Idol din Arcuș, vechi de 7500 de ani: Chipul necunoscut al unei lumi uitate
Pe un platou de lângă Arcuș, în județul Covasna - în zona estică a Platoului Târgului (Vásártető) - timpul a păstrat, sub straturi de pământ, o poveste veche de peste șapte milenii. În timpul unor cercetări arheologice preventive realizate recent, o echipă de arheologi de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) a descoperit urmele unei așezări neolitice aparținând culturii Starčevo-Criș – una dintre cele mai timpurii comunități de agricultori din Europa Centrală.
Într-una dintre locuințele cercetate, printre resturi de vase și fragmente de lut ars, s-a ivit o mică figurină din lut ars – un „idol” feminin. Deși are doar 6 centimetri înălțime, piesa pare să concentreze în sine un univers de credințe și semnificații. Este o reprezentare a unei femei cu brațele întinse, realizată dintr-un lut amestecat cu pleavă și nisip, culoarea cărămizie fiind presărată cu tonuri închise, dovadă a arderii neuniforme.
Pe partea laterală și pe spate, linii fine incizate redau părul lung, poate strâns într-un coc. Chipul e simplu, dar expresiv – doi ochi în formă de „V”, un nas mic și o postură care trimite la atitudinea de orație. Brațele și sânii, redate prin mici proeminențe, indică o reprezentare feminină, o imagine mai mult „umană” decât idealizată.
Arheologii cred că figurina înfățișează o femeie aflată într-o atitudine de rugăciune sau invocare. În multe culturi neolitice, poziția cu brațele ridicate simboliza legătura dintre om și divinitate, cererea de protecție, fertilitate sau binecuvântare.
Ceea ce face descoperirea de la Arcuș atât de specială este raritatea acestui tip de artefact în cultura Starčevo-Criș. Puține asemenea statuete au fost găsite în Transilvania, dar și mai puține sunt descoperite întregi. Idolul de la Arcuș face parte din categoria „idolilor-coloană” – o formă simplificată, fără detalii anatomice accentuate, dar încărcată de sens simbolic.
„Analiza materialelor ceramice asociate figurinei pledează, fără dubii, la apartenența acesteia la locuirile neolitice timpurii din sud-estul Transilvaniei, mai precis la fazele dezvoltate (III B-IV A) a complexului cultural Starčevo-Criș, așa cum a fost acesta definit în bibliografia de specialitate. Aspectul particular al acestei culturi din Depresiunea Brașovului, trădează legături puternice cu cele contemporane din arealul situat la est de Carpații Orientali, dar, mai recent, cu manifestările din Muntenia și chiar Transilvania de vest.
Plastica antropomorfă nu este un element identificat frecvent în cuprinsul locuirilor aparținând complexului cultural Starčevo-Criș. Din contră, pe baza bibliografiei de specialitate putem afirma că idolii de acest gen sunt rarități, ceea ce face ca descoperirea piesei aflate în atenția noastră, cu ocazia unei cercetări preventive, să fie cu atât mai remarcabilă. O serie de sinteze anterioare au atras atenția asupra sărăciei plasticii antropomorfe în neoliticul timpuriu, mai ales comparativ cu modelele culturale ulterioare cronologic (Vinča, Boian, Precucuteni). Astfel, în cadrul cercetărilor sistematice din așezarea învecinată de la Sfântu Gheorghe-Bedeháza nu a fost descoperit nici un idol antropomorf. De altfel, singurul sit din Depresiunea Brașovului care a oferit plastică antropomorfă este cel de la Leț-Varhegy, cercetat în mod repetat în secolul XX”, subliniază dr. Dan-Lucian Buzea, arheolog la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe.
Prin detaliile coafurii, Idol din Arcuș oferă și o surpriză: ar putea fi una dintre cele mai vechi reprezentări ale unei coafuri feminine din zona nord-dunăreană, o dovadă că estetica și identitatea personală erau deja importante pentru oamenii de atunci.
Mică, fragilă și tăcută, această figurină a supraviețuit mileniilor ca un ecou al unei lumi care nu mai există, dar care, prin lutul ars și gestul său de rugăciune, continuă să vorbească despre nevoia noastră de spiritualitate, de frumos și de sens. Descoperirea de la Arcuș nu e doar o piesă de muzeu – e o amintire vie a faptului că, indiferent de epocă, omul a căutat mereu să se exprime, să înțeleagă și să se apropie de divin.
Consultant științific - dr. Dan-Lucian Buzea
Echipa de cercetare de la MNCR - dr. Dan-Călin Ștefan (responsabil proiect), dr. Dan-Lucian Buzea, dr. Puskás Jozsef, dr. Marius Mihai Ciută (arheolog independent) și dr. Nicoleta Paula Mazăre (arheolog independent)
Mai multe pentru tine...
