Rămășițele lui Ivan Zakmardi, descoperite în Catedrala din Zagreb

Rămășițe remarcabil de bine conservate într-un sicriu sigilat din plumb, descoperite în Catedrala din Zagreb

📁 Curiozităţile şi culisele istoriei
Autor: Redacția
🗓️ 22 noiembrie 2026

Unul dintre cei mai importanți oameni de stat ai Croației din secolul al XVII-lea a fost readus în atenția istoricilor printr-o descoperire arheologică remarcabilă. Rămășițele lui Ivan Zakmardi, remarcabil de bine conservate într-un sicriu sigilat din plumb, au fost găsite în ruinele unei capele dispărute din Catedrala din Zagreb.

Alături de oseminte, cercetătorii au descoperit obiecte funerare prețioase, indicii ale unor intervenții chirurgicale postmortem și un recipient de fier care ar fi putut adăposti inima defunctului, potrivit unui obicei funerar răspândit în rândul aristocrației europene, informează Arkeonews.

Descoperirea a fost făcută în timpul cercetărilor arheologice desfășurate cu ocazia restaurării Catedralei din Zagreb, afectată de cutremurul din 2020. Începând din iulie 2026, specialiștii au investigat zona contraforturilor sudice ale edificiului, unde au identificat ruinele Capelei Sfântului Ioan Botezătorul, construită la inițiativa lui Ivan Zakmardi pentru a-i servi drept loc de înmormântare. Capela, dedicată ulterior Înălțării Sfintei Cruci, a fost grav avariată de cutremurul din 1880 și nu a mai fost reconstruită.

La 14 septembrie, arheologii au descoperit în podeaua fostei capele un sicriu de plumb, protejat de o structură din lemn de brad. Identificarea defunctului s-a bazat pe documente de arhivă, relatări istorice și investigații științifice. Potrivit directoarei cercetărilor, Ana Azinović Bebek, există o probabilitate de 99% ca rămășițele să aparțină lui Zakmardi.

Un recipient misterios, posibil destinat păstrării inimii

Ivan Zakmardi a murit la 25 aprilie 1667, în Banská Bystrica, pe teritoriul Slovaciei de astăzi. Deoarece decesul s-a produs departe de locul în care urma să fie înmormântat, corpul său a trebuit pregătit pentru transport, conform normelor sanitare ale vremii.

Examinarea scheletului a evidențiat incizii la nivelul craniului și sternului, indicând efectuarea unor intervenții postmortem, cel mai probabil pentru îndepărtarea organelor interne și întârzierea descompunerii. Cea mai neobișnuită descoperire este însă un recipient de fier amplasat între picioarele defunctului. Arheologii consideră că acesta ar fi putut conține inima sau un alt organ intern, însă conținutul original nu a putut fi stabilit până în prezent.

Dacă ipoteza se confirmă, mormântul lui Ivan Zakmardi ar constitui un nou exemplu al unei tradiții funerare europene cu rădăcini medievale: înhumarea separată a inimii. Acest obicei era întâlnit în special în familiile regale și aristocratice și avea atât motivații practice, legate de conservarea corpului, cât și semnificații religioase, dinastice sau afective.

Un exemplu cunoscut provine dintr-o mănăstire din Rennes, Franța, unde au fost descoperite cinci recipiente funerare din plumb destinate păstrării inimilor. Unul dintre ele conținea inima soțului unei aristocrate decedate în 1656, fiind depusă ulterior în sicriul acesteia. Practica era importantă și pentru dinastia Habsburgilor: între 1654 și 1878, inimile a 54 de membri ai familiei imperiale au fost depuse în Cripta Inimilor din Biserica Augustinienilor din Viena.

Obiecte prețioase și indicii despre ultimele zile de viață

Inventarul funerar confirmă statutul social privilegiat al lui Ivan Zakmardi. Arheologii au recuperat pantofi din piele cu catarame de argint, o cruce funerară din lemn decorată cu elemente din bronz aurit, mătănii din gagat și o medalie religioasă din bronz, reprezentându-i pe Hristos și Fecioara Maria.

Cataramele de argint păstrează marcaje privind calitatea metalului și o ștampilă de atelier, care ar putea ajuta la identificarea locului în care au fost realizate. Alte indicii provin din urmele verzui observate pe oasele părții superioare a corpului. Analizele preliminare sugerează că defunctul ar fi fost îmbrăcat în veșminte din mătase și lână, decorate cu fire metalice. Oxidarea acestora ar putea explica modificările de culoare observate pe schelet.

Investigațiile antropologice au stabilit că Ivan Zakmardi era un bărbat cu vârsta de peste 65 de ani. Oasele indică prezența hiperostozei scheletice idiopatice difuze, o afecțiune care provoacă formarea excesivă de țesut osos și poate limita mobilitatea. Modificările identificate la nivelul coloanei vertebrale și bazinului sugerează că acesta avea dificultăți de deplasare în ultimii ani de viață.

Cercetătorii au identificat și o leziune craniană asemănătoare celor asociate cancerului metastatic, însă sunt necesare examinări suplimentare pentru confirmarea diagnosticului. Până acum, nu au fost descoperite indicii care să sugereze o moarte violentă. În plus, asemănările dintre mandibula defunctului și trăsăturile vizibile în portretele sale istorice ar putea contribui la reconstruirea înfățișării sale. În acest scop, specialiștii au realizat tomografii computerizate ale craniului.

Omul care a contribuit la păstrarea memoriei istorice a Croației

Dincolo de interesul arheologic al mormântului, Ivan Zakmardi este o personalitate importantă a istoriei Croației. Născut în jurul anului 1600, acesta a activat ca jurist, protonotar regal și reprezentant al Regatului Croației.

Portretul lui Ivan Zakmardi
Portretul lui Ivan Zakmardi Foto: © Public domain, via Wikimedia Commons

Contribuția sa cea mai durabilă datează din 1643, când a reunit documentele juridice și privilegiile regatului într-un cufăr special din lemn, cunoscut sub numele de Cista Privilegiorum Regni. Decorat cu stemele Croației și Slavoniei, acesta era securizat cu trei chei, încredințate unor oficiali diferiți. Păstrat în sacristia catedralei până în secolul al XVIII-lea, cufărul este considerat astăzi fundamentul Arhivelor de Stat ale Croației.

La aproape patru secole de la moartea sa, Ivan Zakmardi oferă istoricilor o nouă mărturie despre trecutul european. Dacă documentele pe care le-a adunat au contribuit la conservarea memoriei juridice a Croației, mormântul său dezvăluie acum detalii despre viața, sănătatea, statutul social și ritualurile funerare ale elitei din secolul al XVII-lea.

Mai multe pentru tine...