Dovezi ale unei epidemii de ciumă? 43 de schelete descoperite într-o fântână din epoca romană
43 de schelete recuperate dintr-o fântână adâncă din orașul croat Osijek ar putea fi rămășițele unor oameni care au murit în timpul Ciumei lui Ciprian, din secolul al III-lea d.Hr.
Ciuma lui Ciprian a fost o pandemie devastatoare care a afectat Imperiul Roman între anii 249 și 262 d.Hr. Denumirea provine de la Sfântul Ciprian, episcopul Cartaginei, care a descris detaliat simptomele și impactul social al bolii.
„Avem o mulțime de astfel de fântâni din perioada romană, săpate în Antichitate. Practic, foloseau aceste fântâni secate doar pentru a arunca oameni în ele, fie victime ale unor lupte, fie ale unor epidemii”, a declarat, pentru Live Science, Mario Novak, bioarheolog la Institutul pentru Cercetări Arheologice din Zagreb.
Novak a prezentat noua cercetare privind această înmormântare enigmatică pe 6 august, la cea de-a 25-a reuniune a Asociației Europene de Paleopatologie, desfășurată la Berlin. Cercetarea nu a fost încă publicată într-o revistă științifică.
Înhumarea a fost descoperită în 2008, în apropierea unei necropole romane din Osijek, oraș fondat de împăratul Hadrian în anul 133 d.Hr. La acea vreme, orașul făcea parte din provincia Pannonia și purta numele de.
Mursa era importantă în perioada romană deoarece soldații staționați acolo contribuiau la protejarea Dunării și a granițelor Imperiului Roman, însă o mare parte din orașul antic se află încă necercetat, sub actualul oraș Osijek.
Anterior, Novak și echipa sa descoperiseră două fântâni pline cu schelete ale unor bărbați tineri, care prezentau răni grave provocate prin violență în perioada apropiată de momentul morții. Acest lucru i-a determinat pe cercetători să concluzioneze că bărbații ar fi putut lua parte la Bătălia de la Mursa din anul 260.
Însă scheletele analizate recent erau foarte diferite de cele din mormintele colective descoperite anterior, a spus Novak în prezentarea sa. În fântână erau îngropate cel puțin 43 de persoane, printre care adulți și copii de ambele sexe. Niciuna dintre victime nu prezenta răni majore.
„Aș spune că acesta este un eșantion demografic reprezentativ pentru o populație civilă. Așadar, nu seamănă deloc cu cele două înmormântări colective asociate unor bătălii. Ipoteza noastră de lucru este că acești oameni ar putea fi victimele unei epidemii de ciumă”, a spus Novak.
Documentele istorice menționează o epidemie majoră care a avut loc la mijlocul secolului al III-lea, Ciuma lui Ciprian. Epidemia i-a afectat mai întâi pe soldații romani de pe Dunăre și probabil a provocat episoade de mortalitate în masă în diferite regiuni ale Imperiului Roman. Experții nu știu încă ce a provocat această epidemie, însă printre posibilele cauze se numără febra hemoragică și variola.
Potrivit lui Novak, scheletele prezintă dovezi ale unor afecțiuni care nu puneau viața în pericol, precum osteoartrita la nivelul vertebrelor și cariile dentare. Cercetătorii au identificat, de asemenea, câteva posibile cazuri de tuberculoză și scorbut. Până acum însă, scheletele nu au oferit indicii cu privire la cauza morții.
„Evident, sunt necesare date mai solide pentru a putea contextualiza mai bine această descoperire”, a spus Novak.
El a precizat că rezultatele analizelor ADN urmează să fie disponibile și ar putea confirma dacă persoanele îngropate în grabă erau localnici sau soldați romani recrutați din diferite părți ale Imperiului Roman.
Foto sus: Deși fântâna a fost cercetată în 2008, arheologii au studiat scheletele abia recent pentru a încerca să afle de ce au murit (© Slavica Filipović, Muzeul Arheologic Osijek / Arheološki muzej Osijek)
Mai multe pentru tine...
