Istoria, folosită pentru a ponegri imaginea României jpeg

Istoria, folosită pentru a ponegri imaginea României

­čôü Istorie recent─â
Autor: Ionel Grigorescu

Portalul Agen╚Ťiei Na╚Ťionale de ╚śtiri a Ungariei (MTI) a publicat, pe 17 octombrie 2019, o ╚Ötire conform c─âreia, la Budapesta, a fost organizat─â o ceremonie de dezvelire a unei pl─âcu┼úe memoriale dedicate generalului american Harry Hill Bandholtz, al c─ârui merit deosebit ar fi fost, conform agen╚Ťiei ungare, acela c─â ar fi ÔÇ×├«mpiedicat, ├«n 1919, transportul ├«n Rom├ónia al comorilor aflate la Muzeul Na┼úional al Ungariei (MNU)ÔÇŁ, relateaza portalul transparentnews.ro.

Printre cuv├ónt─ârile prilejuite de ceremonie s-a num─ârat ╚Öi cea a lui Benedek Varga, directorul general al MNU, care a declarat c─â: pe 5 octombrie 1919, Muzeul Na┼úional al Ungariei a traversat cele mai periculoase momente ale sale, deoarece ├«n fa┼úa cl─âdirii au ap─ârut camioanele armatei rom├óne, pentru a transporta o mare parte a colec┼úiei. 

Prin intermediul sprijinului pe care l-a dat, Harry Hill Bandholtz a salvat muzeul, unde amintirea sa va fi p─âstrat─â pentru totdeauna, a spus Varga. 

Dar cine a fost ofi╚Ťerul american Harry Hill Bandholtz, ce treab─â a avut el cu rom├ónii ╚Öi de ce este perpetuat─â o dezinformare infamant─â, ├«n contextul centenarului Tratatului de la Trianon? 

DSC 6162 JPG jpeg

Iat─â ce putem afla de pe pagina Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe al Rom├óniei despre oglindirea generalului Harry Hill Bandholtz ├«n memoria istoric─â, sus╚Ťinut─â de izvoare documentare:

Ô×í´ŞĆUna dintre cele mai citate, dar ╚Öi controversate lucr─âri despre administra╚Ťia rom├óneasc─â a Budapestei, din perioada august-noiembrie 1919, este cartea intitulat─â ÔÇ×Un Jurnal NediplomaticÔÇŁ (An Undiplomatic Diary), scris─â de generalul Harry Hill Bandholtz, ╚Öeful Misiunii Militare Americane din cadrul Misiunii Militare Interaliate ├«n Ungaria. 

Ôťů├Än urma ├«nfr├óngerii ├«n Primul R─âzboi Mondial, a avut loc dezintegrarea Imperiului Austro-Ungar, puterea politic─â din Ungaria fiind cucerit─â de bol╚Öevici, sub influen╚Ťa Revolu╚Ťiei Bol╚Öevice din Rusia. La 21 martie 1919 a fost proclamat─â Republica Sfaturilor (Sovietelor) din Ungaria, care a ╚Öi ├«nceput o ofensiv─â militar─â la 16 aprilie 1919, determin├ónd contraatacul trupelor rom├óne, care au avansat ╚Öi au ocupat Budapesta la ├«nceputul lunii august 1919, ├«nl─âtur├ónd regimul comunist ungar.

Ôťů├Än #ArhiveleDiplomatice exist─â o bogat─â coresponden╚Ť─â care demonstreaz─â preocuparea autorit─â╚Ťilor rom├óne de a asigura aprovizionarea cu hran─â ╚Öi combustibil a popula╚Ťiei din Ungaria. Trenuri cu cereale ╚Öi produse alimentare au fost trimise din Transilvania ├«n Ungaria, iar pe Dun─âre a fost instaurat─â libertatea de naviga╚Ťie pentru a permite aprovizionarea cu alimente a Budapestei.

Interven╚Ťia Armatei Rom├óne, care a eliberat Ungaria de regimul bol╚Öevic, a fost privit─â cu simpatie de c─âtre o parte a popula╚Ťiei locale ╚Öi de c─âtre personalit─â╚Ťi politice ungare, precum fostul prim-ministru S├índor Wekerle. Percep╚Ťia general─â era aceea c─â armata rom├ón─â a ├«nl─âturat un regim care a exercitat o violen╚Ť─â extrem─â asupra propriilor cet─â╚Ťeni, utiliz├ónd teroarea ╚Öi anihilarea oponen╚Ťilor ca metode de ac╚Ťiune, (iar un alt scop a fost) distrugerea propriet─â╚Ťii private. ├Än fapt, interven╚Ťia armatei rom├óne a permis instaurarea unui guvern de orientare anti-comunist─â la Budapesta.

Administra╚Ťia militar─â rom├óneasc─â s-a desf─â╚Öurat sub supravegherea strict─â a Misiunii Militare Interaliate ├«n Ungaria, organism creat ├«n urma armisti╚Ťiului de la Belgrad, semnat la 13 noiembrie 1918, din care f─âceau parte reprezentan╚Ťii Marii Britanii, Fran╚Ťei, Italiei ╚Öi SUA. 

Ô×í´ŞĆ├Än memoriile sale, publicate ├«n 1933, generalul american Harry Hill Bandholtz a pretins c─â a ├«mpiedicat numeroase ÔÇ×jafuri ╚Öi abuzuriÔÇŁ ale trupelor rom├óne ├«n Ungaria.

├Än fapt, a╚Öa cum arat─â documentele de arhiv─â ╚Öi al╚Ťi memoriali╚Öti ai epocii, astfel de ac╚Ťiuni au fost acte izolate de indisciplin─â.

Ô×í´ŞĆUnul dintre episoadele relatate de general se refer─â la stoparea de unul singur a a╚Öa-numitului ÔÇ×jaf de la muzeuÔÇŁ, pus la cale de trupele rom├óne. Era de fapt vorba de o dispozi╚Ťie adresat─â de c─âtre autorit─â╚Ťile militare rom├óne Muzeului Na╚Ťional al Ungariei de a preda containere care con╚Ťineau bunuri de patrimoniu provenind din muzeele Transilvaniei, ridicate de c─âtre trupele austro-ungare ├«n timpul retragerii lor din regiune, ├«n ultimele luni de r─âzboi. De╚Öi f─âr─â a dori s─â elucideze motivele disputei, acord├ónd unilateral credibilitate total─â doar punctului de vedere ungar, generalul Bandholtz admite ├«n jurnalul s─âu faptul c─â inclusiv reprezentan╚Ťii Muzeului Na╚Ťional al Ungariei erau de acord s─â restituie Rom├óniei o parte a artefactelor provenind din Transilvania, inclusiv documente apar╚Ťin├ónd Bibliotecii Academiei Rom├óne, care fuseser─â confiscate de trupele austro-ungare ├«n timpul ocupa╚Ťiei Bucure╚Ötilor, capitala Rom├óniei, din 1917-1918.

Ô×í´ŞĆEste pu╚Ťin cunoscut faptul c─â, dup─â acest episod, ├«n 13 februarie 1920, generalul american a acordat un interviu corespondentului la Paris al ziarului ÔÇ×The New York TimesÔÇŁ, ├«n care a sus╚Ťinut c─â ar fi ├«mpiedicat, de unul singur, intrarea militarilor rom├óni ├«n Muzeul Na╚Ťional al Ungariei, prevenind ÔÇ×jafulÔÇŁ unui tezaur din aur (├«n memoriile sale nu mai men╚Ťioneaz─â tezaurul din aur, ci doar piese de muzeu!).

ÔťůLa protestele autorit─â╚Ťilor rom├óne, generalul a retractat declara╚Ťiile din interviu, care i-ar fi fost incorect atribuite de c─âtre corespondentul la Paris al publica╚Ťiei ÔÇ×The New York TimesÔÇŁ. Pe 17 martie 1920, Departamentul de Stat a trimis o Not─â Verbal─â c─âtre Lega╚Ťia Rom├óniei la Washington, ├«n care se afirm─â c─â generalului Bandholtz i-au fost atribuite ÔÇ×opinii gratuite ╚Öi f─âr─â consim╚Ť─âm├óntul s─âuÔÇŁ, de c─âtre corespondentul publica╚Ťiei new-yorkeze.

Ô×í´ŞĆDe altfel, memoriile generalului american con╚Ťin ╚Öi alte aprecieri distorsionate asupra unor evenimente ╚Öi persoane, viz├óndu-i inclusiv pe colegii s─âi francez ╚Öi italian din cadrul Misiunii Militare Interaliate din Ungaria, precum ╚Öi unele prejudec─â╚Ťi cu privire la alte na╚Ťionalit─â╚Ťi (evrei, mexicani ori al╚Ťi ÔÇ×latiniÔÇŁ).

Ô×í´ŞĆ├Än 1936, a fost ridicat─â o statuie a generalului american Harry Hill Bandholtz, chiar ├«n fa╚Ťa Lega╚Ťiei SUA din Budapesta.

ÔťůAutorit─â╚Ťile rom├óne au protestat ├«mpotriva folosirii memoriei generalului Bandholtz ├«n acest mod, determin├ónd o atitudine mai circumspect─â din partea autorit─â╚Ťilor americane, care au luat decizia ca la inaugurare s─â nu participe diploma╚Ťi americani de rang ├«nalt.

├Än cadrul articolului de pe re╚Ťeaua facebook a #ArhivelorDiplomatice, sunt prezentate o serie de documente semnificative pentru o abordare istoric─â echilibrat─â a subiectului. 

Trec├ónd peste abordarea aceasta, care denot─â c─â, ╚Öi dup─â o sut─â de ani de istorie, ╚Öovinismul ├«nc─â plute╚Öte deasupra autorit─â╚Ťilor de la Budapesta (care refuz─â consecvent s─â admit─â c─â Armata Rom├ón─â a eliberat Ungaria de primul regim bol╚Öevic din afara Uniunii Sovietice, iar ocuparea Budapestei s-a f─âcut ca urmare a atacului trupelor ungare asupra celor rom├óne), r─âm├óne concluzia c─â este continuu perpetuat─â imaginea osta╚Öului rom├ón ca barbar, jefuitor ╚Öi ocupant oripilant al Capitalei ungare. Aceasta ├«n contrast cu imaginea de superioritate rasial─â perpetuat─â de o anumit─â parte a clasei politice ungare, de╚Öi regimul bol╚Öevic ungar, pe care rom├ónii tocmai ├«l ├«nl─âturaser─â, se dedase la crime m├ór╚Öave ╚Öi lichid─âri s├óngeroase ale adversarilor politici ╚Öi cet─â╚Ťenilor incomozi. 

├Än aceea╚Öi logic─â, a neg─ârii Tratatului de la Trianon ╚Öi a ├«ndoctrin─ârii tinerei genera╚Ťii ungare ├«n spiritul ╚Öovinismului, se ├«nscrie ╚Öi ini╚Ťiativa Guvernului Orban de a ridica monumentul Trianon ├«n centrul Budapestei, un gigant din granit ├«n care vor fi inscrip╚Ťionate toate localit─â╚Ťile pe care Ungaria consider─â c─â le-a pierdut la 1920. 

O caracteristic─â evident─â a componentei r─âzboiului hibrid este promovarea dezinform─ârilor, adic─â a jum─ât─â╚Ťilor de adev─âr, ╚Öi atribuirea lor unor reprezentan╚Ťi ai unor state puternice, precum SUA. Nu este pentru prima dat─â c├ónd oficiali ungari creeaz─â scandaluri diplomatice ├«n care ├«i atrag ╚Öi pe reprezentan╚Ťii SUA. Un alt caz cu r─âsunet deosebit a fost cel al fotografiei insidios realizate, ├«n 2016, de primarul municipiului Sf├óntu Gheorghe, Antal Arpad, pre╚Öedintele Consiliului Jude╚Ťean Covasna, Tamas Sandor, ╚Öi de episcopul Eparhiei Reformate de Ardeal, Kato Bela, ├«n care l-au f─âcut pe ambasadorul american, Hans Klemm, s─â apar─â ├«ntr-o postur─â ├«n care p─ârea c─â sus╚Ťine acel a╚Öa-zis steag al inexistentului ╚Ťinut secuiesc. Evident c─â propaganda maghiar─â nu recuno╚Ötea, la acel moment, c─â acel steag e un fals grosolan, inventat ├«n 2004 de Consiliul Na╚Ťional Secuiesc (CNS), o ONG de buzunar, ai c─ârei lideri sunt finan╚Ťa╚Ťi cu fonduri importante de Budapesta, pentru un singur scop ÔÇô s─â incite popula╚Ťia ├«n a scoate de sub autoritatea Rom├óniei jude╚Ťele Covasna, Harghita ╚Öi Mure╚Ö. Din fericire f─âr─â succes, p├ón─â acum. 

Pentru cine nu ├«╚Öi aduce aminte, CNS, Budapesta ╚Öi chiar pre╚Öedintele UDMR, Kelemen Hunor, au invocat, de multe ori, modelul Cataloniei ca modelul de urmat pentru ╚Ťinutul secuiesc. Nu ╚Ötim dac─â pedepsele serioase cu ├«nchisoarea primite de liderii catalani (cu care se ├«mbr─â╚Ťi╚Öau, ├«n urm─â cu c├ó╚Ťiva ani, Kelemen Hunor sau Izsak Balazs, pre╚Öedintele CNS) vor schimba ceva din comportamentul lor, ├«ns─â un lucru este cert ÔÇô modelul catalan, invocat a╚Öa de ├«nfl─âc─ârat de Kelemen & Company, a dus la abera╚Ťiile monstruoase care se ├«nt├ómpl─â ast─âzi ├«n Barcelona ╚Öi ├«mprejurimi. ╚śi fa╚Ť─â de care at├ót Kelemen Hunor, c├ót ╚Öi premierul Ungariei tac m├ólcÔÇŽ Tac ╚Öi continu─â r─âzboiul hibrid la adresa Rom├ónieiÔÇŽ ├«n interesul cui? Al maghiarilor simpli? ├Än niciun caz,ÔÇŽ ci doar ├«n interesul lor meschin, cu siguran╚Ť─â,ÔÇŽ ╚Öi poate ╚Öi al Moscovei.