Lec╚Ťie de propagand─â  Cum au fost folosi╚Ťi C  Br├óncu╚Öi, C  Porumbescu ╚Öi Maria T─ânase la concertul antirom├ónesc din 24 august  Reportaj din Chi╚Öin─âu jpeg

Lec╚Ťie de propagand─â. Cum au fost folosi╚Ťi C. Br├óncu╚Öi, C. Porumbescu ╚Öi Maria T─ânase la concertul antirom├ónesc din 24 august. Reportaj din Chi╚Öin─âu

­čôü Istorie recent─â
Autor: Marius Diaconescu
­čŚô´ŞĆ 29 august 2019

Ziua de S├ómb─ât─â, 24 august, care a fost dedicat─â propagandei antirom├óne╚Öti sub pretextul anivers─ârii a 75 de ani de la a╚Öa-zisa eliberare a Chi╚Öin─âului de fasci╚Öti, cu depuneri de flori ╚Öi onoruri militare ├«n prezen╚Ťa ministrului Ap─âr─ârii din Rusia, Serghei ┼×oigu, s-a ├«ncheiat seara cu un spectacol de muzic─â, lectur─â ╚Öi film ilustrat din plin de cultura rom├óneasc─â: C. Br├óncu╚Öi, C. Porumbescu, Maria T─ânase etc.

├Än Chi╚Öin─âu se organizeaz─â ├«ncep├ónd cu anul 2009 manifest─âri dedicate ÔÇ×eliber─âriiÔÇť ora╚Öului de c─âtre Armata Ro╚Öie ├«n urma Opera╚Ťiunii Ia╚Öi-Chi╚Öin─âu. P├ón─â atunci, Vladimir Voronin organiza ├«n 28 iunie manifest─âri dedicate ÔÇ×eliber─âriiÔÇť Moldovei de sub ÔÇ×ocupa╚Ťia rom├óneasc─âÔÇť. Dup─â c─âderea regimului Voronin, ziua de 28 iunie a fost declarat─â de pre╚Öedintele Mihai Ghimpu zi de doliu na╚Ťional. Comuni╚Ötii au transferat s─ârb─âtorirea ÔÇ×eliber─âriiÔÇť sovietice ├«n 24 august, preluat─â apoi de sociali╚Öti.

├Än 24 august 1944 Armata Ro╚Öie a intrat ├«n Chi╚Öin─âu ├«n urma succesului ofensivei Ia╚Öi-Chi╚Öin─âu ├«mpotriva armatelor germane ╚Öi rom├óne. Chiar dac─â ├«n seara zilei de 23 august Rom├ónia a trecut de partea Alia╚Ťilor ╚Öi a ├«nceput lupta ├«mpotriva Germaniei, ofensiva rus─â a continuat ╚Öi peste 150.000 de osta╚Öi rom├óni au fost lua╚Ťi prizonieri, de╚Öi majoritatea lor au depus armele, f─âr─â lupt─â, conform├óndu-se ordinelor de la Bucure╚Öti. Intrarea Armatei Ro╚Öii ├«n Chi╚Öin─âu este considerat─â de c─âtre ru╚Öi ╚Öi rusofoni ca o ÔÇ×eliberareÔÇť de sub fasci╚Öti, sub acest termen ├«n╚Ťeleg├óndu-se ╚Öi Rom├ónia, al─âturi de Germania.

Interpretarea istoriei de c─âtre rusofoni este un paradox. ├Än 24 august s─ârb─âtoresc ÔÇ×eliberarea Chi╚Öin─âuluiÔÇť, deci ╚Öi a teritoriului dintre Prut ╚Öi Nistru, de c─âtre Armata Ro╚Öie, iar ├«n 27 august s─ârb─âtoresc independen╚Ťa Republicii Moldova. La Monumentul dedicat eroilor sovietici din cel de-al doilea r─âzboi mondial din Cimitirul Eternitatea din Chi╚Öin─âu solda╚Ťii stau de gard─â permanent ├«ntre 24-27 august. Dac─â ru╚Öii au eliberat Chi╚Öin─âul ├«n 24 august 1944, fa╚Ť─â de cine ╚Öi-a declarat Moldova independen╚Ťa ├«n 27 august 1991? Fa╚Ť─â de ru╚Öii eliberatori? Cum rezolv─â rusofonii aceast─â contradic╚Ťie? Ru╚Öii au eliberat Moldova ├«n 1944 sau au cucerit-o? Pentru c─â, dac─â ar fi eliberat-o, a╚Öa cum sus╚Ťin rusofonii, nu ar mai fi fost nevoie de declara╚Ťia de independen╚Ť─â din 27 august 1991!

Manifest─ârile din acest an au avut un r─âsunet mult mai mare datorit─â particip─ârii ministrului ap─âr─ârii din Federa╚Ťia Rus─â, Serghei ┼×oigu. El a fost invitat de pre╚Öedintele Igor Dodon, dar a confirmat participarea abia ├«n 19 august, provoc├ónd o criz─â politic─â la Chi╚Öin─âu. Premierul Maia Sandu a atras aten╚Ťia c─â vizita ministrului rus are doar un caracter privat, deoarece nu au fost respectate procedurile diplomatice. Participarea lui ┼×oigu a provocat un mai mare impact mediatic al manifest─ârilor patronate de pre╚Öedintele Igor Dodon.

Serghei ┼×oigu nu a venit la Chi╚Öin─âu pentru pre╚Öedintele R. Moldova. Faptul c─â el a confirmat t├órziu participarea sa trebuie corelat cu celelalte ac╚Ťiuni ╚Öi pozi╚Ťion─âri ale Rusiei din ultimele zile. ├Än 20 august, pre╚Öedintele Rom├óniei a fost ├«n vizit─â la Casa Alb─â. Era u╚Öor de anticipat de c─âtre agen╚Ťiile ruse╚Öti c─â problemele de securitate regional─â ce urmau a fi discutate la Washington se intersectau cu interesele geopolitice ale Rusiei. Dovad─â sunt reac╚Ťiile imediate ale lui S. ┼×oigu ╚Öi ale lui V. Putin dup─â declara╚Ťiile de pres─â de la Casa Alb─â. Ba mai mult, era deja anun╚Ťat─â vizita lui John Bolton, consilierul pentru securitate na╚Ťional─â al pre╚Öedintelui SUA, la Chi╚Öin─âu, ├«n cadrul unui turneu diplomatic ├«n Ucraina, R. Moldova ╚Öi Bielorusia. ├Äncep├ónd cu luna iunie a.c., orice vizit─â american─â este dublat─â de o vizit─â ruseasc─â sau invers, deoarece Chi╚Öin─âul este foarte important pe harta geopoliticii americane ╚Öi ruse din regiune. ├Än aceast─â cheie trebuie v─âzut─â vizita lui ┼×oigu, manifestarea din 24 august fiind doar un pretext.

Desigur c─â nu trebuie neglijat nici mesajul indirect transmis de Rusia prin prezen╚Ťa lui ┼×oigu la Chi╚Öin─âu. Rusia a ÔÇ×eliberatÔÇť Chi╚Öin─âul ├«n 24 august 1944, dar ea este ╚Öi azi prezent─â ├«n R. Moldova ╚Öi nu este dispus─â s─â renun╚Ťe la acest teritoriu. Acest mesaj a ├«nt─ârit sentimentele rusofonilor din Basarabia. Ba mai mult, propunerea avansat─â de ministrul rus de a ├«ncepe distrugerea muni╚Ťiilor vechi din depozitul din Transnistria a fost dublat─â de discu╚Ťii despre ├«ncheierea unui acord militar ├«ntre Rusia ╚Öi R. Moldova. Dup─â cum au semnalat anali╚Ötii de peste Prut, acest acord militar reprezint─â adev─âratul pericol pentru Republica Moldova.

Aceasta a fost prima vizit─â a unui ministru rus al Ap─âr─ârii la Chi╚Öin─âu dup─â declararea independen╚Ťei Republicii Moldova. Indiferent de cauzele sale reale, ea are o semnifica╚Ťie istoric─â. Mai ales c─â ministrul rus al ap─âr─ârii a mers apoi la Tiraspol.

S. ┼×oigu a participat la ceremoniile din Chi╚Öin─âu ╚Öi de la ┼×erpeni cu depuneri de flori ╚Öi onoruri militare la monumentele ├«nchinate armatei sovietice. Aceste ceremonii au avut un caracter ├«nchis, f─âr─â public neinvitat. Nici m─âcar pe pagina de internet a pre╚Öedin╚Ťiei nu a existat un program al manifest─ârilor, doar instrumentul de propagand─â rusesc, sputnik.md, a publicat lista loca╚Ťiilor unde urmau s─â se desf─â╚Öoare ceremoniile, f─âr─â a indica ╚Öi orele. Din aceast─â cauz─â nu am putut s─â v─âd personal aceste manifest─âri, de╚Öi am vrut s─â v─âd, ca istoric ╚Öi jurnalist, amploarea lor.

Singura manifestare public─â, cu acces liber ╚Öi cu program anun╚Ťat, din seria celor dedicate ÔÇ×eliber─âriiÔÇť Chi╚Öin─âului, a fost un concert organizat sub patronajul pre╚Öedintelui Igor Dodon, care a ├«nceput la ora 19 (de fapt cu o ├«nt├órziere de c├óteva minute) ├«n Pia╚Ťa Marii Adun─âri Na╚Ťionale.

├Än capul scenei imense era scris: ÔÇ×75 ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupa╚Ťia fascist─â sub egida pre╚Öedintelui Republicii MoldovaÔÇť. Pe lateralele scenei, acela╚Öi text era ├«n limba rus─â.

Întreaga manifestare a fost foarte atent regizată în cele mai mici detalii, fiind un exemplu pentru propaganda rusă la nivel de artă.

Deja titlul, Concert ÔÇô medita╚Ťie ÔÇ×Dac─â m-ar ├«ntreba cineva...ÔÇť, te oblig─â la medita╚Ťie pe marginea temei principale a manifest─ârii, care, ├«n orice caz, nu este aniversarea eliber─ârii Chi╚Öin─âului, ├«n ciuda explica╚Ťiei date ├«ntr-o limb─â cu probleme de gramatic─â: ÔÇ×Eveniment comemorativ prilejuit anivers─ârii a 75-a a opera╚Ťiunii Ia╚Öi-Chi╚Öin─âuÔÇť! Dar pentru a descifra scopul corect al acestei manifest─âri, hai s─â vedem c├óteva detalii.

image

Publicul

La o jum─âtate de or─â de la ├«nceperea concertului, nu erau ├«n pia╚Ť─â mai mult de 300 de persoane, aici incluz├óndu-i at├ót pe carabinieri, c├ót ╚Öi pe cei care st─âteau ├«n parc pe b─âncile din vecin─âtatea Arcului de Triumf. M-am plimbat printre ei ╚Öi am observat c─â majoritatea publicului era format din persoane ├«n v├órst─â, de peste 60 de ani, care ╚Öi-au tr─âit tinere╚Ťile ├«n epoca sovietic─â, dintre care unii vorbeau ├«n limba rom├ón─â, al╚Ťii ├«n rus─â. Erau ╚Öi c├ó╚Ťiva tineri, de obicei familii cu copii, care vorbeau ├«ntre ei ├«n limba rus─â. Aceste dou─â categorii de popula╚Ťie formeaz─â probabil ╚Öi bazinul electoral al PSRM-ului. ├Än plus, mai erau c├ó╚Ťiva gur─â-casc─â, la fel ca mine, care au venit din curiozitate. Era s─â uit, s─ârea ├«n eviden╚Ť─â un ofi╚Ťer rus ├«n uniform─â, cu origini ÔÇ×ruse╚ÖtiÔÇť de prin AsiaÔÇť!

Din public s-a remarcat un b─âtr├ón, care a ├«nceput s─â strige ÔÇ×Ocupan╚Ťilor!ÔÇť c─âtre scen─â, mai ales c├ónd se recita sau lectura ├«n limba rus─â. Carabinierii au vrut s─â ├«l ├«ndep─ârteze cu for╚Ťa, dar din cauza televiziunilor care s-au ├«nghesuit l├óng─â ei, l-au l─âsat ├«n pace. Acestui rebel i s-au al─âturat ├«nc─â 3-4 b─ârba╚Ťi, care i-au apostrofat ╚Öi fluierat pe actori c├ónd vorbeau ├«n rus─â. Asta doar ├«n prima parte a concertului, pentru c─â, ori au obosit, ori au fost captiva╚Ťi de spectacol. Sau poate a fost o tehnic─â de anihilare a nemul╚Ťumirii principalului rebel printr-o a╚Öa-zis─â fraternizare.

Foto: Marius Diaconescu   

image

Treptat, p├ón─â c─âtre ora 20:30, deci la o or─â ╚Öi jum─âtate de spectacol, publicul a crescut spre circa 500 de persoane. ├Än jurul orei 21, c├ónd a ├«nceput concertul c├ónt─âre╚Ťei ruse Elena Vaenga, ├«n pia╚Ť─â ╚Öi ├«n parcul din vecin─âtate erau cel mult 1000 de oameni, ceea ce arat─â c─â ei au venit pentru c├ónt─ârea╚Ť─â. Ba mai mult, ├«n Chi╚Öin─âu, seara, ├«n timpul verii, tinerii obi╚Önuiesc s─â ias─â pe Bd. ┼×tefan cel Mare, mai ales ├«n parcul central, m─ârginit de Pia╚Ťa Marii Adun─âri Na╚Ťionale. C├ónd am fost prima oar─â seara pe acel tronson de bulevard central, am fost uimit de num─ârul mare de oameni care se plimbau. ├Än aceast─â sear─â, unii dintre ei au fost atra╚Öi de muzic─â ╚Öi astfel se explic─â cre╚Öterea publicului dup─â l─âsarea ├«ntunericului.

Din punct de vedere al num─ârului spectatorilor, manifestarea a fost un fiasco. Nu ╚Ötiu dac─â vreodat─â vor fi publice sumele cheltuite de administra╚Ťia preziden╚Ťial─â cu organizarea acestui spectacol, ├«ns─â, ├«n orice caz, a fost un e╚Öec total: doar 300-500 de persoane la spectacol ╚Öi cel mult 1000 la reprezenta╚Ťia c├ónt─âre╚Ťei ruse Elena Vaenga ├«n ritmurile ÔÇ×Kathyu╚ÖeiÔÇť!

Foto: Marius Diaconescu   

image

Concertul antirom├ónesc a fost ilustrat cu Coloana Infinitului ╚Öi cu muzica lui Ciprian Porumbescu, a Mariei T─ânase ╚Öi al╚Ťii

Spectacolul a avut trei p─âr╚Ťi principale: circa 2 ore de recitaluri muzicale combinate cu lecturi din a╚Öa-zise scrisori de pe front, un extras de circa 10 minute din filmul documentar ÔÇ×Opera╚Ťiunea Ia╚Öi-Chi╚Öin─âuÔÇť ╚Öi aproape o or─â ╚Öi jum─âtate de concert de muzic─â ruseasc─â, cu c├ónt─ârea╚Ťa Elena Vaenga ca interpret principal. Spectacolul s-a ├«ncheiat cu focuri de artificii pe la ora 22,30.

Pentru prima parte a concertului, organizatorii au folosit intens arta românească produsă în dreapta Prutului. Da, putem spune că ei au furat din cultura românească pentru a ilustra concertul antiromânesc.

De exemplu, c├óntecul popular ÔÇ×C├óntec pentru tataÔÇť, despre plecarea unui tat─â la r─âzboi, este din folclorul din Rom├ónia, care nu face parte, ├«n mod obi╚Önuit, din repertoriul c├ónt─âre╚Ťei Nelly Ciobanu. Aceasta l-a interpretat ├«n prima parte a concertului, f─âr─â a specifica originea lui. Furt, nu-i a╚Öa?

La fel, c├óntecul Mariei T─ânase, ÔÇ×Lume, soro, lumeÔÇť, a fost c├óntat de aceea╚Öi artist─â a poporului, Nelly Ciobanu. C├ó╚Ťi din public ╚Ötiu cine a fost Maria T─ânase? C├ó╚Ťi din public ╚Ötiu c─â nici c├óntecul ╚Öi nici Maria T─ânase nu au nicio leg─âtur─â cu Basarabia? Dar Nelly Ciobanu l-a c├óntat f─âr─â nicio remu╚Öcare, de╚Öi un mare grup de intelectuali basarabeni, inclusiv interpre╚Ťi de muzic─â popular─â, au f─âcut un apel pentru boicotarea concertului patronat de Igor Dodon.

├Äntre episoadele muzicale, c├ó╚Ťiva actori lecturau cu patos fragmente din scrisori scrise pe front de solda╚Ťii moldoveni din Armata Ro╚Öie. Majoritatea lecturilor au fost ilustrate muzical, ├«n fundal, cu ÔÇ×BaladaÔÇť lui Ciprian Porumbescu. C├ó╚Ťi oare din public au recunoscut muzica rom├óneasc─â a marelui nostru compozitor? Organizatorii nici m─âcar nu au catadicsit s─â men╚Ťioneze numele lui Ciprian Porumbescu. Dar ce mai conteaz─â ├«nc─â un furt din arta rom├óneasc─â pentru a ilustra propaganda antirom├óneasc─â?

├Än timpul lecturilor din aceste scrisori, cel pu╚Ťin de cinci ori s-a folosit ca ilustra╚Ťie Coloana Infinitului a lui Constantin Br├óncu╚Öi. M─â ├«ndoiesc c─â majoritatea publicului ╚Ötia ce este. ├Äns─â organizatorii au folosit-o cu un scop evident, acela de a sublinia ÔÇ×perenitateaÔÇť statului moldovean. E plin Chi╚Öin─âul de portrete ale lui Igor Dodon cu textul ÔÇ×660 ani de la ├«ntemeierea MoldoveiÔÇť. Nu mai conteaz─â furtul de identitate rom├óneasc─â. Anii s─â fie c├ót mai mul╚Ťi.

├Än rest, lecturile erau ilustrate cu imagini ale unor scrisori cu un scris frumos caligrafiat. Poate ar fi timpul s─â ne amintim c─â rom├ónii, acei rom├óni din perioada interbelic─â, despre care se vorbe╚Öte foarte ur├ót, i-au ├«nv─â╚Ťat pe rom├ónii din st├ónga Prutului s─â scrie at├ót de frumos. Pentru c─â dup─â 106 de st─âp├ónire ruseasc─â au r─âmas foarte pu╚Ťini ╚Ötiutori de carte, pentru c─â ru╚Öii au avut grij─â s─â ├«nchid─â ╚Öcolile rom├óne╚Öti. Ponderea analfabe╚Ťilor a sc─âzut ├«n perioada interbelic─â, c├ónd ├«n Basarabia au fost organizate ╚Öcoli rom├óne╚Öti!

Tinerii actori, care lecturau scrisorile, ╚Öi-au ├«ndeplinit rolul cu mult patos, care, combinat cu un text foarte sentimental, a reu╚Öit s─â emo╚Ťioneze publicul. Punct ochit, punct lovit! Ba mai mult, dup─â 1-2 scrisori ├«n rom├ón─â, urma alta ├«n rus─â. Pentru c─â pre╚Öedintele vrea s─â ├«╚Öi p─âstreze aproape electoratul rus din Moldova.

Am ├«ns─â un semn de ├«ntrebare. ┼óin├ónd cont de nivelul intelectual al majorit─â╚Ťii ╚Ötiutorilor de carte din perioada interbelic─â, precum ╚Öi de severitatea cenzurii militare sovietice de pe front, m─â ├«ndoiesc de veridicitatea acestor scrisori lecturate la Chi╚Öin─âu ├«n 24 august. Sunt mult prea elaborate pentru un simplu soldat cu c├óteva clase primare.

Foto: Marius Diaconescu

image

Filmul documentar ÔÇ×Opera╚Ťiunea Ia╚Öi-Chi╚Öin─âuÔÇť

Dup─â dou─â ore de muzic─â ╚Öi poezie, ne-au fost oferite ├«n circa 10 minute secven╚Ťe din filmul documentar ÔÇ×Opera╚Ťiunea Ia╚Öi-Chi╚Öin─âuÔÇť, a c─ârei premier─â a fost ├«n 23 august 2019. Igor Dodon a subliniat ├«n declara╚Ťiile sale de pres─â c─â acest film documentar arat─â ÔÇ×destul de clarÔÇť ce s-a ├«nt├ómplat ├«n aceast─â perioad─â.

E interesant că doar prezentatorul de limbă rusă de la spectacol a subliniat că filmul documentar a fost realizat sub patronajul președintelui R. Moldova, Igor Dodon, în cadrul unui proiect pentru a scrie istoria adevărată a Republicii Moldova!

Filmul original este ├«n limba rus─â, ceea ce indic─â at├ót originea echipei care l-a realizat, c├ót ╚Öi publicul ╚Ťint─â.

Proiec╚Ťia din pia╚Ť─â a ├«nceput cu un fragment care spunea c─â ÔÇ×pe teritoriile ocupate, na╚Ťional-sociali╚Ötii au avut admiratorii lorÔÇť, ├«n timp ce se derulau imagini cu civili care prezentau conducerii Rom├óniei salutul ├«n pas de defilare. Propagandi╚Ötii ru╚Öi au folosit secven╚Ťe filmate ├«n timpul vizitei regelui Carol al II-lea la Chi╚Öin─âu ├«n ianuarie 1940. Comentariul continu─â la fel de acid: Rom├ónia nu se gr─âbe╚Öte s─â ├«i ├«nroleze pe cei care salut─â (├«n aceste imagini ÔÇô n.n.), pentru c─â nu ├«i consider─â de ├«ncredere pe locuitorii din ÔÇ×noile guberniiÔÇť, doar 5% din basarabeni fiind ├«nrola╚Ťi ├«n Armata rom├ón─â.

Este hilar cum prezint─â cauzele cre╚Öterii mortalit─â╚Ťii ├«n Basarabia imediat dup─â instalarea noilor autorit─â╚Ťi sovietice: dup─â 28 iunie 1940, odat─â cu plecarea rom├ónilor, au plecat din Basarabia ╚Öi medicii, ceea ce a cauzat foarte multe boli: dizenterie, malarie, scarlatin─â, tifos etc. ╚Öi a crescut mortalitatea de 3-4 ori!

Tot rom├ónii sunt vinova╚Ťi c─â ├«n 1941 produc╚Ťia de gr├óu ├«n Basarabia a fost mai slab─â dec├ót oricare dintre cei mai grei ani din colhozurile sovietice. Cine se mai ├«ntreab─â dac─â nu cumva ru╚Öii, care au ocupat Basarabia ├«n 28 iunie 1940, sunt cei care au gestionat sem─ân─âturile ├«n toamna aceluia╚Öi an? Pentru c─â gr├óul recoltat ├«n vara anului 1941 a fost sem─ânat sub noile autorit─â╚Ťi sovietice! Da, nu mai conteaz─â, important e s─â fie f─âcu╚Ťi rom├ónii vinova╚Ťi de toate necazurile din Basarabia!

Foto: Marius Diaconescu

image

Filmul amestec─â fapte reale cu altele imaginare, ilustra╚Ťiile reale acoperind dezinformarea. Filmul este construit ├«n jurul atrocit─â╚Ťilor rom├óne╚Öti ├«mpotriva evreilor din Ia╚Öi, din Basarabia, Bucovina, Transnistria ╚Öi Odessa. De╚Öi titlul filmului este ÔÇ×Opera╚Ťiunea Ia╚Öi-Chi╚Öin─âuÔÇť, ├«n economia filmului, cea mai mare parte este dedicat─â Holocaustului, nu campaniei militare. S─â fiu clar ├«n╚Ťeles: nu contest realitatea Holocaustului din Rom├ónia ╚Öi nu am deloc inten╚Ťia de a scuza faptele reprobabile ale osta╚Öilor ╚Öi civililor rom├óni ├«mpotriva evreilor, care r─âm├ón o pat─â ru╚Öinoas─â ├«n istoria poporului rom├ón. Dar nu pot s─â nu observ cum propaganda rus─â de azi se folose╚Öte de suferin╚Ťa evreilor pentru a manipula opinia public─â ├«mpotriva rom├ónilor.

Imagini din Holocaustul din România sunt amestecate cu imagini de la Auschwitz, inclusiv cu doctorul Mengele. Din acest amalgam de imagini și de fapte reale comentate ostentativ, cu ce rămâne publicul?

De exemplu, ├«n film se scoate ├«n eviden╚Ť─â de mai multe ori c─â, potrivit autorilor filmului, basarabenii erau considera╚Ťi cet─â╚Ťeni de m├óna a doua ├«n Rom├ónia: prin mobilizarea redus─â pe front, prin buletinele de identitate speciale, prin teoria rasei ariane, ├«n care ╚Öi slavii erau trata╚Ťi ca o ras─â inferioar─â etc. Aten╚Ťie, nu spune ru╚Öii sau ucrainienii, ci slavii, ceea ce se explic─â prin teoria originii slave a moldovenilor!

C├ót timp se prezint─â Holocaustul, ├«n fim este folosit numele ÔÇ×BasarabiaÔÇť pentru teritoriul dintre Prut ╚Öi Nistru. C├ónd ├«ncepe expunerea referitoare la campania militar─â, autorii filmului folosesc brusc numele ÔÇ×MoldovaÔÇť pentru acela╚Öi teritoriu.

Trecem peste explica╚Ťia neprofesionist─â a stagn─ârii frontului ├«n nordul Moldovei ├«ntre Martie-august 1944: lipsa hainelor de var─â, lipsa aprovizion─ârii, oboseala osta╚Öilor sovietici etc.

Este citit─â cu patos o scrisoare a unui soldat sovietic din Basarabia, care ├«i scrie mamei sale c─â ├«i este frig, c─â prime╚Öte de m├óncare doar m─âm─âlig─â, c─â a mers de la Odessa p├ón─â la Rezina f─âr─â odihn─â ╚Öi c─â a dormit afar─â ├«n ploaie. ÔÇ×Am primit uniform─â ╚Öi am depus jur─âm├óntulÔÇť. Dar umbl─â descul╚Ť. O roag─â s─â vin─â la el c├ót mai repede, ÔÇ×c─âci degrab─â o s─â ne trimit─â pe frontÔÇť, s─â ├«i aduc─â ╚Ťig─âri sau tutun, p├óine, conserve, votc─â, adic─â de ale gurii. Scrisoarea este emo╚Ťionant─â, dar nimeni din public nu ╚Ötie c─â ru╚Öii sovietici au mobilizat ├«n primele zile dup─â intrarea lor ├«n Basarabia circa 150.000 de solda╚Ťi, pe care, f─âr─â instruc╚Ťia necesar─â, i-au trimis pe front ├«mpotriva fasci╚Ötilor. Soldatul ├«n cauz─â a fost ├«nrolat ├«n Armata Ro╚Öie, care i-a luat jur─âm├óntul ╚Öi i-a dat uniform─â, dar nu l-a mai ╚Öi ├«nc─âl╚Ťat. Dar ├«n film se subliniaz─â entuziasmul cu care recru╚Ťii din noile raioane eliberate de Armata Ro╚Öie se preg─âtesc pentru front!

Nu pot s─â nu remarc c─â la sf├ór╚Öitul prezent─ârii acestor secven╚Ťe de film documentar aplauzele publicului din pia╚Ť─â au fost mult mai intense dec├ót dup─â recitalurile de muzic─â ╚Öi lecturile din timpul concertului. E drept c─â, ├«ntre timp, publicul s-a m─ârit, deoarece urma s─â ├«nceap─â concertul c├ónt─âre╚Ťei ruse Elena Vaenga.

Foto: Marius Diaconescu

image

Cine este Elena Vaenga?

Alegerea Elenei Vaenga are un scop clar propagandistic. C├ónt─ârea╚Ť─â, compozitoare ╚Öi actri╚Ť─â, la cei 42 de ani ea ocup─â un loc important ├«n r├óndul arti╚Ötilor din Rusia datorit─â c├óntecelor sale, care fructific─â balade populare ruse╚Öti ╚Öi, mai ales, folclorul ost─â╚Öesc sovietic.

Moldovenii de peste Prut, indiferent c─â sunt rom├óni, ru╚Öi, ucrainieni sau g─âg─âuzi, apreciaz─â muzica ruseasc─â. La nun╚Ťile lor vei auzi mai pu╚Ťin─â muzic─â occidental─â ╚Öi mai mult─â ruseasc─â. Iar cea rom├óneasc─â e o excep╚Ťie. Am r─âmas surprins odat─â, c├ónd socrul mic, un intelectual rus din Odessa, a cerut orchestrei o roman╚Ť─â rom├óneasc─â la o nunt─â ├«n Chi╚Öin─âu! Apeten╚Ťa pentru muzica ruseasc─â este de ├«n╚Ťeles. Cei peste 45 de ani au crescut cu muzica rus─â, iar ├«ntre cei tineri, preponderen╚Ťa programelor de divertisment ruse╚Öti pe toate canalele media din Republica Moldova ╚Öi-a f─âcut efectul. Pentru gurile rele, trebuie s─â recunosc c─â limba rus─â are ritmicitatea ╚Öi linia ei melodic─â, iar divertismentul rusesc este net superior celui rom├ónesc.

Astfel c─â prezen╚Ťa Elenei Vaenga nu este deloc ├«nt├ómpl─âtoare la Chi╚Öin─âu. Repertoriul ei const─â din multe c├óntece ost─â╚Öe╚Öti din perioada sovietic─â. Tema lor principal─â este r─âzboiul ├«mpotriva fasci╚Ötilor, un subiect foarte emo╚Ťionant pentru majoritatea locuitorilor din fostele republici sovietice, chiar ╚Öi acum, la 74 de ani de la ├«ncheierea celui de-al II-lea r─âzboi mondial. Iar tema principal─â a spectacolului este tocmai r─âzboiul ├«mpotriva fasci╚Ötilor... rom├óni!

Elena Vaenga a concertat la Chișinău circa o oră și jumătate. Eu a trebuit să plec după vreo 30 de minute către autogară, pe ritmurile Kathyușei (cântec ostășesc, nu trageri cu rachete!). Din autocar am văzut la final focurile de artificii, care au încheiat acest spectacol grandios.

Foto: Marius Diaconescu

image

Caracterul antiromânesc al concertului din 24 august 2019

Pre╚Öedintele Republicii Moldova a invitat politicienii la un moratoriu pentru a nu se discuta public pe subiecte de identitate na╚Ťional─â ╚Öi geopolitic─â. Ba chiar, ├«n contextul pozi╚Ťion─ârii publice a premierului Maia Sandu ├«mpotriva manifest─ârilor din 24 august ╚Öi a declar─ârii doliului na╚Ťional ├«n 23 august, Igor Dodon s-a r─âstit c─â este doar treaba lui, ca pre╚Öedinte, s─â pun─â pe agenda public─â chestiuni de geopolitic─â, iar treaba guvernului este s─â se ocupe de administrarea statului, s─â asigure gaze ╚Öi salarii cet─â╚Ťenilor.

├Än timp ce cheam─â politicienii la moratoriul ├«mpotriva dezbaterilor publice despre identitate na╚Ťional─â ╚Öi geopolitic─â, pre╚Öedintele Igor Dodon patroneaz─â manifest─âri culturale cu motiva╚Ťie clar─â identitar─â.

Cine sunt, pentru patronul manifest─ârii, fasci╚Ötii de sub ocupa╚Ťia c─ârora a fost eliberat Chi╚Öin─âul ├«n 24 Ausgust 1944? Doar Germania? Nu, ╚Öi Rom├ónia!

La ce medita╚Ťie invit─â concertul prin titlul s─âu: Concert ÔÇô medita╚Ťie ÔÇ×Dac─â m-ar ├«ntreba cineva...ÔÇť? Singura ocazie ├«n care poporul este ├«ntrebat de c─âtre politicieni const─â ├«n alegeri. Doar cu ocazia alegerilor parlamentare, preziden╚Ťiale ╚Öi locale, poporul este ├«ntrebat. Dar pre╚Öedintele a intrat deja ├«n campanie electoral─â, tocmai pe subiecte de identitate na╚Ťional─â.

De ce s-a ilustrat concertul cu muzic─â din Rom├ónia? La prima vedere, ai crede c─â Igor Dodon a devenit cel mai ├«nfocat unionist din Republica Moldova, dup─â intensitatea ilustra╚Ťiei rom├óne╚Öti ├«n concert.

Locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului au acela╚Öi fond cultural popular rom├ónesc. Ritmurile muzicii populare rom├óne╚Öti sunt acelea╚Öi. Iar Balada lui Ciprian Porumbescu, care a fost exploatat─â din greu pentru a ilustra lecturile din a╚Öa-zisele scrisori de pe front, are acelea╚Öi ritmuri populare rom├óne╚Öti, care p─âtrund sufletele rom├ónilor, chiar dac─â ei ├«nc─â ├«╚Öi zic moldoveni. Iar speciali╚Ötii ru╚Öi ├«n propagand─â ├«n Basarabia ╚Ötiu asta ╚Öi inten╚Ťionat au ales muzica rom├óneasc─â pentru ilustra╚Ťia concertului.

Publicul ╚Ťint─â nu este electoratul clasic al sociali╚Ötilor, adic─â b─âtr├ónii care t├ónjesc dup─â perioada lui Brejnev (c─â cea a lui Stalin a fost repede uitat─â) ╚Öi ru╚Öii din ora╚Öele basarabene. Igor Dodon se adreseaz─â acelui electorat nehot─âr├ót, care ├«nc─â nu a ales nici partida proeuropean─â, nici cea rus─â. Acel public care, ├«n ad├óncul sufletului s─âu, se identific─â cu rom├ónismul, dar, ca efect al propagandei ruse de zeci de ani, are multe semne de ├«ntrebare.

De aceea ╚Öi filmul documentar, care teoretic este despre opera╚Ťiunea Ia╚Öi-Chi╚Öin─âu a Armatei Ro╚Öii, se concentreaz─â pe atrocit─â╚Ťile rom├óne╚Öti ├«mpotriva evreilor din Basarabia din timpul celui de-al doilea r─âzboi mondial. Mesajul transmis de film este: Vede╚Ťi ce au f─âcut rom├ónii? V─â mai g├óndi╚Ťi s─â merge╚Ťi cu rom├ónii?

Filmul documentar subliniaz─â caracterul antirom├ónesc al manifest─ârilor patronate de pre╚Öedintele Republicii Moldova ├«n 24 august 2019. Pre╚Öedintele Igor Dodon nu vrea dezbateri publice despre identitatea na╚Ťional─â, dar patroneaz─â ac╚Ťiuni antirom├óne╚Öti. Mai ales c─â miza electoral─â din perioada urm─âtoare este imens─â. Ceilal╚Ťi s─â tac─â, doar partida rus─â s─â vorbeasc─â! Nicio ╚Öans─â pentru o proiec╚Ťie a filmului ÔÇ×Siberia ├«n oaseÔÇť ├«n Pia╚Ťa Marii Adun─âri Na╚Ťionale din Chi╚Öin─âu!