O specie necunoscută de crocodil dispărut, descoperită în roca Marelui Sfinx din Egipt
Marele Sfinx din Giza continuă să-și dezvăluie secretele, la 4.500 de ani după ce a fost sculptat. De această dată, cercetătorii au făcut o descoperire neașteptată în rocile din Egipt: o specie necunoscută până acum de crocodil dispărut.
Și există o coincidență greu de ignorat. La fel cum Marelui Sfinx îi lipsește vârful nasului, fosila noului crocodil nu mai are vârful botului. Noua specie a primit numele Herugavialis cairensis și este descrisă într-un studiu publicat în revista Royal Society Open Science.
Marele Sfinx, cu trup de leu și cap de om, se ridică la aproximativ 20 de metri deasupra platoului de la Giza. Trupul de leu simboliza puterea regală în Egiptul antic, iar monumentul este considerat a fi fost construit în timpul Dinastiei a IV-a (2613–2494 î.Hr.), cel mai probabil în timpul domniei faraonului Khafre, constructorul celei de-a doua mari piramide de la Giza, relatează Popular Science.
Deși identitatea celui care a comandat construirea Sfinxului nu este cunoscută cu certitudine, monumentul a rămas una dintre cele mai recognoscibile creații ale Egiptului antic.
Fosile descoperite în urmă cu un secol
Crocodilii au ocupat un loc important în cultura Egiptului antic, fiind reprezentați în artă și în morminte. Însă animalul identificat acum de cercetători a trăit în urmă cu zeci de milioane de ani.
Herugavialis cairensis face parte din grupul gavialilor, crocodili caracterizați prin botul lor lung și îngust. Astăzi mai există doar două specii înrudite: Gavialis gangeticus, întâlnit în subcontinentul indian, și Tomistoma schlegelii, cunoscut drept gavialul fals, răspândit în Asia de Sud-Est.
În trecut, însă, gavialii erau mult mai răspândiți. Fosilele arată că aceste animale au existat în numeroase regiuni ale lumii, iar timp de peste 100 de milioane de ani unele specii au trăit probabil în ape marine puțin adânci.
În anii 1920, cercetătorii au descoperit mai multe fosile de crocodili în Formațiunea Mokattam din Egipt, o formațiune geologică veche de aproximativ 45 de milioane de ani. Printre ele se afla și un craniu aproape complet.
La vremea respectivă, oamenii de știință au considerat că fosilele aparțineau genului Tomistoma, deoarece semănau cu actualul gavial fals.
Un secol mai târziu, tehnologia le-a oferit paleontologilor posibilitatea de a examina fosilele mult mai în profunzime.
Craniul este relativ bine conservat, însă cercetătorii au observat un detaliu neobișnuit: îi lipsește tocmai vârful botului, așa cum Marelui Sfinx îi lipsește vârful nasului.
„Având în vedere această coincidență cu celebrul nas lipsă al Marelui Sfinx, am decis să numim noul crocodil după zeul egiptean Heru (Horus – n.r.), care ar fi putut fi sursa de inspirație pentru acest monument emblematic”, a explicat Philip Mannion, coautor al studiului și biolog evoluționist la University College London.
Astfel a apărut numele Herugavialis, o trimitere directă la zeul egiptean Heru.
Egiptul era cândva un ținut al crocodililor
Când Marele Sfinx a fost construit, în urmă cu aproximativ 4.500 de ani, specia nou descoperită dispăruse de mult. Dar crocodilii nu erau deloc străini regiunii.
Cu zeci de milioane de ani înainte de apariția civilizației egiptene, zona era acoperită de ape marine puțin adânci și adăpostea cel puțin alte două specii de gaviali.
De fapt, regiunea mediteraneeană a fost, pentru o perioadă uriașă din istoria planetei, un habitat extrem de divers pentru crocodili.
„Pe parcursul unei mari părți din ultimii 50 de milioane de ani, regiunea mediteraneeană a găzduit o diversitate ridicată de crocodili, inclusiv gaviali”, spune Paul Burke, paleontolog la Muzeul Suedez de Istorie Naturală și coautor al studiului.
Această diversitate nu a rămas însă constantă. Numărul și varietatea speciilor au fluctuat în timp, în paralel cu schimbările temperaturii globale și ale nivelului mărilor.
În cele din urmă, crocodilii au dispărut complet din regiune. Cercetătorii leagă dispariția lor de transformările dramatice ale Mediteranei, inclusiv de uscarea acesteia în urmă cu aproximativ 6 milioane de ani.
Descoperirea lui Herugavialis cairensis arată astfel că roca din jurul unuia dintre cele mai faimoase monumente ale lumii nu păstrează doar urmele civilizației umane. Ea ascunde și o poveste mult mai veche, despre o perioadă în care crocodilii cutreierau apele unei regiuni care avea să devină, milioane de ani mai târziu, leagănul uneia dintre cele mai cunoscute civilizații ale Antichității.
Foto sus: Herugavialis cairensis, reprezentat cu Marele Sfinx și piramidele din Giza în fundal. Reconstrucție artistică de Karim Zanaty (© Paul M. J. Burke et al., R. Soc. Open Sci. (2026) 13 (10): 261173, https://doi.org/10.1098/rsos.261173)
Mai multe pentru tine...
