Epoca piramidelor ÔÇô momentul apari╚Ťiei unor edificii megalitice jpeg

Epoca piramidelor ÔÇô momentul apari╚Ťiei unor edificii megalitice

­čôü Egiptul Antic
Autor: Andrei Popa

Un element definitoriu al Egiptului antic este reprezentat de c─âtre piramide. Aceste edificii grandioase ce erau construite de faraoni supravie╚Ťuiesc p├ón─â ├«n zilele noastre, marc├ónd o mo╚Ötenire edilitar─â valoroas─â pentru posteritate. Scopul existen╚Ťei piramidelor vorbe╚Öte de la sine despre mentalitatea vechiului Egipt, unul de drept divin, care se manifesta prin venerarea suveranului drept zeu pe p─âm├ónt. 

Perioada Regatului Vechi (cca. 2635-2140 ├«.Hr.) marcheaz─â ├«nceputul construirii piramidelor, fiind numit─â ╚Öi ÔÇ×Epoca PiramidelorÔÇŁ. ├Än aceast─â perioad─â se d─â o form─â piramidei, care ulterior se va dezvolta, culmin├ónd ├«n timpul Dinastiei a IV-a (cca. 2561-2450 ├«.Hr.) prin diminuarea sa drastic─â ╚Öi combinarea cu alte forme de cl─âdiri, precum templele piramidelor sau templele solare . 

For╚Ťa de munc─â provenea din ├«ntreaga ╚Ťar─â, ├«n special din sate construite special pentru lucr─âtori. Piramidele au fost construite de muncitori care, de╚Öi for╚Ťa╚Ťi s─â lucreze erau totu╚Öi pl─âti╚Ťi. Egiptul era un stat liturgic, care avea dreptul s─â cear─â anumite servicii de la supu╚Öii s─âi. Cea mai bun─â compara╚Ťie cu acest sistem este recrutarea, ├«n special cea din timp de r─âzboi. C├ónd construc╚Ťia unei piramide era terminat─â, for╚Ťa de munc─â ├«ncepea lucrul la mormintele prin╚Ťilor ╚Öi demnitarilor. Uria╚Öele necropole se g─âseau ├«n jurul piramidelor ├«nse╚Öi .

Cele mai vechi monumente egiptene numite ÔÇ×mastabaÔÇŁ ad─âposteau mormintele. Aceast─â denumire dat─â de primii arheologi, provine de la forma lor dreptunghiular─â masiv─â, care aminte╚Öte de banchetele rezemate de casele tradi╚Ťionale egiptene. Dintotdeauna, aceste mastaba au fost construite din c─âr─âmid─â de lut uscat─â la soare ╚Öi apoi acoperite cu un strat de gresie calcaroas─â .

Piramida lui Djoser

Perioada Regatului Vechi este caracterizat─â printr-o bun─â organiza╚Ťie statal─â perfec╚Ťionat─â, care controleaz─â sistematic bunurile ╚Öi oamenii din ╚Ťar─â, fiind capabil─â s─â asigure securitatea frontierelor, precum ╚Öi aprovizionarea cu produse aduse din str─âin─âtate. De acum, mul╚Ťumit─â eficacit─â╚Ťii de care d─â dovad─â aparatul de stat bine stabilit, ob╚Ťin├ónd suficiente resurse ╚Öi mobiliz├ónd suficiente energii ÔÇô faraonii pot edifica piramide monumentale, cu complexele lor. Perfec╚Ťiunea sistemului se m─âsoar─â dup─â costul, ├«n materiale ╚Öi ├«n munc─â, al acestora. 

complexul edilitar al lui djoser saqqara jpg jpeg

Construc╚Ťia primei piramide ├«i este atribuit─â lui Djoser (cca. 2617-2599 ├«.Hr., reprezentant al Dinastiei a III-a). Domnia acestui faraon este aproape necunoscut─â, excep╚Ťie f─âc├ónd faptul c─â a plasat pentru prima oar─â Peninsula Sinai, cu resursele sale miniere (aram─â, turcoaze), sub control egiptean . Acesta este unul dintre cei mai faimo╚Öi faraoni ai Antichit─â╚Ťii, fiind cunoscut pentru imensul complex edilitar ridicat la Saqqara. Consilierul faraonului, arhitectul Imhotep, ├«i preg─âtea acestuia un complex mortuar diferit de cele ale predecesorilor s─âi, aleg├ónd piatra, mai potrivit─â dec├ót c─âr─âmida pentru a ├«nfrunta timpul. Astfel, era nevoie ca din carierele de pe malul drept al Nilului, lucr─âtorii s─â extrag─â blocuri de calcar, fasonate apoi de t─âietorii de piatr─â. Dup─â aceea, miile de pietre t─âiate erau transportate, apoi urcate pe podi╚Ö. Construc╚Ťia acestui monument de tip nou a devenit cel mai important ╚Öantier din ╚Ťar─â:aici munceau mii de me╚Öte╚Öugari, lucr─âtori ╚Öi ╚Ť─ârani .

Elementul principal al complexului este piramida, care a suferit modific─âri succesive. Ini╚Ťial, morm├óntul era o mastaba p─âtrat─â, ceea ce era mai pu╚Ťin obi╚Önuit deoarece construc╚Ťiile similare de p├ón─â atunci aveau form─â dreptunghiular─â. ├Än prima faz─â, construc╚Ťia a fost l─ârgit─â ├«n toate cele patru laturi ale sale, ├«ns─â nivelul ad─âugat era mai mic dec├ót mastaba original─â. ├Än urma celei de-a doua modific─âri a fost m─ârit─â numai latura estic─â a mastabei. Ulterior, morm├óntul a fost transformat ├«ntr-o piramid─â cu patru trepte. Ultima modificare a constat ├«n ad─âugiri pe laturile nordic─â ╚Öi sudic─â ale construc╚Ťiei, ajung├óndu-se la o piramid─â cu ╚Öase trepte inegale, u╚Öor distorsionat─â. Edificiul construit din piatr─â local─â ╚Öi acoperit cu un strat de calcar, are o ├«n─âl╚Ťime de 62 m . Dup─â moartea faraonului, sarcofagul s─âu a fost depus la 28 de metri ad├óncime, ├«n camera funerar─â, ├«mbr─âcat─â ├«n granit provenit din carierele de la Assuan. De jur ├«mprejur se afl─â culoare ╚Öi camere funerare destinate probabil familiei faraonului Djoser. Imhotep a completat ansamblul de la Saqqara cu o mic─â ├«nc─âpere ├«nchis─â, care ad─âposte╚Öte statuia lui Djoser . 

Piramidele lui Snefru

piramidele lui snefru din dahshur jpg jpeg

Egiptul se prezenta ca un stat centralizator ╚Öi teocratic, at├ót de stabil ca durat─â ├«nc├ót toate construc╚Ťiile funerare corespundeau aceleia╚Öi scheme. Astfel, succesorii lui Djoser pun s─â li se ridice, la Saqqara sau la Gizeh, complexe funerare care se inspir─â de la piramida conceput─â de Imhotep pentru faraonul Djoser. De la debarcader, o ╚Öosea urca spre templul funerar sau ÔÇ×templul de susÔÇŁ, unde se desf─â╚Öurau riturile funerare. L├óng─â acest sanctuar, piramida marcheaz─â a╚Öezarea morm├óntului. Durabilitatea serviciului funerar era asigurat─â de o funda╚Ťie, iar desf─â╚Öurarea lui este stabilit─â prin contract. Sanctuarului i se atribuie p─âm├ónturi regale ╚Öi personal, ceea ce ├«i permite s─â func╚Ťioneze autonom .

Snefru (cca. 2561-2538 ├«.Hr.), primul faraon al Dinastiei a IV-a este asociat cu nu mai pu╚Ťin de patru piramide:Meidum (├«n sudul c├ómpiei capitalei Memphis), conceput─â ca piramid─â ├«n trepte;dou─â piramide la Dahshur:cea din sud, numit─â ÔÇ×romboidal─âÔÇŁ datorit─â faptului c─â la jum─âtatea ├«n─âl╚Ťimii, panta ei marcheaz─â o schimbare brusc─â de unghi, ╚Öi cea din nord, piramid─â regulat─â, al c─ârei unghi de pant─â este cel din partea superioar─â celei ÔÇ×romboidaleÔÇŁ. Cele dou─â piramide formau un important ansamblu de cult, pe care se grefa un complex socio-economic (ora╚Öul de piramid─â, conceput ca institu╚Ťie legiferat─â). Tot lui Snefru i se atribuie mica piramid─â de la Seila, ├«n oaza Fayyum, nu departe de Meidum. Faptul c─â Snefru a putut realiza proiecte at├ót de vaste ne arat─â c─â acesta exercita un control strict asupra mijloacelor de produc╚Ťie ╚Öi a eficien╚Ťei acestora .

Dup─â opinia egiptologilor, ├«n timpul domniei faraonului Huni a fost ├«nceput─â construc╚Ťia piramidei de la Meidum, ini╚Ťial conceput─â ca o piramid─â ├«n trepte, reprezent├ónd ideea de ascensiune. Urma╚Öul s─âu, Snefru, a fost cel care l-a transformat ├«ntr-o piramid─â real─â din punct de vedere geometric. Cu toate acestea, conform textelor l─âsate de c─âtre pelerinii din epoca Regatului Mijociu ╚Öi Imperiu, piramida de la Meidum a fost construit─â ├«n ├«ntregime sub domnia lui Snefru .

Piramida sudic─â de la Dahshur, prin forma sa romboidal─â reprezint─â o construc╚Ťie unic─â ├«n istoria arhitecturii egiptene. ├Än prezent, piramida are o baz─â de 183, 5 m ╚Öi o ├«n─âl╚Ťime de 101, 5 m. Aceast─â piramid─â precum ╚Öi edificiile din jurul ei reprezint─â primul complex piramidal complet din istoria faraonic─â. Ansamblul este alc─âtuit din piramida propriu-zis─â, un zid de incint─â care-l ├«nconjura, o piramid─â de dimensiuni mici, numit─â ÔÇ×piramida satelitÔÇŁ sau ÔÇ×piramida ritual─âÔÇŁ, un sanctuar ridicat ├«n centrul fa╚Ťadei estice a piramidei (templul funerar sau ÔÇ×templul de susÔÇŁ) ╚Öi un drum de acces care pornea de la templul de jos al v─âii.

Ultima piramid─â construit─â de c─âtre Snefru se g─âse╚Öte la Dahshur-Nord, numit─â ╚Öi Piramida Ro╚Öie, av├ónd o l─â╚Ťime de 220 m ╚Öi o ├«n─âl╚Ťime de 220 m .

Marea piramid─â a lui Kheops

Kheops (cca. 2538-2516 ├«.Hr.) a fost al doilea faraon al Dinastiei a IV, fiul lui Snefru. A controlat la fel de riguros ca ╚Öi predecesorul s─âu mijloacele de produc╚Ťie, at├ót ├«n interiorul ╚Ť─ârii c├ót ╚Öi ├«n exterior (Sinai, cariera de diorit din Nubia). Datorit─â acestui control, a putut ridica marea piramid─â de la Gizeh-146, 40 m ├«n─âl╚Ťime (actualmente 137, 5 m) ╚Öi 230, 40 m la baz─â, prev─âzut─â cu un complex funerar care cuprinde ╚Öi piramidele reginelor Meritites ╚Öi Henutsen, al─âturi de mormintele fiilor s─âi .

Marea piramid─â a lui Kheops a fost p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea, cea mai ├«nalt─â cl─âdire din lume  ╚Öi este considerat─â una dintre cele ╚Öapte minuni ale lumii. ├Än timpul construc╚Ťiei sale, pe ╚Öantier au lucrat probabil, mii de persoane, mai precis ╚Ť─ârani din regiune. Se pare c─â lucr─ârile de construc╚Ťie au durat dou─âzeci de ani. . Morm├óntului faraonului Kheops se g─âse╚Öte la nord de piramida lui Djoser, dorindu-se ca acest morm├ónt s─â fie departe de ale celorlal╚Ťi ╚Öi, ├«n al doilea r├ónd, s─â fie mai aproape de punctul geografic ce separa Egiptul de Sus de Egiptul de Jos;de asemenea, s-a ales luat aceast─â decizie pentru a fi posibil─â vederea deschis─â asupra templului Soarelui de la On, aflat pe cel─âlalt mal al fluviului Nil.

Pe locul ales pentru construc╚Ťia piramidei se g─âsea un platou ├«nalt, din calcar alb. ├Än acest loc, a fost delimitat un careu cu latura de 230 de metri, a c─ârui suprafa╚Ť─â total─â m─âsura aproximativ 54.000 m2. Pe acest fundament a fost construit─â piramida ale c─ârei 2.000.000 de blocuri de calcar intrate ├«n construc╚Ťie reprezentau un volum de 2.500.000 m3 de piatr─â. ├Än straturile inferioare, cele mai multe blocuri c├ónt─âreau dou─â tone, unele dep─â╚Öind aceast─â cantitate;blocurile trebuiau transportate de la carierele de pe cel─âlalt mal al fluviului p├ón─â la poalele platoului, pe ap─â. Acest lucru s-a ├«nt├ómplat ├«n epoca inunda╚Ťiilor, atunci c├ónd toat─â Valea Nilului nu era dec├ót un lac;apoi, urmau s─â fie ridicate ╚Öi a╚Öezate pe platou, ├«n a╚Öteptarea lucr─ârilor propriu-zise.

Conform izvoarelor istorice, prin intermediul a sute de mii de oameni anual, timp de trei luni, ├«ntreaga piramid─â putea fi ridicat─â ├«n dou─âzeci de ani, ├«nsemn├ónd c─â trebuiau s─â fie a╚Öezate ├«n medie 1.200 de blocuri. Acestea erau trase cu s─ânii de-a lungul unor rample ├«n zig-zag, construite provizoriu pe partea extern─â a piramidei, din c─âr─âmizi uscate la soare;revenea astfel, unui num─âr de aproximativ 30 de oameni s─â se ocupe de un singur bloc. Dac─â fiecare echip─â avea ├«n medie nevoie de dou─â zile pentru a-l amplasa, cele 1.200 de blocuri care se a╚Öezau zilnic necesitau 70.000 oameni, 17-18.000 de muncitori fiind ocupa╚Ťi pe fiecare latur─â a piramidei. Existau, probabil, 18 p├ón─â la 20 de rampe ├«n zig-zag pentru o singur─â fa╚Ť─â ╚Öi, zilnic, la orele de v├órf, se succedau aproximativ 30 de echipe consecutiv, pe c─âr─ârile ├«n pant─â, fiecare tr─âg├ónd un singur bloc pe sanie.

Egiptenii cântau în cor în timpul lucrului:ritmul cântecelor nu numai că le ușura munca, unificându-le mișcările, dar le crea și un stimulent care făcea munca aproape plăcută. Martorii vremii considerau că, ridicarea unei piramide nu reprezenta o corvoadă îngrozitoare pentru niște oameni al căror efort era solicitat, doar trei luni de zile pe an.

Culoarele interioare ╚Öi ├«nc─âperile funerare, a╚Öa cum au fost lucrate, fac dovada unei adev─ârate m─âiestrii, c─âci toate blocuri sunt lipite ├«ntre ele f─âr─â s─â se vad─â modalitatea. Intrarea ├«n piramid─â era plasat─â destul de sus, pe latura dinspre nord;dup─â ├«nhumare, ea a fost astupat─â cu o zid─ârie asem─ân─âtoare celei care acoperea ├«ntreaga suprafa╚Ť─â, astfel ├«nc├ót nimeni s─â nu poat─â descoperi locul pe latura neted─â ╚Öi inaccesibil─â a piramidei .

Investiga╚Ťiile egiptologilor au stabilit faptul c─â piramida a fost jefuit─â ├«n timpul celei de-a Doua Domina╚Ťii Persoane, ├«n intervalul anilor 342-332 ├«.Hr. ├Än jurul anului 200 d.Hr., probabil ├«mp─âratul roman Setimius Severus, a ordonat blocarea intr─ârii ├«n piramid─â care nu a fost g─âsit─â nici de c─âtre arabi. ├Än secolul al IX-lea d.Hr., califul Mamun a ordonat s─âparea unei noi intr─âri, cea care este folosit─â ca acces ╚Öi ast─âzi .

Sfinxul și piramidele lui Kephren și Mykerinos

Khephren (2509-2484 ├«.Hr.), al patrulea faraon al Dinastiei a IV-a, fiul lui Kheops, a cl─âdit la Gizeh o piramid─â, a doua ca m─ârime dup─â cea a lui Kheops (143 m ├«n─âtl╚Ťime, 215 m l─â╚Ťime la baz─â). Templul funerar din estul piramidei era legat, printr-un drum, de templul din vale, care impresioneaz─â prin arhitectura sa masiv─â ╚Öi auster─â, din granit. Mai multe statui ├«n m─ârime natural─â, ale lui Khephren, au ajuns p├ón─â ├«n zilele noastre.

sfinxul din gizeh jpg jpeg

Piramida a lui Khephren a fost construit─â foarte aproape de Marea Piramid─â a lui Kheops, unde platoul este pu╚Ťin ridicat. Astfel, de╚Öi ├«n─âl╚Ťimea real─â a edificiului este cu trei metri mai mic─â dec├ót cea a piramidei lui Kheops, el pare mai mare. Se proiectase acoperirea ├«ntregii piramide cu granit extras din carierele de la prima cataract─â, dar, ├«nainte ca lucrarea s─â fie terminat─â, dup─â o domnie de 18 ani, regele a murit .

L├óng─â drum a fost sculptat, ├«ntr-un pinten st├óncos, marele Sfinx din Gizeh. Aceast─â statuie colosal─â care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â un leu uria╚Ö a fost scoas─â direct din masa st├óncoas─â a podi╚Öului libian. Capul cu ├«nf─â╚Ťi╚Öare omeneasc─â este acoperit cu ÔÇ×nemesÔÇŁ (una dintre coafurile faraonului:mijlocul frun╚Ťii este decorat cu o cobr─â, simbol al Egiptului de Jos, iar pe cap de afl─â vulturul, simbolul Egiptului de Sus). Nu se cunoa╚Öte semnifica╚Ťia religioas─â exact─â a acestei statui ├«n timpul Regatului Vechi ╚Öi numai cu o mie de ani mai t├órziu, acest colos a fost asimilat de egipteni cu zeul Harmakhis (ÔÇ×Horus-al-OrizontuluiÔÇŁ) . Corpul ├«i m─âsoar─â 45 m ├«n lungime, iar ├«n─âl╚Ťimea capului se ridic─â la 21 m de la nivelul postamentului. La origine, avea obrazul vopsit ├«n ro╚Öu, acoper─âm├ónul capului ├«n alb, iar ochii, negri cu globurile albe. ├Än general, egiptenii ├«l numeau ÔÇ×HuuÔÇŁ (ÔÇ×chip cioplitÔÇŁ), dar grecii au descoperit ├«n el o asem─ânare cu sfinxul mitic, leul cu cap de femeie care, conform legendei, a terorizat cetatea Tebei din Beo╚Ťia. De aceea i-au dat, cu totul gre╚Öit, numele acesta care, ├«n ciuda faptului c─â e mascul ╚Öi nu femel─â, i-a r─âmas pentru totdeauna .

Din ├«nf─âptuirile lui Mykerinos (cca. 2480-2462 ├«.Hr.), fiul lui Khephren, faraon al c─ârui drept la tron a fost contestat, cea mai important─â r─âm├óne a treia piramid─â de la Gizeh. Aceasta este mult mai mic─â la baz─â dec├ót celelalte dou─â (66, 40 m ├«n─âl╚Ťime, 108 m l─â╚Ťime la baz─â), dar foarte fastuos conceput─â, de vreme ce avea s─â fie placat─â cu un granit din care ├«nc─â se mai p─âstreaz─â pl─âci pe r├óndurile inferioare .

Edificiile megalitice l─âsate ├«n urm─â de faraoni, piramidele, precum ╚Öi sfinxul marcheaz─â ├«n mod clar un simbol al puterii suverane de drept divin asupra supu╚Öilor. Cantitatea resursele materiale folosite, numeroasa for╚Ť─â de munc─â, precum ╚Öi durata de timp a ridic─ârii piramidelor vor impresiona ├«ntotdeauna, ├«n special datorit─â faptului c─â acestea rezist─â p├ón─â ├«n zilele noastre, timp de mai bine de 4.500 de ani. 

BIBLIOGRAFIE

1.Jan Assman, The Mind of Egypt, Metropolitan Books, New York, 2002

2.Miron Cih├│, Lexiconul Faraonilor, Editura Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti, 2008

3.Egiptul/Laroussse, Ed. a II-a revizuită (trad, Miron Ciho), Editura Enciclopedia RAO, București, 2008

4.Catherine Salles (coord.), Civiliza╚Ťii antice, Editura Enciclopedia RAO, Bucure╚Öti, 2008

5.Pascal Vernus, Jean Yoyotte, Dic╚Ťionarul faraonilor, Editura Artemis, Bucure╚Öti, 2005

6.Arthur Weigall, Istoria Egiptului antic, Editura Artemis, București, 1996