Inelele copacilor dezvăluie cronologia exactă a orașului frigian Gordium, capitala legendarului rege Midas
Un studiu dendrocronologic realizat la Gordium, capitala regatului frigian din Anatolia, condus de legendarul rege Midas, oferă o cronologie mult mai precisă a principalelor etape de construcție ale orașului.
O echipă internațională de cercetători a analizat 16 fragmente de lemn provenite din zona Porții de Sud și a reușit să dateze unele dintre construcțiile importante cu o marjă de eroare de numai ±4 ani. Rezultatele studiului publicat în revista Dendrochronologia confirmă că terasa din perioada frigiană timpurie a fost construită în jurul anului 832 î.Hr., iar terasa din perioada frigiană mijlocie în jurul anului 800 î.Hr., în strânsă legătură cu un incendiu devastator care a distrus cetatea și cu reconstrucția imediată a acesteia, informează La Brujula Verde.
Orașul Gordium (Gordion, în gr.), inclus în patrimoniul mondial UNESCO, era situat în centrul Anatoliei, la aproximativ 94 de kilometri vest de Ankara, într-o poziție strategică pe ruta comercială dintre Orient și Occident. Orașul a fost locuit aproape continuu din jurul anului 2300 î.Hr. până în perioada medievală, ceea ce îl transformă într-un sit arheologic esențial pentru studierea civilizațiilor anatoliene.
Frigienii s-au stabilit aici începând din secolul al XII-lea î.Hr., după prăbușirea Imperiului Hitit. Epoca lor de prosperitate este împărțită în perioadele frigiană timpurie (900–800 î.Hr.), mijlocie (800–540 î.Hr.) și târzie (540–330 î.Hr.).
În perioada timpurie, frigienii au ridicat în cetate ziduri, porți monumentale și o amplă structură de susținere în trepte. Aceste construcții au fost însă distruse în jurul anului 800 î.Hr. de un incendiu catastrofal, cunoscut arheologic drept „Nivel de distrugere”.
Situl nu a fost abandonat după dezastru. Dimpotrivă, frigienii au reconstruit rapid cetatea, ridicând-o cu aproximativ cinci metri deasupra nivelului anterior și construind fortificații mai impunătoare, precum și un oraș inferior fortificat. Această reconstrucție marchează începutul perioadei de mijloc a istoriei Frigiei, asociată în mod tradițional cu regele Midas. În jurul orașului se află și aproximativ 130 de tumuli funerari ai elitei frigiene, printre care celebrul Tumul al lui Midas.
.jpg)
Până în prezent, cronologia Gordiumului se baza pe datarea cu radiocarbon și pe o secvență de 1.028 de ani de inele de creștere a arborilor, elaborată de dendrocronologul Peter Kuniholm. Această cronologie nu fusese ancorată complet și sigur în calendarul absolut. Cercetări ulterioare au redus incertitudinea la aproximativ ±4 ani, iar noul studiu a urmărit să precizeze în special data construcțiilor de la Poarta de Sud.
Cercetătorii au selectat 16 probe: trei proveneau de la terasa frigiană timpurie, șapte de la terasa frigiană mijlocie și șase de la structura propriu-zisă a porții. Majoritatea probelor erau din ienupăr, un lemn extrem de rezistent la insecte, fungi și umezeală, foarte apreciat în Anatolia antică pentru construcții; două probe erau din pin negru. Analiza dendrocronologică s-a bazat pe identificarea și măsurarea inelelor anuale de creștere.
Lemnul pentru noua cetate a fost tăiat în anul incendiului
Din cele 16 probe, 13 au putut fi datate și au permis construirea unei noi cronologii de 444 de ani, cuprinsă între 1243 și 800 î.Hr. Cele mai importante rezultate privesc cele două terase. Două probe de la terasa frigiană timpurie indică faptul că arborii au fost doborâți în jurul anului 832 î.Hr., oferind o dată minimă pentru construcția acesteia.
În cazul terasei frigiene mijlocii, patru probe păstrează inelele exterioare și arată că doi arbori au fost doborâți în 800 î.Hr., iar alți doi în 801 î.Hr. Coincidența acestor date cu marele incendiu este esențială: ea indică faptul că lemnul pentru noua cetate a fost tăiat în anul incendiului sau chiar în anul precedent, ceea ce susține ideea unei reconstrucții aproape imediate.
Probele provenite din structura Porții de Sud au putut fi datate doar parțial. Totuși, cele 13 probe datate au oferit o cronologie statistic foarte solidă, care consolidează și extinde secvențele dendrocronologice deja existente pentru Gordium și Anatolia.
Interpretarea arheologică a rezultatelor este deosebit de importantă. Faptul că lemnul folosit la reconstrucție provine din arbori doborâți în 800–801 î.Hr., exact în perioada incendiului, demonstrează că nu a existat o întrerupere îndelungată a ocupării sitului.
Frigienii au reacționat rapid la catastrofă și au început imediat construirea unei cetăți noi, mai mari și mai puternice. Această capacitate de mobilizare indică un nivel ridicat de organizare politică și logistică și confirmă importanța strategică a Gordiumului.
Studiul oferă și informații despre mediul înconjurător. Deși astăzi zona este predominant de stepă și are puțini arbori, analizele de polen și cărbune arată că în Epoca Bronzului și a Fierului în regiune existau ienupări, pini și stejari. Ienupărul, datorită rezistenței sale, era preferat pentru grinzi, structuri portante și elemente ale zidurilor. Arborii proveneau probabil de pe versanții munților din apropiere și erau transportați la Gordium pe distanțe relativ scurte, posibil cu care trase de boi.
Noua cronologie are o importanță mai largă pentru arheologia Mediteranei de Est. Secvența de 444 de ani poate deveni o „matrice de datare” pentru alte situri și poate contribui la corelarea cronologiilor încă independente din Anatolia. Cercetătorii consideră că extinderea eșantionării în Anatolia centrală și în regiunile învecinate ar putea permite, în viitor, ancorarea definitivă a acestor secvențe în calendarul absolut.
Cercetarea de la Gordium nu doar precizează datele unor construcții, ci oferă o imagine concretă asupra modului în care societatea frigiană a reacționat la o catastrofă majoră. Lemnul tăiat în jurul anului 800 î.Hr. arată că reconstrucția cetății a fost rapidă, demonstrând forța organizatorică și importanța orașului. Inelele copacilor păstrate în grinzile Porții de Sud constituie astfel o mărturie directă a unui moment decisiv din istoria Gordiumului și contribuie la înțelegerea mai exactă a epocii fierului în Anatolia.
Foto sus: Poarta de Est a citadelei frigiene timpurii de la Gordium (© Gordion Archive, Penn Museum / Wikimedia Commons)
Mai multe pentru tine...
