Obiecte din plumb, folosite la podul lui Constantin cel Mare, descoperite în Dunăre de un scafandru
Obiecte din plumb care ar fi fost folosite pentru prinderea pilonilor din piatră ai podului peste Dunăre de la Sucidava - Celei, construit de Constantin cel Mare și inaugurat în anul 328, au fost descoperite recent în apa fluviului de arheologul scafandru Iuian Rusu și predate Muzeului Corabia, a anunțat coordonatorul Serviciului Cultural din cadrul Primăriei Corabia, muzeograful Mirela Trandafir.
„Un arheolog, Iulian Rusu, președintele Asociației Club Marine Explorer, a venit în zonă și a descoperi alaltăieri, bine că pilonii podului au fost văzuți și de localnici, cu dronele, a descoperit chiar în împrejurimile pilonilor trei obiecte. O scoabă, (...) Octavian Toropu scrie în cartea lui că pilonii erau din piatră și prinși cu scoabe din fier. Și arheologul a scos la iveală o scoabă din plumb și un obiect cu trei picioare, tot din plumb, neidentificat, probabil tot de la prinderea pilonilor și un gât de amforă, pe fundul apei”, a precizat Mirela Trandafir, pentru Agerpres.
Amforele ar fi fost folosite în secolul IV pentru a fi transportate vinuri, ulei, apă, pește și miere pe podul lui Constantin cel Mare.
„Pe pod se făceau schimburi comerciale între cele două maluri ale Dunării, se cărau amfore pline cu vin, cu uleiuri, cu pește, cu miere de la noi către sud, de la sud cu vinuri din Asia Mică, cu pește din Asia Mică sau cu apă. Bineînțeles că ei foloseau amforele și la apă, la Fântâna Secretă (fântână romană din situl Sucidava - n.r.) s-a descoperit o amforă întreagă din secolul VI, chiar în apă, căzută acolo în apă”, a explicat Mirela Trandafir.
Aceasta consideră că piesele din plumb scoase din Dunăre datează din secolul IV, din timpul lui Constantin cel Mare, cel care a inaugurat podul în vara anului 328, considerat unul dintre cele mai lungi poduri ale antichității. Obiectele descoperite în această săptămână în apa Dunării au fost duse la Muzeul Corabia și vor fi expuse publicului.
„Ceea ce este totuși un lucru foarte important, că avem câteva obiecte descoperite, în afară de faptul că se văd (pilonii podului - n.r.), că sunt din piatră, ce a mai rămas, colecția muzeului s-a îmbogățit cu astfel de obiecte pe care o să le punem în vitrină, în expoziția permanentă de la muzeul de sit al cetății Sucidava. Arheologul a adus obiectele la muzeu, le-am înregistrat și o să le expunem la muzeul cetății. Ar necesita puțină conservare, poate le vom duce la Muzeul Olteniei din Craiova, că ei ne-au mai restaurat obiecte, rame de oglindă, monede”, a adăugat Mirela Trandafir.
Cel mai lung pod antic construit peste Dunăre
Retragerea apelor Dunării din această vară a scos la iveală părți din fundațiile podului lui Constantin cel Mare, una dintre cele mai spectaculoase realizări inginerești ale Imperiului Roman. Construit peste Dunăre, podul a reapărut din cauza secetei severe din această vară, oferindu-le arheologilor o ocazie rară de a documenta vestigiile monumentului vechi de aproape 1.700 de ani.
Podul a fost construit la ordinul împăratului Constantin cel Mare și inaugurat la 5 iulie 328 d.Hr. El lega orașul antic Ulpia Oescus, aflat pe teritoriul actual al Bulgariei, de cetatea Sucidava, situată la Celei, lângă actualul oraș Corabia, în județul Olt.
Construcția reprezenta un punct strategic al Imperiului Roman, asigurând legătura peste Dunăre și facilitând deplasarea trupelor și a mărfurilor într-o perioadă în care Roma își consolida frontiera nordică.
Podul lui Constantin cel Mare avea o lungime totală de 2.437 de metri, dintre care 1.137 de metri traversau albia Dunării, fiind considerat cel mai lung pod antic construit peste fluviu și unul dintre cele mai lungi poduri realizate în întreaga Antichitate.
Construcția era una impresionantă pentru acea epocă. Podul avea piloni din piatră și mortar, un tablier din lemn cu o lățime de aproximativ 5,7 metri, amplasat la circa 10 metri deasupra nivelului apei, iar la fiecare capăt existau culee care îndeplineau și rolul de portal.
O construcție folosită doar câteva decenii
Deși reprezenta o performanță inginerească fără precedent, podul a avut o existență relativ scurtă. Istoricii apreciază că a fost folosit aproximativ 40 de ani, până în jurul anului 367 d.Hr.
Unul dintre argumentele invocate este faptul că, în timpul campaniei împotriva goților din anul 367, împăratul Valens a traversat Dunărea folosind un pod de vase la Constantiana Daphne, ceea ce sugerează că Podul lui Constantin nu mai era funcțional la acel moment.
Mai multe pentru tine...
