ónd for┼úele grece┼čti favorable ideii unirii cu Grecia ( ÔÇ×enosis") au dat o lovitur─â de stat, armata turc─â a atacat prin nord ┼či a ocupat circa o treime din insul─â. A avut loc o purificare etnic─â.

Oamenii au l─âsat totul ├«n urm─â ┼či au plecat, iar azi ├«┼či revendic─â avutul abandonat. ÔÇ×Problema propriet─â┼úilor e ca un c─âlc├ói al lui Ahile pentru procesul de reconciliere", recunoa┼čte profesorul Altay Nevzat.

image

Pe scurt: Cum func┼úioneaz─â ÔÇ×statul"?

1.Servicii publice. Ce servicii ofer─â cet─â┼úenilor s─âi un stat care nu e stat? ÔÇ×Transportul public nu e dezvoltat, dar nici nu avem nevoie, fiindc─â mai to┼úi au ma┼čini. Fiecare district al insulei are propriul spital public, tocmai s-a deschis unul nou la Nicosia. Nu avem sistem de pensii propriu, avem un sistem legat de cel din Turcia, dar foarte mul┼úi lucreaz─â la firme din sudul insulei, deci beneficiaz─â de serviciile sociale de acolo", ├«mi spune Fato┼č.

2.Investi┼úii ├«n educa┼úie. ┼×ase universit─â┼úi locale investesc enorm ┼či reu┼česc s─â ob┼úin─â recunoa┼čteri ale diplomelor, prin asocierile lor ├«n consor┼úii globale. East Mediterranean University din Famagusta, prin al c─ârui campus microbuzul ruleaz─â ├«ncet, este un adev─ârat ora┼č. Sunt peste 45.000 de studen┼úi ├«n Ciprul de Nord, foarte mul┼úi veni┼úi din str─âin─âtate.

3.O ┼úar─â de ┼čoferi. ├Än Ciprul de Nord exist─â 900 de ma┼čini la 1000 de locuitori, ┼čofeaz─â practic oricine poate ┼úine un volan ├«n m├ón─â. Ora┼čele sunt aglomerate, dar ┼čoselele sunt ├«n stare foarte bun─â. Tocmai a fost inaugurat─â o nou─â autostrad─â, de 35 de kilometri, ├«ntre Lefko┼ča ┼či Guzelyurt. Finan┼úarea pentru autostrad─â a venit din Turcia.

4.Turcia, dar nu numai... Turcia este principala economie prezent─â pe insul─â, ca rezultat al embargoului impus Ciprului de Nord. Dar nu este singura. Circa 25 de companii israeliene sunt implicate, ├«n special ├«n proiecte imobliare ┼či ├«n cele de infrastructur─â turistic─â. Exist─â, de asemenea, capital venit din Marea Britanie, Statele Unite ┼či din alte economii puternice.

5.Criza nu doare. Ciprul de Nord profit─â de faptul c─â economia Turciei se afl─â ├«n cre┼čtere, ├«n pofida crizei, astfel ├«nc├ót efectele se simt destul de pu┼úin. Banca central─â nord-cipriot─â are un excedent de 4, 5 miliarde de dolari, sum─â considerabil─â pentru un ÔÇ×stat" cu ceva mai mult de 200.000 de locuitori. O mare parte din ace┼čti bani ajunge ├«n vistieria b─âncii centrale prin taxarea cazinourilor. Turcia mai finan┼úeaz─â un proiect de transport al apei, deficitar─â pe insul─â ┼či, de asemenea, o re┼úea de transport a energiei.