A fost ┼či o Dacie dincolo de Dun─âre: Dacia Aurelian─â jpeg

A fost ┼či o Dacie dincolo de Dun─âre: Dacia Aurelian─â

­čôü Dacia antic─â
Autor: Radu Alexander

La ├«nceputul secolului al III-lea, Imperiul Roman suferea o criz─â ce risca s─â distrug─â ├«ntreg statul. Armata se str─âduia s─â p─âzeasc─â grani╚Ťele de hoardele popoarelor migratoare. ├Än plus, o epidemie f─âcea ravagii printre popula╚Ťia roman─â. Asasinarea ├«mp─âratului a cauzat un r─âzboi pentru putere ├«ntre generalii romani.

Treizeci ╚Öi cinci de ani mai t├órziu, ├«mp─âratul Aurelian a reu╚Öit s─â pacifice situa╚Ťia, chiar reunind imperiul care, la momentul respectiv, era ├«mp─âr╚Ťit ├«n trei. Totu╚Öi, el a renun╚Ťat la un teritoriu, consider├óndu-l prea greu de men╚Ťinut: Dacia Traiana, provincia roman─â format─â 170 de ani mai devreme dup─â victoria lui Traian ├«mpotriva regelui dac Decebal. ├Än schimb, ├«mp─âratul Aurelian a format o nou─â Dacie la sud de Dun─âre.

Criza Imperiului Roman  

Mai mul╚Ťi factori au contribuit la criza imperial─â, dar principalul punct de plecare a fost asasinarea ├«mp─âratului Alexandru Sever. Acesta a ├«ncercat s─â fac─â pace cu triburile germanice pentru a-╚Öi concentra eforturile militare ├«mpotriva Imperiului Sasanid. Trupele romane au considerat aceast─â tactic─â un semn de sl─âbiciune ╚Öi s-au revoltat ├«mpotriva ├«mp─âratului. Sever a fost omor├ót ├«n anul 235 ╚Öi ├«nlocuit cu generalul Maximin Tracul. Istoria ├«l men╚Ťioneaz─â ca fiind primul ├«mp─ârat soldat ╚Öi totodat─â primul ├«mp─ârat roman de origine barbar─â. El va fi doar primul dintre peste 20 de ├«mp─âra╚Ťi care vor ocupa tronul Romei ├«n urm─âtorii 50 de ani, cauz├ónd o perioad─â de maxim─â instabilitate politic─â.

harta dacia jpg jpeg

Începând cu anul 250, Imperiul Roman a fost devastat de ciuma Sfântului Ciprian, numită după un episcop din Cartagina care a fost martor și a descris ravagiile cauzate de boala neidentificată (posibil variolă).

Convulsiile interne ale imperiului au f─âcut ca ├«n anul 260 dou─â teritorii considerabile s─â se desprind─â, declar├óndu-se state autonome: Imperiul Galic, ce con╚Ťinea foste provincii romane din Germania, Britannia, Germania ╚Öi ╚Üara Galilor; ╚Öi Imperiul de la Palmira, format din teritoriile romane ├«n Estul Mijlociu.

Dacia Roman─â p├ón─â la Aurelian 

Dup─â ce Traian l-a ├«nfr├ónt pe Decebal ├«n 106, o parte din Dacia a fost transformat─â ├«n provincia roman─â Dacia Traiana ╚Öi capitala mutat─â la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Dup─â moartea ├«mp─âratului, provincia a fost martor─â la nenum─ârate r─âscoale, c├ót ╚Öi invazii din partea vecinilor precum sarma╚Ťii ╚Öi carpii. Dacia a r─âmas sub conducere roman─â timp de 165 de ani, dar mereu a fost considerat─â una dintre cele mai problematice posesii romane, pentru c─â se afla peste grani╚Ťa natural─â a imperiului f─âcut─â de Dun─âre.

Pentru a ├«nlesni administra╚Ťia regiunii, ├«mp─âra╚Ťii romani au reorganizat teritoriile de mai multe ori. ├Änt├ói provincia a fost ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n Dacia Superioar─â ╚Öi Dacia Inferioar─â. ├Än timpul R─âzboiului Marcoman, ├Ämp─âratul Marcus Aurelius a reorganizat provincia ├«n Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis ╚Öi Dacia Malvensis.

Conform istoricului got Iordanes, situa╚Ťia ├«n Dacia Traiana s-a ├«nr─âut─â╚Ťit cel mai r─âu ├«n timpul domniei lui Gallienus. Iordanes afirm─â de mai multe ori c─â provincia roman─â a fost complet pierdut─â ├«n fa╚Ťa tracilor.

Cum preia puterea Aurelian 

În anul 270 a avut loc o luptă pentru tronul Romei care exemplifica perfect instabilitatea politică din timpul crizei imperiale. Pe de o parte era Quintillus, fratele împăratului antecedent, Claudiu al II-lea, și care beneficia de suportul Senatului, iar de de cealaltă parte era Aurelian, un comandant sub Claudiu, care era plăcut de armată.

Quintillus a devenit noul împărat, dar domnia lui a durat doar câteva luni, până când acesta a murit și a fost urmat de Aurelian. Împăratul era deja confruntat cu o nouă criză: teritoriile romane din Anatolia, Egipt și Siria Palestina s-au desprins din Imperiul Roman și au format Imperiul de la Palmira, sub conducerea Reginei Zenobia.

Aurelian a ini╚Ťiat o campanie militar─â agresiv─â ├«mpotriva tuturor celor care amenin╚Ťau grani╚Ťele romane. ├Änt├ói a gonit triburile germanice, iar apoi a ├«nvins go╚Ťii care ocupau teritoriile dace. Totu╚Öi, acestea erau considerate victorii m─ârunte, pentru c─â Imperiul de la Palmira era principala ╚Ťint─â.

├Än ciuda successului, Dacia Traiana r─âm├ónea o regiune greu de ap─ârat ╚Öi men╚Ťinut f─âr─â legiuni romane. Aurelian, ├«ns─â, avea nevoie de ├«ntreaga armat─â pentru a-╚Öi asigura triumful ├«n Asia ╚Öi nu ├«╚Öi permitea s─â lase ├«n urm─â solda╚Ťi valoro╚Öi pentru a continua s─â apere Dacia. Astfel, ├«mp─âratul a decis s─â abandoneze complet provincia ╚Öi s─â formeze Dacia Aureliana, la sud de Dun─âre, unde putea fi fortificat─â mai u╚Öor datorit─â grani╚Ťelor naturale.

O nou─â Dacie  

├Än anul 271, Dacia Traiana nu mai f─âcea, deci, parte din Imperiul Roman. Armata ├«mpreun─â cu o parte din popula╚Ťie s-au relocat ├«n noua Dacie Aureliana, cu capitala la Serdica (azi Sofia). Aceast─â provincie se afla ├«n Moesia Superior, pe teritoriul ocupat ast─âzi de Bulgaria ╚Öi Serbia.

├Änc─â se dezbate dac─â Aurelian a abandonat Dacia permanent sau dac─â pl─ânuia s─â fie o migra╚Ťie temporar─â, reintegr├ónd-o ├«n imperiu odat─â ce ar fi recuperat celelalte teritorii pierdute. ├Än 272, Aurelian a atacat Imperiul de la Palmira ╚Öi a reu╚Öit s─â recucereasc─â toate ora╚Öele f─âr─â prea mare efort. A recuperat Imperiul Galic la fel de u╚Öor, dup─â ce a convins pe conduc─âtorul galic Tetricus s─â se predea ├«n schimbul unei pozi╚Ťii ├«nalte la Roma.

Pentru victoriile sale, Aurelian a primit titlul de ÔÇ×restitutor orbisÔÇŁ ÔÇô restauratorul lumii. Totu╚Öi, ├«mp─âratul nu a apucat s─â arate ce planuri avea pentru Dacia. ├Än 275 a fost tr─âdat ╚Öi asasinat ├«n drum spre Persia.

Dacia devine diocez─â  

Pentru un timp, p─ârea c─â moartea lui Aurelian va re├«nnoi criza imperial─â. Acesta a fost urmat de cinci ├«mp─âra╚Ťi cu domnii foarte scurte, care au exacerbat instabilitatea politic─â ce st─âtea la baza crizei. Totu╚Öi, ├«n anul 284, Diocle╚Ťian a devenit ├«mp─âratul Imperiului Roman. Acesta a stabilit o tetrarhie cu al╚Ťi trei conduc─âtori, fiecare responsabil pentru un sfert din imperiul ├«mp─âr╚Ťit ├«n patru prefecturi pretoriene. Strategia a func╚Ťionat ÔÇô cei patru cezari au reu╚Öit s─â pun─â cap─ât uzurp─ârilor interne ╚Öi s─â protejeze grani╚Ťele romane de agresiunile barbare. Reformele lui Diocle╚Ťian sf├ór╚Öesc oficial criza imperial─â ├«n anul 284.

poza dacia aureliana jpg jpeg

Când a urcat acesta pe tron, Dacia Aureliana fusese divizată deja în două provincii: Dacia Mediterranea și Dacia Ripensis, cu noua capitală la Ratiaria (azi Arcear, Bulgaria), un fost castru roman fondat de Traian.

Eforturile de reorganizare ale noului Cezar Augustus au inclus multe reforme, printre care ╚Öi o nou─â divizie administrativ─â, numit─â diocez─â, menit─â s─â fac─â legatura ├«ntre provincii ╚Öi prefecturi. Ini╚Ťial, Dacia Aureliana f─âcea parte din Dioceza Moesia. Totu╚Öi, pe timpul ├«mp─âratului Constantin cel Mare, aceast─â regiune a fost ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n dou─â: Dioceza Macedonia ╚Öi Dioceza Dacia. ├Än afar─â de Dacia Aureliana, noul ╚Ťinut dac includea ╚Öi teritoriul ocupat azi de Albania, Muntenegru, Macedonia ╚Öi Kosovo.

Ce s-a ├«nt├ómplat cu Dacia Traiana?  

Imediat dup─â ce au fost ├«nfr├ón╚Ťi de Aurelian, vizigo╚Ťii s-au retras din Dacia Traiana. Totu╚Öi, dou─âzeci de ani mai t├órziu, cu for╚Ťele ref─âcute, au invadat din nou. De data asta, ├«ns─â, nu au mai avut de ├«nfruntat legiunile romane, c─âci acestea fuseser─â retrase ├«n noua Dacie la sud de Dun─âre. Vizigo╚Ťii au ├«nvins cu u╚Öurin╚Ť─â triburile care ocupau teritoriile dace ╚Öi s-au stabilit ca noua putere local─â. Sesiz├ónd o ocazie s─â asigure pace ├«n zon─â, Roma i-a recunoscut ca foederatus ÔÇô aliat al Romei care prime╚Öte beneficii ├«n schimbul asisten╚Ťei militare.

Au urmat c├óteva decenii pa╚Önice, timp ├«n care vizigo╚Ťii ╚Öi-au consolidat puterea. Dup─â anul 320, ace╚Ötia au ├«nceput din nou incursiuni pe teritoriile romane, atac├ónd Dacia Aureliana. Drept r─âspuns, ├«mp─âratul roman Constantin cel Mare a construit un pod peste Dun─âre, leg├ónd Oescus (azi Ghighen, Bulgaria) cu Sucidava (azi Corabia, Olt). Constantin a transformat Sucidava ├«ntr-un punct strategic important ├«n luptele sale ├«mpotriva go╚Ťilor. Cetatea din ora╚Ö se remarc─â ╚Öi azi printr-o f├ónt├ón─â subteran─â secret─â ce putea s─â aprovizioneze a┼čezarea cu ap─â pe timp de asediu.

├Än 336, Constantin a condus legiunile romane pe teritoriul fostei Daciei Traiana ╚Öi a zdrobit vizigo╚Ťii ├«n lupt─â. Pentru succesul s─âu, Senatul i-a acordat ├«mp─âratului titlul de ÔÇ×Dacicus MaximusÔÇŁ. Go╚Ťii au fost for╚Ťa╚Ťi s─â semneze un tratat de pace cu romanii. O parte din fostul teritoriu got a fost restabilit de sarma╚Ťi ca r─âsplat─â pentru asisten╚Ťa lor ├«n timpul r─âzboiului. Al╚Ťi sarma╚Ťi au ales s─â traverseze Dun─ârea ╚Öi au fost adu╚Öi ├«n Dacia Aureliana.

Constantin a murit la scurt timp dup─â victoriile sale ├«mpotriva vizigo╚Ťilor, dar acestea au avut un impact semnificativ asupra istoriei Rom├óniei de mai t├órziu. Fiind primul ├«mp─ârat roman cre╚Ötin, Constantin a transformat cre╚Ötinismul ├«n religia dominant─â a imperiului. Incursiunile sale la nord de Dun─âre au permis cre╚Ötinismului s─â se r─âsp├óndeasc─â ╚Öi ├«n Dacia.

Soarta Daciilor  

Romanii ╚Öi go╚Ťii ╚Öi-au re├«nnoit r─âzboiul ├«n 367. O serie de lupte a culminat, ├«n 382, cu o victorie decisiv─â pentru vizigo╚Ťi ╚Öi cu moartea ╚Öocant─â a ├«mp─âratului roman Valens. O pace favorabil─â go╚Ťilor le-a permis acestora s─â se stabileasc─â pe teritoriul roman. ├Än acela╚Öi timp, ei erau ├«mpin╚Öi afar─â de pe p─âm├óntul dac de o nou─â amenin╚Ťare: imperiul hun.

Sub conducerea lui Atilla, hunii deveniser─â cel mai de temut inamic al Romei. Ace╚Ötia au ocupat fosta Dacia Traiana, au traversat Dun─ârea ╚Öi au cucerit ╚Öi dioceza roman─â Dacia, dar au fost opri╚Ťi la Constantinopol. ├Äntre timp, vizigo╚Ťii au profitat de sl─âbiciunea romanilor ╚Öi au pr─âdat Roma ├«n anul 410 sub conducerea Regelui Alaric I, n─âscut ├«n Dobrogea.

În următoarele secole, teritoriile ocupate odată de daci și romani au ajuns sub conducerea triburilor nomade precum hunii, gepizii și avarii. Imperiul Roman de Apus căzuse, dar cel de Răsărit încă exista, cunoscut retroactiv ca Imperiul Bizantin. Dacia Aureliana a rămas parte din imperiu până când a fost invadată de triburile protobulgare din regiunea râului Volga la sfârșitul secolului al VII-lea. Aceștia au cucerit majoritatea teritoriului din Moesia și au stabilit Țaratul Bulgar.