Selinus, orașul în care s-a oprit ultimul drum al împăratului Traian
La aproape 1.900 de ani de la moartea lui Traian, arheologii revin la Selinus, portul din sudul Anatoliei unde împăratul roman și-a petrecut ultimele zile. O echipă de cercetători din Turcia a cartografiat morminte, ziduri, versanți și zona portului, într-o cercetare menită să reconstruiască mai precis orașul și locul pe care acesta l-a ocupat în istoria Imperiului Roman.
În august 117 d.Hr., o corabie romană ajungea pe coasta Ciliciei, în sudul actualei Turcii. La bord se afla împăratul Traian, întors din campania împotriva parților și prea bolnav pentru a-și continua călătoria. A fost coborât la Selinus, un oraș-port fortificat de pe coasta Mediteranei. Acolo, la vârsta de 63 de ani, împăratul sub care Roma atinsese cea mai mare întindere teritorială și-a încheiat domnia și viața.
În septembrie 2026, o echipă de la Universitatea Alanya Alaaddin Keykubat (ALKÜ) a revenit pe urmele sale. Între 7 și 21 septembrie, cercetătorii au desfășurat o amplă campanie de documentare arheologică. Nu au săpat, ci au inventariat ceea ce mai poate fi văzut la suprafață: morminte de pe versanți, acropola, ziduri defensive, pantele orientate spre vechiul port și zona unui monument cunoscut drept „Templul lui Traian” sau „Cenotaful lui Traian”, relatează La Brujula Verde.
Metoda este una esențială pentru orice cercetare arheologică viitoare. Fiecare vestigiu este localizat, măsurat, fotografiat și descris, iar informațiile sunt reunite într-o arhivă digitală. Echipa a folosit inclusiv măsurători CORS, pentru o localizare geografică de mare precizie, și drone, care permit documentarea aeriană a versanților greu accesibili.
Proiectul este coordonat de conferențiarul Tuna Akçay și reunește arheologi, arhitecți, un filolog și un specialist în arhitectură de interior. Cercetarea se desfășoară cu aprobarea autorităților din Turcia și se înscrie în programul universității dedicat documentării și conservării patrimoniului antic din regiune.
Un oraș care poate spune povestea unei societăți
O atenție specială a fost acordată necropolei. Cercetătorii au împărțit versantul în sectoare și au înregistrat poziția, arhitectura și starea fiecărui mormânt identificat. Pentru arheologi, aceste monumente funerare nu sunt simple vestigii: ele pot dezvălui diferențele sociale dintre locuitori, practicile funerare și modul în care orașul era organizat în raport cu peisajul.
Selinus se afla în Cilicia, o regiune muntoasă a coastei mediteraneene. Orașul era construit pe o stâncă aproape înconjurată de mare, o poziție care îi oferea o protecție naturală și un avantaj comercial. La apogeu, așezarea ar fi ocupat peste 40 de hectare.
Dar numele Selinus a rămas în istorie mai ales datorită unui singur eveniment: moartea lui Traian.
Împăratul se întorcea din războiul împotriva parților când s-a îmbolnăvit grav. A fost transportat la Selinus, cel mai apropiat port potrivit pentru debarcare, și a murit aici în jurul datei de 8-9 august 117. Pentru o perioadă, orașul a primit chiar numele Traianopolis, în onoarea împăratului.
Moartea lui Traian a deschis însă o problemă politică majoră. Împăratul nu avea copii, iar succesiunea lui Hadrian a fost însoțită de controverse încă din Antichitate.
Versiunea oficială afirma că Traian îl adoptase pe Hadrian pe patul de moarte. Istoricul Cassius Dio oferă însă o variantă mai complicată, sugerând că adopția și anunțarea succesorului ar fi fost pregătite în contextul morții împăratului. Rolul soției lui Traian, Plotina, și al prefectului pretorian Attianus rămâne discutat.
Cenotaf, templu sau monument funerar?
Una dintre marile enigme ale sitului este o clădire rectangulară cunoscută astăzi drept Şekerhane Köşkü. În trecut, monumentul a fost considerat cenotaful lui Traian, însă interpretarea a fost contestată în ultimii ani.
Arheologul Michael Hoff consideră că edificiul ar fi fost un templu dedicat lui Traian după divinizarea sa sau chiar un monument construit pe locul în care a fost ridicat rugul funerar. Construcția pe care o vedem astăzi include intervenții selgiucide din secolul al XIII-lea, realizate la multe secole după moartea împăratului.
Cercetătorii de la ALKÜ lucrează în continuare în zona monumentului, dar nu au anunțat o concluzie definitivă asupra funcției sale.
Ultima necunoscută: unde a fost incinerat Traian?
Cercetarea de la Selinus nu oferă încă răspunsuri la toate întrebările. Nu se știe câte morminte au fost documentate în această campanie, din ce perioade datează sau când ar putea începe eventualele săpături.
Mai important, rămâne deschisă o întrebare legată chiar de ultimele zile ale împăratului: a fost Traian incinerat la Selinus sau la Seleucia Pieria, un port aflat mult mai la est, în apropiere de Antiohia? Cenușa sa a ajuns în cele din urmă la Roma, unde a fost depusă la baza Columnei lui Traian.
Pentru moment, arheologii nu au rezolvat această enigmă. Dar fiecare mormânt cartografiat, fiecare zid măsurat și fiecare inscripție înregistrată adaugă o piesă la imaginea unui oraș care, pentru câteva zile din anul 117, a devenit scena unuia dintre cele mai importante momente din istoria Imperiului Roman.
Foto sus: Vedere aeriană a sitului arheologic de la Selinus (© Alanya Alaaddin Keykubat University)
Mai multe pentru tine...
