Care a fost cauza prăbușirii bruște a Imperiului Hitit?
În jurul anului 1200 î.Hr, civilizația umană a fost marcată de o perioadă de declin odată cu dispariția aproape simultană a mai multor imperii înfloritoare din Orientul Mijlociu și regiunea estică a bazinului mediteraneean - eveniment cunoscut sub denumirea de „colapsul Epocii Bronzului”.
Una dintre cele mai puternice civilizații care au pierit, Imperiul Hitit, își avea centrul în Turcia de astăzi și se întindea peste teritorii din Siria și Irak. Un studiu recent oferă noi detalii despre prăbușirea civilizației hitiților în urma examinării unor arbori din vremea respectivă care au indicat trei ani consecutivi de secetă severă având drept efecte pierderea recoltelor, foamete și dezintegrare politică și socială, informează Agerpres.
Imperiul Hitit, cu capitala la Hattușa, în centrul Anatoliei, a fost una dintre cele mai mari puteri antice care a prosperat timp de cinci secole. Au devenit principalii rivali geopolitici ai Egiptului Antic în timpul glorioasei sale perioade a Noului Regat Egiptean.
Cercetătorii studiază de mult timp posibilele cauze ale prăbușirii Imperiului Hitit, ale declinului unor regate în Grecia, Creta și Orientul Mijlociu, precum și ale diminuării puterii egiptenilor. Pe lista ipotezelor s-au aflat războiul, cotropitorii sau schimbările climatice. Noul studiu oferă noi clarificări în legătură cu destinul hitiților.
Cercetătorii au examinat arbori longevivi de ienupăr care au crescut în regiune la acea vreme și au fost ulterior tăiați pentru construcția unei structuri din lemn la sud-vest de Ankara aproximativ în anul 748 î.Hr. Construcția ar fi fost cripta unei rude a regelui Midas din Frigia, cel care, potrivit legendei, transforma tot ce atingea în aur.
Cercetătorii au detectat o trecere graduală către condiții mai secetoase începând cu secolul al XIII-lea î.Hr. până în secolul al XII-lea î.Hr. În plus, ambele seturi de dovezi au indicat trei ani consecutivi de secetă severă - 1198, 1197 și 1196 î.Hr. - care coincid cu perioada disoluției imperiului.
„Recoltele au fosta distruse aproape în totalitate timp de trei ani consecutivi. Oamenii aveau provizii de alimente care îi ajutau să facă față unui singur an de secetă. Dar când au trebuit să facă față unei perioade de trei ani consecutiv, nu a existat suficientă hrană”, a explicat Brita Lorentzen, profesor de antropologie la Universitatea din Georgia și coautoare a studiului.
„A dus probabil la colapsul bazei de biruri, la dezertări masive din vasta armată hitită și, eventual, la o migrație masivă a oamenilor care încercau să supraviețuiască. Hitiții se confruntau și cu problema absenței unui port sau a altor mijloace prin care să poată transporta alimente în regiune”, a adăugat Lorentzen.
Hattușa, înconjurată de un zid monumental din piatră, cu porți decorate cu lei și sfincși, a fost pârjolită și abandonată. Textele scrise pe tăblițe de lut cu caractere cuneiforme, care prezentau detaliat societatea, politicile, religia, economia și afacerile externe ale hitiților, au amuțit.
A fost un final brusc. Cu mai puțin de un secol înainte, hitiții conduși de regele Muwatalli al II-lea și egiptenii sub conducerea faraonului Ramses al II-lea au luptat în faimoasa bătălia de la Kadesh din 1274 î.Hr, care a avut un rezultat incert, dar care a marcat încheierea primului tratat de pace din istorie.
Zei hitiți reprezentați într-un sanctuar din Hattușa (foto: Klaus-Peter Simon / Wikimedia Commons)
Mai multe pentru tine...
