Misterul scheletelor descoperite într-o fântână antică din Croația a fost rezolvat

Arheologii care au excavat o fântână antică în estul Croației au descoperit scheletele a șapte bărbați ale căror trupuri fuseseră aruncate înăuntru la întâmplare. Experții cred că rămășițele aparțin unor soldați romani care au luptat în Bătălia de la Mursa, în anul 260 d.Hr.

Scheletele au fost descoperite în 2011, în cadrul unei săpături arheologice desfășurate înainte de construirea unui campus universitar din Osijek, cunoscut în timpul Imperiului Roman sub numele de Mursa. Deși erau întregi, scheletele au fost găsite în poziții variate în fântână, inclusiv cu capul în jos.

„Se presupune că toți indivizii au fost deposedați de orice obiect de valoare - arme, armuri, echipamente, bijuterii etc. - înainte de a fi aruncați în fântână”, a declarat autorul principal al studiului, Mario Novak, bioarheolog la Institutul de Cercetare Antropologică din Zagreb, Croația, pentru Live Science.

Toate cele șapte schelete aparțineau unor bărbați adulți, patru dintre ei adulți tineri, iar trei de vârstă mijlocie, au scris cercetătorii în studiul publicat în revista PLOS One.

Câțiva dintre bărbați suferiseră răni înainte de moarte, inclusiv traumatisme craniene, fracturi de coaste și răni provocate de arme. De asemenea, un strat de os nou pe partea interioară a cutiei toracice - adesea asociat cu infecții sau traume - sugerează că toți bărbații sufereau probabil de o infecție a tractului respirator inferior chiar înainte de moarte.

Cercetătorii au datat prin carbon patru dintre schelete în a doua jumătate a secolului al III-lea, interval care corespunde cu singurul artefact recuperat din fântână: o monedă romană bătută în anul 251 d.Hr.

Compoziția grupului - bărbați tineri și de vârstă mijlocie cu răni violente - „este aproape identică cu cele observate în morminte comune asociate cu bătălii”, cum ar fi rămășițele soldaților din Marea Armată a lui Napoleon, au scris cercetătorii.

Având în vedere amplasarea gropii comune în vechea Mursa, o așezare importantă aflată aproape de granița militară a Imperiului Roman, cercetătorii au concluzionat că scheletele aparțineau probabil unor bărbați care au luptat în Bătălia de la Mursa în anul 260 d.Hr.

În timpul „Crizei secolului al III-lea” (235–284 d.Hr.), mai mulți indivizi au luptat pentru a prelua conducerea Imperiului Roman. Bătălia de la Mursa a avut loc între împăratul Gallienus și comandantul militar roman Ingenuus, care a încercat fără succes să uzurpe tronul. Cercetătorii sugerează că bărbații din fântână ar putea fi susținători ai lui Ingenuus, întrucât sursele istorice afirmă că Gallienus nu a arătat milă față de armata învinsă.

Analiza ADN-ului celor șapte bărbați a arătat o „diversitate genetică ridicată”, potrivit studiului, ceea ce „se aliniază cu relatările istorice despre armatele târzii romane, care includeau frecvent grupuri etnice diverse, precum sarmații, sașii și galii”.

Novak a mai spus că este planificată o analiză suplimentară a unui al doilea mormânt comun descoperit într-o altă fântână din Mursa, foarte similară cu cea din noul studiu.

„Presupunem că și acestea sunt rămășițele unor soldați care și-au pierdut viața în Bătălia de la Mursa, în anul 260”, a adăugat Novak.

_{Foto sus:
Arheologii au descoperit scheletele unor soldați romani într-o
groapă comună ascunsă într-o fântână antică din Croația (©
Mario Novak et al., PLOS
One; (CC BY 4.0))}